DECIZIE Nr. 10
din 8 ianuarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999
privind infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 48 din 27 ianuarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999
privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Cogeri Service" - S.R.L. în Dosarul nr.
6.496/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prevederile art.
16 din Constituţie se referă la egalitatea dintre cetăţeni, iar nu şi la
egalitatea dintre aceştia şi autorităţile de stat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 mai 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 6.496/320/2007, Judecătoria
Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art.19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cogeri Service" -
S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea plângerii împotriva
procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 19 alin. (1) şi art. 21 din Legea
nr. 108/1999, în baza cărora inspectorii de muncă au dreptul de a controla fără
autorizare şi de a sancţiona persoanele juridice, creează o disproporţie între
aceste atribuţii, în raport cu angajatorii ce urmează să fie controlaţi. Se
încalcă astfel dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că principiul
egalităţii în drepturi a cetăţenilor presupune un tratament juridic egal numai
în situaţii egale, iar în situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât
diferit.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru
înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002. Textul de lege criticat are următoarea redactare:
- Art. 19: „(1) Inspectorii
de muncă au următoarele drepturi:
a) să aibă acces liber, permanent şi fără
înştiinţare prealabilă, în sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de
muncă organizat de aceasta;
b) să solicite conducerii persoanei juridice sau
persoanei fizice documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea
controlului sau pentru efectuarea cercetării accidentelor de muncă;
c) să procure dovezi, să efectueze investigaţii sau
examene, să ceară prezentarea documentaţiei pe care o consideră necesară, să
realizeze măsurători sau să preleveze mostre de substanţe utilizate în procesul
de producţie;
d) să impună ca abaterile constatate în domeniu să
fie remediate pe loc sau într-un timp limitat;
e) să ceară, acolo unde este cazul, modificarea
instalaţiilor sau a proceselor tehnologice utilizate, dacă acestea nu asigură
securitatea lucrătorilor la locul de muncă;
f) să dispună întreruperea sau suspendarea imediată
a proceselor de muncă atunci când constată o stare de pericol iminent de
accident sau de îmbolnăvire profesională pentru lucrătorii care participă la
procesul de producţie sau pentru alte persoane;
g) să apeleze la organisme agreate pentru a
verifica starea locurilor de muncă sau a materialelor folosite;
h) să dispună măsuri atunci când conducătorul
persoanei juridice nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale;
i) să sesizeze organele de urmărire penală cu
privire la cazurile de abateri considerate infracţiuni;
j) să intre în toate locurile în care se efectuează
lucrări ce implică riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
k) să ceară informaţii, fie singuri, fie în prezenţa
martorilor, de la orice persoană şi despre orice problemă care constituie
obiectul controlului;
l) să propună
retragerea autorizaţiei de funcţionare din punct de vedere al securităţii în
muncă, dacă constată că, prin modificarea condiţiilor care au stat la baza
acesteia, nu se respectă prevederile legislaţiei în vigoare."
Autorul excepţiei susţine că prevederile legale
criticate sunt neconstituţionale în raport cu următoarele texte din Constituţie:
art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Se susţine, în esenţă, că dreptul inspectorilor de
muncă de a controla fără autorizare şi de a sancţiona persoanele juridice este
disproporţionat în raport cu alte organe de control care au atribuţii mai
restrânse, unde este necesară încuviinţarea instanţei de judecată.
Prin Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea Constituţională a respins
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea
nr. 108/1999. In motivarea deciziei, Curtea a reţinut că prevederile art. 16
alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în cauză, având în vedere că autorul
excepţiei se referă la o inegalitate de tratament raportat la activităţile de
control ale organelor care au astfel de atribuţii, iar nu la existenţa vreunei
inegalităţi în drepturi a persoanei în faţa legii şi a autorităţilor publice în
sensul prevăzut de textul constituţional.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin
decizia menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt
valabile şi în prezenta cauză.
Totodată, Curtea reţine că nu există discriminare între
diferitele persoane juridice controlate, deoarece toate unităţile controlate
sunt supuse, în mod egal, aceloraşi exigenţe, stabilite de legiuitor în mod
raţional şi obiectiv.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 privind înfiinţarea şi
organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Cogeri Service" - S.R.L. în Dosarul nr. 6.496/320/2007 al Judecătoriei
Târgu Mureş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 ianuarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta