DECIZIE Nr.
1060 din 16 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b),
art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2), art. 109 alin. (1) si ale art. 118
alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia
pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 662 din 27 septembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Iulia Antoanella
Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b),
art. 97 alin (1) lit. a) şi alin. (2), art. 109 alin. (1), precum şi ale art.
118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Dănuţ Gegea în Dosarul
nr. 6.635/231/2009 al Judecătoriei Focşani.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 6.635/231/2009, Judecătoria Focşani a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 96
alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art.
109 alin. (1), precum şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia a fost ridicată de Dănuţ Gegea într-o cauză
având ca obiect o plângere contravenţională.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că stabilirea competenţei de soluţionare a plângerilor
contravenţionale numai în favoarea instanţelor în a căror rază teritorială a
fost constatată fapta are menirea de a îngrădi cetăţeanului accesul la justiţie
şi la soluţionarea cauzei într-un termen util, întrucât contravenientul este
pus în situaţia de a parcurge distanţe considerabile pentru a-şi putea susţine
plângerea contravenţională, pentru a-şi putea propune probele şi, în măsura
încuviinţării acestora, de a le administra direct în faţa instanţei. Această
situaţie echivalează, în opinia autorului excepţiei, şi cu încălcarea art. 53
din Constituţie. Totodată, se arată că îngrădirea, restrângerea sau suspendarea
temporară a exercitării unor drepturi ca sancţiune contravenţională
complementară pot fi numai atributele puterii judecătoreşti.
Judecătoria Focşani apreciază
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstitutionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit.b), art. 97 alin.
(1) lit. a) şi alin. (2),
art. 109 alin. (1), precum şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările
ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins:
- Art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b): „(1)
Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de
pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se
aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală
a amenzii sau avertismentului.
(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt
următoarele: [...]
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce,
pe timp limitat;";
- Art. 97 alin. (1) lit. a) şi alin. (2): „(1) In
cazurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, poliţistul rutier dispune
şi una dintre următoarele măsuri
tehnico-administrative:
a) reţinerea permisului de conducere şi/sau a
certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii
înlocuitoare a acestora; [... ]
(2) Reţinerea permisului de conducere ori a
certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către poliţistul
rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o
dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie.";
- Art. 109 alin. (1): „(1)
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către
poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către
poliţiştii de frontieră.";
- Art. 118 alin. (1) „(1)
Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune
plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază
de competenţă a fost constatată fapta."
Prevederile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei şi a
legilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 53 privind
restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Totodată, sunt
invocate şi prevederile art. 8 şi art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea vieţii private
şi de familie, respectiv limitarea folosirii restrângerii drepturilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate
raportate la aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale şi cu motivare
similară, s-a pronunţat prin Decizia nr. 796 din 3 iulie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iulie 2008, statuând că acestea sunt constituţionale
pentru argumentele acolo reţinute.
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se
impune a fi menţinută.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 97 alin (1) lit. a)
şi alin. (2), art. 109 alin. (1), precum şi art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
excepţie ridicată de Dănuţ Gegea în Dosarul nr. 6.635/231/2009 al Judecătoriei
Focşani.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman