DECIZIE Nr.
1083 din 8 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III si art. V din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de masuri pentru
solutionarea unor aspecte financiare în sistemul justitiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 665 din 6 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte
financiare în sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Lucian-Cosmin Manoloiu
în Dosarul nr. 7.160/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, ţinând seama de
faptul că dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
75/2008 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale
nr. 784 din 12 mai 2009, iar cele ale art. V din acelaşi act normativ au fost
abrogate expres.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 17 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 7.160/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte
financiare în sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Lucian-Cosmin
Manoloiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în
contencios-administrativ împotriva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
75/2008.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. III din ordonanţa de urgenţă criticată
încalcă art. 21 din Constituţie, întrucât prevede eşalonarea plăţii sumelor
stabilite în titlurile executorii emise până la intrarea sa în vigoare. Faza de
executare a unei hotărâri judecătoreşti face parte integrantă din procesul
civil în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin urmare, neexecutarea sau executarea
cu întârziere a unei hotărâri judecătoreşti poate în mod indirect să ducă la
lăsarea fără conţinut a dreptului de acces la un tribunal. Se mai arată că este
sarcina statului de a asigura executarea hotărârilor judecătoreşti, stat care,
în acest sens, trebuie să depună eforturi suficiente. In cazul de faţă, art.
III din ordonanţa de urgenţă criticată prelungeşte nejustificat şi în mod
unilateral plata drepturilor restante de natură salarială.
Mai mult, se arată că textul legal criticat este
contrar şi principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât intervine în
faza de executare a unei hotărâri judecătoreşti, fază care este parte
componentă a actului de justiţie.
In sensul celor de mai sus, sunt menţionate hotărârile
Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cauzele Ruianu împotriva României,
2003, Sabin Popescu împotriva României, 2004, Constantin Oprea împotriva
României, 2007, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare
la principiul separaţiei puterilor în stat.
Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 44 din
Constituţie, se arată că prevederile legale creează o inegalitate între
instituţiile statului şi particulari în ceea ce priveşte regimul executării
silite asupra fondurilor băneşti. In acest sens, se invocă hotărârile Curţii
Europene a Drepturilor Omului în cauzele Burdov împotriva Rusiei, 2002, şi
Şandor împotriva României, 2005.
Astfel, prin art. III din ordonanţa de urgenţă
criticată s-a instituit o procedură execuţională specială care favorizează
instituţia bugetară, reprezentată de Ministerul Justiţiei, ceea ce determină
încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la accesul liber la
justiţie, ocrotirea în mod egal a proprietăţii private şi dreptul persoanei
vătămate de o autoritate publică la repararea pagubei.
Se mai susţine că prevederile art. V din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 sunt discriminatorii, întrucât salariaţii din
sistemul bugetar nu se mai pot adresa Consiliului Naţional pentru Combaterea
Discriminării în privinţa politicii de salarizare, acest drept în materia
menţionată avându-l numai personalul din sistemul privat.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate ridicată este întemeiată din moment ce
textele legale criticate împiedică punerea în executare a unor hotărâri
judecătoreşti.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 este
neconstituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte
financiare în sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 76/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
231 din 8 aprilie 2009. In realitate, Curtea constată că autorul excepţiei
critică în mod punctual numai art. III şi V din ordonanţa de urgenţă, astfel
încât, potrivit jurisprudenţei sale, obiectul excepţiei îl constituie art. III
şi V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008, texte care, la data
sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul cuprins:
- Art. III: „(1) Plata sumelor prevăzute în
titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salariată stabilite
în favoarea personalului din sistemul justiţiei, se va realiza, eşalonat, în
termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
modalitatea de eşalonare fiind stabilită prin ordin comun al ministrului
justiţiei, ministrului economiei şi finanţelor, preşedintelui Consiliului
Superior al Magistraturii, preşedintelui Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
(2) Ordinul prevăzut la alin. (1) se emite în termen
de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi va fi
comunicat executorilor judecătoreşti, precum şi trezoreriei ori instituţiei
bancare unde debitorii au deschise conturi."
- Art. V: „In Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie
2007, după alineatul (2) al articolului 19 se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
«(3) Sesizările având ca obiect măsurile legislative
adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din
sistemul bugetar nu intră în competenţa de soluţionare a Consiliului Naţional
pentru Combaterea Discriminării»".
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2)
privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie,
ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată şi art. 53
privind restrângerea exercitării unor drepturi sau al unor libertăţi. Totodată,
consideră că sunt încălcate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind
dreptul la un proces echitabil şi ale art. 1 din Protocolul adiţional la
Convenţie privind protecţia proprietăţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
I. Ulterior sesizării sale, prin Decizia nr. 784 din 12
mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 7
iulie 2009, dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
75/2008 au fost declarate neconstituţionale. In lipsa unei intervenţii
legislative a Guvernului sau a Parlamentului pentru punerea de acord a acestei
prevederi cu dispoziţiile Constituţiei, art. III din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 75/2008 şi-a încetat efectele. In aceste condiţii, în temeiul
art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 75/2008 a devenit inadmisibilă.
II. De asemenea, ulterior sesizării Curţii
Constituţionale, dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
75/2008 au fost abrogate expres prin Legea nr. 76/2009 de aprobare a acestei
ordonanţe de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
231 din 8 aprilie 2009. In consecinţă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 a devenit inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca devenită inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III şi art. V din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru
soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, excepţie ridicată
de Lucian-Cosmin Manoloiu în Dosarul nr. 7.160/2/2008 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly