DECIZIE Nr.
1163 din 6 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 raportate la cele ale art. 69
alin. (1) lit. d) si alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul alesilor locali
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 827 din 9 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 raportate la cele ale art. 69
alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Florian Dumitru, Adalbert Bodri,
Ecaterina Negrău, Vasile Talaşman, Constantin Ristea, Ioan Viorel Stana,
Florentin Ibrian, Gheorghita Sachelariu, Constantin Rus şi Samir Miscu în
Dosarul nr. 901/30/2007 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 10 aprilie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 901/30/2007, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 raportate la cele ale art. 69
alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată
de Florian Dumitru, Adalbert Bodri, Ecaterina Negrău, Vasile Talaşman,
Constatin Ristea, Ioan Viorel Stana, Florentin Ibrian, Gheorghita Sachelariu,
Constatin Rus şi Samir Miscu, într-o cauză de contencios administrativ având ca
obiect anularea unei hotărâri adoptate de Consiliul Local al Comunei Teremia
Mare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt
ineficiente şi nu pot fi aplicate, întrucât, votul fiind secret, nu se pot
stabili consilierii care au votat pentru adoptarea unei hotărâri care ar fi
ulterior declarată nelegală de către instanţă.
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea
fundamentală: art. 15 alin. (1), potrivit cărora cetăţenii beneficiază de
drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi
au obligaţiile prevăzute de acestea, şi art. 21 alin. (1)şi (2), care
garantează accesul liber la justiţie.
Curtea de Apel
Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 56 raportate la cele ale art. 69 alin. (1) lit. d) şi
alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
modificate şi completate, sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile dispoziţiilor art. 56 raportate la cele ale art. 69
alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textele de
lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 56: „(1) Consilierii
răspund în nume propriu pentru activitatea desfăşurată în exercitarea
mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac
parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.
(2) In procesul-verbal al şedinţei consiliului va fi
consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menţiona în
mod expres votul acestuia.";
- Art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua: „(1)
Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de
viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean,
persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni: [...]
d) eliberarea din funcţie.
(3) In cazul
sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul
deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor
prevăzute la lit. c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul
consilierilor în funcţie."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că este neîntemeiată critica autorilor referitoare la încălcarea
dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Prevederile de lege ce
formează obiect al excepţiei nu îngrădesc sub nicio formă accesul liber la
justiţie, persoanele interesate având posibilitatea să se adreseze fără
îngrădiri instanţei de contencios administrativ, astfel cum este prevăzut şi în
art. 70 din Legea nr. 393/2004. De altfel, constituie o dovadă în acest sens
însăşi existenţa procesului pe rolul instanţei care a sesizat Curtea
Constituţională cu soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.
Curtea nu poate reţine nici critica privind nesocotirea
dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora
cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile
consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au
obligaţiile prevăzute de acestea. Ca urmare a gradului înalt de generalitate pe
care aceste dispoziţii constituţionale îl conţin, eventuala încălcarea a
acestora nu ar putea fi decât rezultatul nesocotirii altor prevederi
constituţionale care oferă protecţie unor domenii concrete. Or, aşa cum s-a
arătat mai sus, nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1)
şi (2) din Constituţie, care garantează
dreptul de acces liber la justiţie, invocate în motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate.
In fine, se poate observa că
modalitatea de aplicare a textelor de lege criticate nu poate face obiectul
controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, revenind
exclusiv instanţei de contencios administrativ competenţa de a aprecia cu
privire la acest aspect.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 56 raportate la cele ale art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin.
(3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
excepţie ridicată de Florian Dumitru, Adalbert Bodri, Ecaterina Negrău, Vasile
Talaşman, Constatin Ristea, Ioan Viorel Stana, Florentin Ibrian, Gheorghita
Sachelariu, Constatin Rus şi Samir Miscu în Dosarul nr. 901/30/2007 al Curţii
de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu