DECIZIE Nr.
1018 din 8 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 826 din 4 decembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader -
judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă -
procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Neptun Olimp" - S.A. din
Neptun în Dosarul nr. 724/254/2007 al Judecătoriei Mangalia.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, textul de lege
criticat fiind în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 28 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 724/254/2007, Judecătoria
Mangalia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 31 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Neptun Olimp" - S.A. din Neptun, reclamantă într-o cauză civilă având ca
obiect recuzarea unui executor judecătoresc în contradictoriu cu pârâtul BEJ
Gelu Iulian Grasu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este contrar
prevederilor art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituţie şi celor ale art. 6
paragraful 1 teza întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale. In acest sens, consideră că, „interzicându-se
participarea părţilor la judecata cererii de recuzare, pe de o parte, ca şi
interogarea celui ce se recuză - mijloc procedural de obţinere a unei
mărturisiri -, pe de altă parte, partea care formulează cererea de recuzare
este lipsită de mijloacele efective de a-şi proba afirmaţiile".
Instanţa de judecată apreciază
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 31 din Codul de procedură civilă, cu următorul
conţinut: „Instanţa decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără
prezenţa părţilor şi ascultând pe judecătorul recuzat.
Nu se admite
interogatoriul sau jurământul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
In cursul judecării cererii de recuzare nu se va
face niciun act de procedură."
Autorul excepţiei susţine că reglementarea criticată
contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) teza întâi,
potrivit cărora „părţile au dreptul la un proces echitabil", şi
dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care statuează că „Orice persoană are dreptul la
judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei
sale [...]".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de
constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi cu
o motivare asemănătoare.
Astfel, prin Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Curtea a statuat că judecarea
cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar
dezbateri contradictorii, instanţa pronunţând în şedinţă publică o încheiere
asupra recuzării, prin această reglementare legiuitorul având în vedere
instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri.
Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odată cu fondul,
instanţa de control judiciar urmând a reface toate actele şi dovezile
administrate la prima instanţă, atunci când constată că cererea de recuzare a
fost pe nedrept respinsă. Totodată, Curtea a reţinut că cererea de recuzare nu
constituie o acţiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau
recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură
integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea
desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie.
Tocmai în considerarea acestui principiu constituţional, consacrat de
prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut
posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins
cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviinţează
sau se respinge abţinerea, precum şi de aceea prin care se încuviinţează
recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să
impună schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi motivarea acestei
decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art.
1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 31 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Neptun Olimp" - S.A. din Neptun în Dosarul nr.
724/254/2007 al Judecătoriei Mangalia.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman