DECIZIE   Nr. 1045 din 9 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 1 pct. 1 lit. d) din Codul de procedura penala, raportat la art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 761 din 11 noiembrie 2008

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Lăzăroiu                       -judecător

Ion Predescu                          -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Marinela Mincă                      - procuror

Afrodita Laura Tutunaru        - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, raportat la art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, excepţie ridicată de Tamara Chiribucă în Dosarul nr. 2.088/35/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 16 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.088/35/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 pct. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, raportat la art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, excepţie ridicată de Tamara Chiribucă în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (3), precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie, deoarece, din cauza calităţii unui coinculpat care se încadrează în dispoziţiile legale ce atrag competenţa Curţii de Apel ca primă instanţă, autorul excepţiei este în imposibilitate de a uza de calea de atac a apelului, neputând astfel beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale în cadrul unui proces echitabil.

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate neconţinând privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalităţii în drepturi înscrise în art. 4 din Constituţie. De asemenea, instituirea unor reguli de competenţă materială este, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, atributul exclusiv al legiuitorului, fără ca aceasta să contravină dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. In plus, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, referitoare la Competenţa Curţii de Apel, şi art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 9 mai 2002, modificată prin art. IV pct. 1 din Legea nr. 281/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, care au următorul conţinut:

- Art. 281 pct. 1 lit. d) din Codul de procedură penală:

„Curtea de Apel:

1. judecă în primă instanţă: [...]

d) alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa;"

- Art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002: „Infracţiunile săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare se judecă în primă instanţă de către:

b) curtea de apel, în cazul poliţiştilor prevăzuţi în art. 14 alin. (2) pct. Uit. e)-j) din Legea nr.'360/2002."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul de procedură penală. De asemenea, prin Decizia nr. 890 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 13 noiembrie 2007, a fost respinsă ca neîntemeiată şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, raportat la art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, excepţie ridicată de Tamara Chiribucă în Dosarul nr. 2.088/35/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 octombrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru