DECIZIE Nr.
1074 din 16 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii, ale art. 74, 75 si 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de munca si ale art. 164 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 763 din 16 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin
Zoltan -judecător
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea
conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. din Bucureşti în
dosarele nr. 49.227/3/2008, nr. 783.01/3/2008, nr. 4117101/3/2007, nr. 49.931/3/2008,
nr. 13225.01/3/2008, nr. 48.542/3/2008, nr. 40345.01/3/2007, nr. 37130./3/2007, nr. 14.528/3/2009, nr. 47.022/3/2008, nr.
14.966/3/2009, nr. 48.535/3/2008, nr. 48.537/3/2008, nr. 10.498/3/2009, nr.
43228./3/2007, nr. 44095./3/2007, nr. 41288.01/3/2007, nr. 988/3/2009, nr.
49.691/3/2008, nr. 40709.01/3/2007, nr. 14.774/3/2009,
nr. 49.613/3/2008, nr. 47.005/3/2007 şi nr. 34.377/3/2007 ale Tribunalului
Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că
excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 178D/2010, tir.
180D/2010, nr. 182D- 189D/2010, nr. 193D-198D/2010 şi nr. 200D-207D/2010 au
obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului
Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune
conexarea dosarelor nr. 180D/2010, nr. 182D- 189D/2010, nr. 193D-198D/2010 şi
nr. 200D-207D/2010 la Dosarul nr. 178D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 16 martie, 24 iunie, 21, 27, 28 şi
29 octombrie, 6,12,16,27 şi 30 noiembrie, 3 şi 7 decembrie 2009 si din 4, 6, 8
si 15 ianuarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 49.227/3/2008, nr.
783.01/3/2008, nr. 41171.01/3/2007, nr. 49.931/3/2008, nr. 13225.01/3/2008, nr.
48.542/3/2008, nr. 40345.01/3/2007, nr. 37130./3/2007, nr. 14.528/3/2009, nr.
47.022/3/2008, nr. 14.966/3/2009, nr. 48.535/3/2008,
nr. 48.537/3/2008, nr. 10.498/3/2009, nr. 43228./3/2007, nr. 44095./3/2007, nr.
41288.01/3/2007, nr. 988/3/2009, nr. 49.691/3/2008, nr. 40709.01/3/2007, nr.
14.774/3/2009, nr. 49.613/3/2008, nr. 47.005/3/2007 si nr. 34.377/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări
sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74,
75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi
ale art. 164 din Codul de procedură civilă. Excepţia
a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. din Bucureşti cu ocazia
soluţionării unor cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.
In motivarea excepţiei
de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine,
în esenţă, că textele de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie,
dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum şi condiţiile şi
limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Astfel,
arată că dispoziţiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale
art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de
natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de
lege atât pentru angajat, cât şi pentru angajator şi să restrângă nejustificat
dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situaţie de
dezechilibru faţă de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul
excepţiei invocă faptul că intervalul de timp dintre data primirii citaţiei şi
data termenului de judecată este prea scurt pentru ca un angajator să îşi
exercite dreptul la apărare şi să se achite de sarcina probei care îi revine.
De asemenea, faptul că prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă lasă
la aprecierea instanţei posibilitatea conexării cauzelor şi nu obligă la luarea
unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp şi cheltuieli,
precum şi la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la
apărare. Astfel, dispoziţiile de lege atacate încalcă, în opinia autorului, şi
principiul efectivităţii juridice.
De asemenea, mai susţine că obligarea angajatorului de
a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicţie cu normele
constituţionale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe
egalitate de tratament, imparţialitate şi echitate procesuală, determinându-l
să realizeze o probaţiune diabolică, mai mult decât împovărătoare, cu
consecinţa suportării efectelor administrării unor probe speciale în interesul
adversarilor procesuali, cum ar fi, cu titlu de exemplu - expertizele, care în
cazul unor coparticipanţi procesuali ajung la costuri uriaşe, suportate de
angajator.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de
muncă şi asigurări sociale apreciază că
prevederile de lege criticate nu încalcă dispoziţiile din Constituţie şi din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
invocate de autorul excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, ale art.
74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie
1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 164 din Codul de
procedură civilă, având următorul cuprins:
- Art. 286 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: „ (1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se
judecă în regim de urgenţă.
(2) Termenele de
judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.
(3) Procedura de
citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel
puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată.";
- Art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: „Sarcina
probei în conflictele de muncă revine
angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la
prima zi de înfăţişare.";
- Art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: „Administrarea
probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise
partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.";
- Art. 74 din Legea nr. 168/1999: „(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de drepturi
se judecă în regim de urgenţă.
(2) Termenele de
judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.
(3) Părţile sunt
legal citate, dacă citaţia Ie-a fost înmânată cel puţin cu o zi înaintea
judecării.";
- Art. 75 din Legea nr. 168/1999: „In cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de
unitate, aceasta are obligaţia ca, până la prima zi de înfăţişare, să depună
dovezile în baza cărora a luat măsura respectivă.";
- Art.77 din Legea nr. 168/1999: „(1) In cazul în care judecata continuă, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenţă al judecării conflictelor de drepturi.
(2) Instanţa poate să decadă din beneficiul probei
admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia.";
- Art. 164 din Codul de procedură civilă: „Părţile
vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiaşi
instanţe sau instanţe deosebite, de acelaşi grad, în care sunt aceleaşi părţi
sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între dânsele o
strânsă legătură.
Intrunirea poate fi făcută de judecător chiar dacă
părţile nu au cerut-o.
Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestită,
afară numai dacă amândouă părţile cer trimiterea lui la una din celelalte instanţe.
Când una din pricini este de competenţa unei
instanţe, şi părţile nu o pot înlătura, întrunirea se va face la acea
instanţă."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 53 alin.
(1) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi, precum şi ale art. 11 alin. (2) privind raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 alin. (2) referitoare la
tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile
art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de
constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, invocate de acelaşi autor şi în prezenta cauză, şi cu o motivare
identică. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.015 din 7 iulie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august
2009, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea
nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din
Codul de procedură civilă, pentru motivele acolo arătate.
Intrucât nu au apărut elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi
considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de
fată.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea
conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. din Bucureşti în
dosarele nr. 49.227/3/2008, nr. 783.01/3/2008, nr. 41171.01/3/2007, nr.
49.931/3/2008, nr. 13225.01/3/2008, nr. 48.542/3/2008, nr. 40345.01/3/2007, nr.
37130./3/2007, nr. 14.528/3/2009, nr. 47.022/3/2008, nr. 14.966/3/2009, nr.
48.535/3/2008, nr. 48.537/3/2008, nr. 10.498/3/2009, nr. 43228./3/2007, nr.
44095./3/2007, nr. 41288.01/3/2007, nr. 988/3/2009, nr. 49.691/3/2008, nr. 40709.01/3/2007,
nr. 14.774/3/2009, nr. 49.613/3/2008, nr. 47.005/3/2007 şi nr. 34.377/3/2007
ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări
sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puica