Decizia Nr.1177 din 15.09.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 57 alin. (4) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Ion Dragomir în Dosarul nr. 791/109/2010 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.706D/2010.La apelul nominal răspunde secretarul comunei Lereşti, Ileana Soceanu, pentru Consiliul Local al Comunei Lereşti, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul împuternicitului Consiliului Local al Comunei Lereşti, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece se invocă probleme de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat, iar nu de constituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 791/109/2010, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate prevederilor art. 69 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 57 alin. (4) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicată de Ion Dragomir în cadrul soluţionării unei cauze de contencios administrativ, având ca obiect anulare act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, prin modul în care a fost emisă Hotărârea nr. 1/2010 a Consiliului Local Lereşti, i-au fost încălcate „mai multe drepturi constituţionale: libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare şi dreptul la alegerea unei ocupaţii conforme cu statutul de ales local, corelat cu dreptul la măsuri de protecţie socială“.Tribunalul Argeş - Secţia civilă consideră că dispoziţiile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 sunt neconstituţionale, „încălcându-se libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare, dar şi principiul egalităţii în drepturi“. Astfel, la art. 69 din Legea nr. 393/2004 sunt enumerate motivele care duc la eliberarea din funcţie a unui ales local. Or, art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 se referă la schimbarea din funcţie, fără a se arăta vreunul din motivele ce pot determina această măsură. Astfel, este evident că numirea şi schimbarea din funcţie a viceprimarului au la bază criterii politice, iar nu profesionale. Se apreciază că, lăsând puterii discreţionare a consiliului local schimbarea din funcţie a viceprimarului, se încalcă egalitatea în drepturi a cetăţenilor, instanţa neputând verifica temeinicia hotărârii, raportat la normele de drept aplicabile.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate privind sancţiunile aplicabile viceprimarului pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului, precum şi schimbarea din funcţie a viceprimarului nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare. Libertatea conştiinţei este o libertate esenţială; ea comandă existenţa şi conţinutul altor libertăţi, precum libertatea cuvântului, libertatea asocierii, pentru că aceste libertăţi sunt mijloace de exprimare a gândurilor şi opiniilor. Art. 29 din Constituţie dă dreptul fiecărei persoane de a avea o concepţie proprie despre lumea înconjurătoare. În plus, prin dispoziţiile de lege criticate nu se aduce atingere libertăţii de exprimare, care reprezintă posibilitatea omului de a-şi exprima prin viu grai, prin scris, imagini, sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public gândurile şi opiniile. Este evident aşadar că normele criticate, prin conţinutul reglementării lor, nu interferează sub niciun aspect cu conţinutul celor două libertăţi fundamentale.Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate raportată la art. 41 din Constituţie, consideră că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece aceste dispoziţii de lege nu reprezintă o îngrădire a dreptului la muncă sau a libertăţii alegerii locului de muncă şi nu sunt contrare regulilor constituţionale privind dreptul la măsuri de protecţie socială.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 69 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, precum şi ale art. 57 alin. (4) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.Textele de lege criticate au în prezent următorul conţinut:– Art. 69 din Legea nr. 393/2004: „(1) Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauza li se pot aplica următoarele sancţiuni:a)mustrare;b)avertisment;c)diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni;d)eliberarea din funcţie.(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se aplică, prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul preşedintelui consiliului judeţean, propunerea trebuie făcută de cel puţin o treime din numărul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţa consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.(3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit. c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.(4) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că viceprimarul, preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.(5) La eliberarea din funcţie se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.“;– Art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001: „Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.“Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică modul în care a fost emisă Hotărârea nr. 1/2010 a Consiliului Local Lereşti, prin care susţine că i-au fost încălcate „mai multe drepturi constituţionale: libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare şi dreptul la alegerea unei ocupaţii conforme cu statutul de ales local, corelat cu dreptul la măsuri de protecţie socială“. Or, Curtea constată că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“. Prin urmare, simpla enumerare a unor drepturi fundamentale prevăzute în Constituţie, pe de o parte, şi criticarea modului în care a fost emisă o hotărâre a unui consiliu local, pe de altă parte, conduc la inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 57 alin. (4) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Ion Dragomir în Dosarul nr. 791/109/2010 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean