DECIZIE Nr.
1046 din 14 iulie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza întai din titlul
XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si
justitiei, precum si unele masuri adiacente
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 577 din 19 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Societatea Comercială Horticolă
Dunărea - S.A. din comuna Vădeni, judeţul Brăila, în Dosarul nr. 5.066/196/2007
al Tribunalului Brăila - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că,
la dosar, partea Cristian Dănuţ Mihai a depusă note scrise prin care solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Totodată, arată că apărătorul autorului excepţiei a
depus cerere de acordare a unui nou termen de judecată, întrucât se află în
imposibilitate de prezentare.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul,
solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată,
întrucât avocatul nu a făcut dovada imposibilităţii de prezentare.
Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de
apărătorul autorului excepţiei.
Cauza este în stare de judecată.
Doamna Stela Tomescu, delegat al apărătorului autorului
excepţiei, depune la dosar concluzii scrise prin care se solicită admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, In acest sens,
arată că nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea
jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 14 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 5.066/196/2007, Tribunalul Brăila - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr! 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Excepţia a
fost ridicată de Societatea Comercială Horticolă Dunărea - S.A. din comuna
Vădeni, judeţul Brăila, în cadrul recursului formulat de aceasta împotriva
Sentinţei civile nr. 4.556 din 15 iulie 2008, pronunţată de Judecătoria Brăila
într-o cauză de fond funciar.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că înlăturarea căii de atac a
apelului în procesele funciare contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie,
deşi acest din urmă text garantează egalitatea de tratament a cetăţenilor în
faţa legii. Totodată, consideră că textul de lege criticat este contrar
dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în
care părţile sunt lipsite de un grad de jurisdicţie, cel al apelului. De
asemenea, susţine că se încalcă şi dispoziţiile constituţionale în materia
proprietăţii, deoarece măsura adoptată prin legea specială, de a înlătura calea
de atac a apelului, nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o,
aducând atingere existenţei acestui dreptului.
Tribunalul Brăila - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In acest sens, invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi
ale art. 129, arătând că legiuitorul are dreptul de a institui reguli speciale
de procedură în considerarea unor situaţii deosebite.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind
reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente sunt constituţionale. In acest sens, face referire la deciziile
Curţii Constituţionale nr. 139/2006 şi nr. 416/2008.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheiere, instanţa de judecată a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5
alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Astfel cum rezultă
din motivarea excepţiei, autorul critică doar art. 5 alin. (1) teza întâi din
titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
In consecinţă, obiect al excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din
titlul XIII „Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor
funciare" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii
şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care au următorul conţinut: „Hotărârile
pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă
sunt supuse numai recursului."
Autorul excepţiei invocă încălcarea atât a
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea
cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări, şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată, cât şi a
dispoziţiilor art. 6 relative la dreptul la un proces echitabil din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din
primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitoare la protecţia proprietăţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Textul de lege criticat a mai fost suspus controlului
de constituţionalitate, prin Decizia nr. 1.342 din 9 decembrie 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008,
Curtea Constituţională statuând că acesta este constituţional. In acest sens,
Curtea a reţinut că prevederile criticate sunt norme de procedură potrivit
cărora hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti, în procesele
funciare, în primă instanţă, sunt supuse numai recursului.
Curtea a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde
dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor căilor de atac, ci
prevede principial în art. 129 că, „împotriva hotărârilor judecătoreşti,
părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
condiţiile legii", art. 126 alin. (2) din Constituţie statuând că
procedura de judecată şi competenţa instanţelor judecătoreşti sunt prevăzute
prin lege, iar, potrivit jurisprudenţei sale constante, accesul liber la
justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile
judecătoreşti şi la toate căile de atac. Aşa fiind, Curtea a reţinut că
prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
nu încalcă dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, Curtea a constatat că textul de
lege criticat nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare,
aşa încât nu a reţinut nici încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
Cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din
primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, Curtea a constatat că acestea nu au incidenţă în
cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, excepţie ridicată de Societatea Comercială Horticolă Dunărea - S.A.
din comuna Vădeni, judeţul Brăila, în Dosarul nr. 5.066/196/2007 al
Tribunalului Brăila - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu