Decizia Nr.1014 din 29.11.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 22 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, precum şi a sintagmei „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din partea introductivă a Legii nr. 111/2008, excepţie ridicată de Bogdan Boceanu în Dosarul nr. 2.246/54/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 326D/2012.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât folosirea noţiunii de „infractor“ nu aduce nicio atingere prezumţiei de nevinovăţie, termenul fiind folosit pentru circumstanţierea obiectului tratatului de extrădare. Totodată, dispoziţiile de lege criticate nu încalcă nici principiul neretroactivităţii legii, deoarece tratatul cuprinde norme de aplicare imediată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 31 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.246/54/2011, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 22 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, precum şi a sintagmei „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din partea introductivă a Legii nr. 111/2008.Excepţia a fost ridicată de Bogdan Boceanu cu ocazia soluţionării unei cereri de extrădare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, precum şi sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia încalcă prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 11 alin. (3) potrivit căruia, „În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei“. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate contravin prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură orice persoană angajată în proceduri penale, atât timp cât aceasta nu este condamnată printr-o hotărâre definitivă. Or, în condiţiile în care scopul tratatului este extrădarea infractorilor, categorie în care, în termenii tratatului, sunt incluşi şi cei care sunt urmăriţi penal, o asemenea calificare reprezintă o adevărată negare a principiului consacrat prin art. 23 alin. (11) din Constituţie. Totodată, consideră că dispoziţiile art. 22 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (2), potrivit căruia „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern“, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, ale art. 19 referitor la extrădare şi ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, întrucât tratatul de extrădare se aplică şi infracţiunilor săvârşite înainte de intrarea lui în vigoare.Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei. În acest sens, arată că măsura extrădării nu este de natură a prejudeca fondul cauzei penale şi nici nu reprezintă o anticipare a unei pedepse, această măsură dispunându-se ca urmare a începerii urmăririi penale a persoanei extrădabile, iar nu ca urmare a înlăturării prezumţiei de nevinovăţie. De asemenea, consideră că reglementarea potrivit căreia dispoziţiile tratatului se aplică infracţiunilor săvârşite atât înainte, cât şi după intrarea în vigoare a acestuia nu are semnificaţia incriminării unor fapte care, la data săvârşirii lor, nu erau prevăzute ca infracţiuni.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit Încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 şi art. 22 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 21 mai 2008, precum şi sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din partea introductivă a Legii nr. 111/2008. Având, însă, în vedere considerentele încheierii de sesizare coroborate cu faptul că Legea nr. 111/2008 are un singur articol, reiese că excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect dispoziţiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, cu referire la art. 1 şi art. 22 din tratat, precum şi la sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 1: „Părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.“;

– Art. 22: „Prezentul tratat se aplică infracţiunilor săvârşite atât înainte, cât şi după data intrării sale în vigoare.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (2) şi (3) potrivit cărora „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern“, respectiv „În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei“, ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii, ale art. 19 privind extrădarea, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, utilizarea în preambulul tratatului a termenului de „infractor“ nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovăţie consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituţie, ci serveşte la circumstanţierea obiectului tratatului, exprimând preocuparea celor două state semnatare pentru combaterea fenomenului infracţional, care a cunoscut o intensificare deosebită la nivel internaţional, mai ales o anumită ofensivă a crimei organizate. Extrădarea reprezintă un act de asistenţă judiciară interstatală în materie penală care urmăreşte transferul unei persoane urmărite sau condamnate penal din domeniul suveranităţii judiciare a unui stat în domeniul altui stat. Prin urmare, dispoziţiile art. 1 din tratat coroborate cu sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia nu încalcă nici prevederile art. 11 alin. (3) din Legea fundamentală, ci reprezintă concretizarea la nivel legislativ a prevederilor art. 19 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „[...] cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate“. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 22 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, acestea nu contravin principiului neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât, potrivit art. 23 alin. (3) şi (4) din tratat, acesta se aplică procedurilor de extrădare în cazul cărora cererile de extrădare au fost supuse instanţelor statului solicitat după data intrării sale în vigoare. Or, normele de procedură sunt de imediată aplicare, fiind lipsit de relevanţă momentul săvârşirii infracţiunii. Pentru motivele arătate, dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 11 alin. (2), art. 19 şi art. 78 din Constituţie. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, cu referire la art. 1 şi art. 22 din tratat, precum şi la sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia, excepţie ridicată de Bogdan Boceanu în Dosarul nr. 2.246/54/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2012. PREŞEDINTE, PETRE LĂZĂROIU Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică