Decizia Nr.1090 din 18.12.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mihaela Moise, Mihaela Buga, Simona Aura Gratie, Livia Elena Andrei, Cristina Antonescu, Ioana Alexandra Avram, Anca Baniţa, Cristiana Barbu, Violeta Beligeanu, Anda Camelia Ciorobea, Rodica Constantin, Ileana Valentina Cerban, Liliana Davidescu, Irina Maria Drăgan, Camelia Valerica Drăgoi, Simona Dumitrescu, Adriana Maria Duţă, Georgiana Ene, Daniela Gomoiu, Mihaela Roxana Gheorghe, Ioana Grigorescu, Ramona Talida Halîngă (Cretan), Daniela Hurduială, Alina Adriana Ioan, Cristina Ion, Mariana Ioniţă, Georgeta Ilie, Gabriela Ivănescu, Carmen Joiţa, Diana Maria Lăpădat (Tănasie), Irina Ileana Ivănescu, Elisabeta Lungan, Cristiana Florina Lupu, Georgeta Marinescu, Ioana Micşă, Afrodita Beatrice Nedelcu, Gina Georgiana Nistor, Rodica Pană, Elena Ramona Niţă, Roxana Pascu, Laura Popescu, Elena Sârghie, Liliana Florentina Stan, Cristina Dubaciu, Puşa Magdalena Stoian, Mihaela Teişanu, Aurelia Telea, Narcisa Trandaburu, Florian Vasilescu, Elena Enache (Botezatu), Cosmin Mihael Constantin, Luminiţa Vasilica Costea, Elena Mădălina Croitoru, Ştefania Ene, Roxana Mihaela Frâncu, Sorina Corina Iacob, Mirela Rodica Stoica, Roxana Mihaela Dobroiu, Cornelia Cristache, Florentina Dinu, Niculina Gheorghe, Elena Marin, Eugenia Marin şi Marian Harcan în Dosarul nr. 3.451/2/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.392D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.421D/2012 şi nr. 1.425D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Loredana Frăţilescu, Camelia Băjenare (fostă Neagoe), Valentina Brici, Elena Cucui, Sorina Tănase, Ramona Burcea, Carmen Mihaela Chivu, Valentina Dragomir, Mihai Păncescu, Dorina Negescu, Mirabela Marghiolu, Doina Lăzărescu, Elena Duţu, Ioana Laslo, Mariana Preda, Laurenţiu Blebea şi Vasile Simion în Dosarul nr. 4.408/120/2012 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi de Roxana Gabriela Hodorogea, Vasile Bursuc şi Dănuţ Burliac în Dosarul nr. 15.450/99/2011/a1 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.421D/2012 şi nr. 1.425D/2012 la Dosarul nr. 1.392D/2012, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 18 septembrie 2012, din 11 octombrie 2012 şi din 17 octombrie 2012, pronunţate în dosarele nr. 3.451/2/2011, nr. 4.408/120/2012 şi nr. 15.450/99/2011/a1, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă şi, respectiv, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Mihaela Moise şi alţii, de reclamanţii Loredana Frăţilescu şi alţii şi de reclamanţii Roxana Gabriela Hodorogea şi alţii în cadrul unor litigii având ca obiect drepturi salariale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care prevedeau acordarea premiului anual acordat pentru activitatea desfăşurată în timpul anului 2010, au fost abrogate de art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011. Totodată, prin Legea nr. 285/2010, în vigoare tot de la 1 ianuarie 2011, s-a prevăzut în mod expres, la art. 8 - criticat -, că premiul anual corespunzător anului 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011. Se încalcă astfel dreptul de proprietate, dreptul la măsurile de protecţie socială garantate constituţional, principiul neretroactivităţii, dar şi statutul profesiei, aşa cum acesta rezultă din prevederile art. 124 şi 125 din Legea fundamentală. Autorii excepţiei consideră că premiul anual corespunzător anului 2010 reprezintă un drept câştigat, de vreme ce dispoziţiile care îl reglementau erau în vigoare în data de 31 decembrie 2010, acest premiu cuvenindu-se pentru activitatea profesională desfăşurată pe parcursul întregului an 2010 - încheiat -, chiar dacă sumele de bani se acordă în concret, potrivit legii, începând cu luna ianuarie a anului următor. Este vorba, aşadar, despre un raport juridic născut sub imperiul legii vechi, care nu şi-a epuizat toate efectele juridice, astfel că legea nouă nu poate abroga efectul juridic nerealizat, fără a încălca principiul neretroactivităţii. Legea nouă, deşi are prioritate faţă de cea veche, nu poate reglementa asupra acelor efecte susceptibile a se produce sub imperiul legii vechi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în nenumărate rânduri, chiar şi împotriva României, că şi dreptul de creanţă reprezintă un „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puţin o „speranţă legitimă“ de a-l vedea concretizat. Or, lipsirea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente unui drept deja câştigat constituie o ingerinţă neconformă cu principiul protecţiei proprietăţii. Invocând şi Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, autorii excepţiei amintesc jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi concluziile Comisiei Europene cu privire la obligaţia judecătorului naţional de a înlătura din oficiu aplicarea unei reglementări interne sau a deciziilor Curţii Constituţionale care sunt contrare dreptului Uniunii (Cauza C-310/10).Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă şi, respectiv, Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, legiuitorul fiind cel care poate stabili sub ce formă trebuie plătit premiul reglementat de art. 25 din Legea nr. 330/2009, chiar prin acordarea unor majorări de salarii.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, legiuitorul nefăcând altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare. Totodată, apreciază că premiul anual reprezintă un drept salarial suplimentar care poate fi dimensionat în funcţie de resursele bugetare existente.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.“Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor. De asemenea, invocă prevederile Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.Astfel, prin Decizia nr. 257 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a statuat că dispoziţiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar şi că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, aşa încât nu este incident art. 41 din Constituţie, care garantează salariaţilor dreptul la salariu. Totodată, prin aceeaşi decizie s-a arătat că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizaţia de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeaşi lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public şi constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar dispoziţiile de lege criticate prevăd în acelaşi timp doar modalitatea prin care statul urmează să îşi execute întru totul această obligaţie financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanţe.Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin conţinutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţii legii.De asemenea, Curtea a constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizaţia de bază, este acordată şi în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată acelaşi nivel al retribuţiei, în condiţiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.De asemenea, Curtea a reţinut lipsa de relevanţă a actelor Uniunii Europene invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.Cu privire la art. 124 şi art. 125 din Constituţie, prin Decizia nr. 686 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2012, Curtea a reţinut că aceste dispoziţii constituţionale nu sunt incidente în cauză. Astfel, dreptul bănesc la care se referă textul de lege criticat nu a fost acordat în considerarea unei categorii socioprofesionale speciale, ci întregului personal din sectorul bugetar, astfel că nu se poate susţine existenţa vreunei atingeri aduse statutului constituţional de care se bucură judecătorii.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mihaela Moise, Mihaela Buga, Simona Aura Gratie, Livia Elena Andrei, Cristina Antonescu, Ioana Alexandra Avram, Anca Baniţa, Cristiana Barbu, Violeta Beligeanu, Anda Camelia Ciorobea, Rodica Constantin, Ileana Valentina Cerban, Liliana Davidescu, Irina Maria Drăgan, Camelia Valerica Drăgoi, Simona Dumitrescu, Adriana Maria Duţă, Georgiana Ene, Daniela Gomoiu, Mihaela Roxana Gheorghe, Ioana Grigorescu, Ramona Talida Halîngă (Cretan), Daniela Hurduială, Alina Adriana Ioan, Cristina Ion, Mariana Ioniţă, Georgeta Ilie, Gabriela Ivănescu, Carmen Joiţa, Diana Maria Lăpădat (Tănasie), Irina Ileana Ivănescu, Elisabeta Lungan, Cristiana Florina Lupu, Georgeta Marinescu, Ioana Micşă, Afrodita Beatrice Nedelcu, Gina Georgiana Nistor, Rodica Pană, Elena Ramona Niţă, Roxana Pascu, Laura Popescu, Elena Sârghie, Liliana Florentina Stan, Cristina Dubaciu, Puşa Magdalena Stoian, Mihaela Teişanu, Aurelia Telea, Narcisa Trandaburu, Florian Vasilescu, Elena Enache (Botezatu), Cosmin Mihael Constantin, Luminiţa Vasilica Costea, Elena Mădălina Croitoru, Ştefania Ene, Roxana Mihaela Frâncu, Sorina Corina Iacob, Mirela Rodica Stoica, Roxana Mihaela Dobroiu, Cornelia Cristache, Florentina Dinu, Niculina Gheorghe, Elena Marin, Eugenia Marin şi Marian Harcan în Dosarul nr. 3.451/2/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, de Loredana Frăţilescu, Camelia Băjenare (fostă Neagoe), Valentina Brici, Elena Cucui, Sorina Tănase, Ramona Burcea, Carmen Mihaela Chivu, Valentina Dragomir, Mihai Păncescu, Dorina Negescu, Mirabela Marghiolu, Doina Lăzărescu, Elena Duţu, Ioana Laslo, Mariana Preda, Laurenţiu Blebea şi Vasile Simion în Dosarul nr. 4.408/120/2012 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi de Roxana Gabriela Hodorogea, Vasile Bursuc şi Dănuţ Burliac în Dosarul nr. 15.450/99/2011/a1 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean