Decizia Nr.1152 din 13.09.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 841 şi 847 din Codul civil, excepţie ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea în Dosarul nr. 8.616/306/2010 al Judecătoriei Sibiu, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.779D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 8.616/306/2010, Judecătoria Sibiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 841 şi 847 din Codul civil, excepţie ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea într-un proces civil de succesiune.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că reducţiunea unei liberalităţi în favoarea unor moştenitori rezervatari încalcă principiul garantării dreptului de proprietate, precum şi dreptul la moştenire, „deoarece testatorul doreşte în mod expres ca întreaga sa avere să rămână integră, aşa cum el a deţinut-o, şi utilizabilă în forma în care a fost testată.“Judecătoria Sibiu - Secţia civilă apreciază excepţia ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate nu contravin principiului garantării dreptului de proprietate ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite de lege.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu sunt contrare principiului garantării şi ocrotirii în mod egal a dreptului de proprietate. În acest sens, arată că limitarea dreptului de a dispune prin liberalităţi sau prin testament reprezintă o măsură de protecţie a moştenitorilor rezervatari, ale căror drepturi, decurgând din lege, trebuie în egală măsură ocrotite.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 841 şi 847 din Codul civil, care au următoarea redactare:– Art. 841: „Liberalităţile, fie făcute prin acte între vii, fie făcute prin testament, nu pot trece peste jumătatea bunurilor dispunătorului, dacă la moarte-i lasă un copil legitim; peste o a treia parte, dacă lasă doi copii; peste a patra parte, dacă lasă trei sau mai mulţi.“

– Art. 847: „Liberalităţile prin act sau între vii sau prin testament, când vor trece peste partea disponibilă, vor fi reduse la această parte.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private şi art. 46 privind dreptul la moştenire din Constituţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele: Textele de lege criticate, cuprinse în cartea a III-a - titlul II - cap. IV Despre partea disponibilă a bunurilor şi despre reducţiune din Codul civil, reglementează rezerva succesorală, precum şi reducţiunea liberalităţilor în cazul depăşirii cotităţii disponibile. Potrivit legii, orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său, dar dreptul de dispoziţie poate fi exercitat numai în limitele stabilite de lege. Astfel de limitări sunt prevăzute de textele de lege criticate în favoarea unor rude apropiate, descendenţi şi părinţi, sau în favoarea soţului supravieţuitor, care au calitatea de moştenitori rezervatari, rezerva succesorală constituind parte a patrimoniului celui care lasă moştenirea, la care moştenitorii au dreptul, în virtutea legii, chiar dacă defunctul a făcut liberalităţi în timpul vieţii sau pentru cauză de moarte. Codul civil nu determină în mod direct noţiunea de rezervă succesorală, însă din textul art. 841, precum şi al art. 2 din Legea nr. 319/1944 privind dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor, se poate deduce cu privire la elementele necesare pentru stabilirea acelei părţi din patrimoniul defunctului, care, prin efectul legii, este rezervat anumitor moştenitori legali şi, totodată, acelei părţi de care defunctul poate dispune liber sub forma de liberalităţi sau exheredări. Aşadar, rezerva succesorală, ca parte a moştenirii, îi apără pe moştenitorii rezervatari împotriva actelor liberale excesive ale defunctului, dreptul la rezervă fiind un drept propriu născut în persoana moştenitorilor rezervatari la data deschiderii moştenirii. Dacă în urma determinării valorii concrete a rezervei succesorale se constată că liberalităţile făcute de defunct, donaţii sau legate, depăşesc cotitatea disponibilă, aducând atingere rezervei succesorale, ele urmează să fie reduse în limitele cotităţii disponibile. În acest sens, prevederile art. 847 din Codul civil prevăd ca o sancţiune civilă reducerea acestor liberalităţi. În consecinţă, textele de lege criticate nu conţin reglementări de natură a contraveni principiului constituţional al garantării dreptului la moştenire, dând expresie dispoziţiei constituţionale a art. 46. Pentru aceleaşi motive, prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private, fiind în concordanţă cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, potrivit căruia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 841 şi art. 847 din Codul civil, excepţie ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea în Dosarul nr. 8.616/306/2010 al Judecătoriei Sibiu. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Maria Bratu