DECIZIE Nr.
1125 din 27 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 850 din 11 decembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Isac Constantin în
Dosarul nr. 409/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 11 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 409/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, excepţie ridicată de Isac Constantin din Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 contravin prevederilor constituţionale
ale art. 21. In argumentarea acestei critici, arată că „aceste dispoziţii, care
permit anularea acţiunii sau a cererii pentru care nu s-a îndeplinit obligaţia
de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit, încalcă dispoziţiile
constituţionale ale art. 21, îngrădind exercitarea dreptului oricărei persoane
de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a
intereselor legitime."
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este în mod vădit
neîntemeiată. In acest sens arată că, potrivit jurisprudenţei constante a
Curţii Constituţionale, art. 21 din Legea fundamentală nu consacră accesul
gratuit la justiţie. Mai arată faptul că regula este cea a timbrării acţiunilor
în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite
de legiuitor.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul consideră
excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu
modificările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora „Neîndeplinirea
obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea
acţiunii sau a cererii".
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de
lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 21 din Constituţie,
potrivit cărora:
„(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la
soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt
facultative şi gratuite."
In prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a
fost ridicată în faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, care,
prin încheiere, a respins ca fiind inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii
Constituţionale. Impotriva acestei încheieri, autorul excepţiei a formulat
recurs la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială, instanţă care,
prin Decizia comercială nr. 1.073 din 14 iunie 2007, a admis calea de atac şi a
casat încheierea Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială în sensul
sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate.
Intr-o atare situaţie, Curtea
constată că decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a
comercială nu a soluţionat fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil
controlul de constituţionalitate al prevederilor criticate, ci numai problema
admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate.
In continuare, examinând excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra obligativităţii plăţii
anticipate a taxelor judiciare de timbru şi a conformităţii acesteia cu art. 21
din Constituţie, care prevede liberul acces la justiţie, s-a mai pronunţat prin
numeroase decizii, statuând că prevederile legale menţionate sunt conforme
Legii fundamentale.
In acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 354 din 5
iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, cât şi Decizia
nr. 372 din 28 septembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 936 din 13 octombrie 2004.
In aceste decizii Curtea a reţinut că accesul liber la
justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio
dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în
justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor
judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de
realizarea actului de justiţie.
Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie
legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a
acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este
justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată
a acestora.
De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina
suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor
de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele
nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de
organele de justiţie.
Soluţia adoptată şi considerentele deciziilor citate
sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de
natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, excepţie ridicată de Isac Constantin în Dosarul nr. 409/3/2007 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman