CONVENTIE Nr. 122 din 9 iulie 1964
privind politica de ocupare a fortei de munca*)
ACT EMIS DE: ORGANIZATIA INTERNATIONALA A MUNCII
CONFERINTA INTERNATIONALA A MUNCII
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 81 din 6 iunie 1973
*) Traducere.
Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii,
convocata la Geneva de catre Consiliul de administratie al Biroului
International al Muncii si care s-a intrunit aici la 17 iunie 1964 in cea de-a
patruzeci si opta sesiune a sa,
avind in vedere ca Declaratia de la Philadelphia recunoaste obligatia
solemna a Organizatiei Internationale a Muncii de a sprijini punerea in
aplicare de catre diferitele natiuni ale lumii a programelor capabile sa
realizeze ocuparea deplina a fortei de munca si ridicarea nivelului de trai si
ca preambulul constitutiei organizatiei prevede lupta impotriva somajului si
garantarea unui salariu care sa asigure conditii de existenta convenabile,
avind de asemenea in vedere ca, in sensul Declaratiei de la Philadelphia,
Organizatiei Internationale a Muncii ii revine sarcina sa cerceteze si sa
aprecieze repercusiunile politicilor economice si financiare asupra politicii
de ocupare a fortei de munca, in lumina obiectivului fundamental potrivit
caruia "toti oamenii, indiferent de rasa, credinta sau sexul lor, au
dreptul sa urmareasca realizarea progresului lor material si dezvoltarea lor
spirituala in libertate si demnitate, in conditii de securitate economica si cu
posibilitati egale",
avind in vedere ca Declaratia universala a drepturilor omului prevede ca
"orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la
conditii echitabile si satisfacatoare de munca si la protectie impotriva
somajului",
luind nota de termenii conventiilor si recomandarilor internationale asupra
muncii, existente, care sint in raport direct cu politica de ocupare a fortei
de munca si in special Conventia si Recomandarea asupra activitatii de ocupare
a fortei de munca, 1948, Recomandarea asupra orientarii profesionale, 1949,
Recomandarea asupra pregatirii profesionale, 1962, precum si Conventia si
Recomandarea privind discriminarea in domeniul ocuparii fortei de munca si
exercitarii profesiei, 1958,
considerind ca aceste instrumente ar trebui plasate in contextul mai larg
al unui program international urmarind asigurarea expansiunii economice bazate
pe ocuparea deplina a fortei de munca in scop productiv si in conditii de
libera alegere a muncii,
dupa ce a hotarit sa adopte diferite propuneri referitoare la politica de
ocupare a fortei de munca, care sint cuprinse in cea de-a opta problema
inscrisa pe ordinea de zi a sesiunii,
dupa ce a hotarit ca aceste propuneri sa ia forma unei conventii
internationale,
adopta, la 9 iulie 1964, conventia urmatoare, care se va numi
"Conventie asupra politicii de ocupare a fortei de munca, 1964".
Art. 1
1. In vederea stimularii cresterii si dezvoltarii economice, a ridicarii
nivelului de trai, a satisfacerii necesitatilor de forta de munca si a
rezolvarii problemei somajului si subocuparii fortei de munca, orice stat
membru va formula si aplica, ca un obiectiv esential, o politica activa
urmarind promovarea ocuparii depline a fortei de munca, in scop productiv si in
conditii de libera alegere a muncii.
2. Politica mentionata va trebui sa tinda a garanta:
a) ca va fi de lucru pentru toate persoanele disponibile si in cautare de
munca;
b) ca aceasta munca va fi pe cit posibil productiva;
c) ca va exista libera alegere a muncii si ca fiecare lucrator va avea
toate posibilitatile de a dobindi calificarile necesare pentru a ocupa un
serviciu care sa-i convina si de a folosi in aceasta munca calificarile, precum
si aptitudinile sale, fara deosebire de rasa, culoare, sex, religie, opinii
politice, ascendenta nationala sau origine sociala.
3. Politica mentionata va trebui sa tina seama de stadiul si de nivelul de
dezvoltare economica, precum si de raporturile care exista intre obiectivele
ocuparii fortei de munca si celelalte obiective economice si sociale si va fi
aplicata prin metode adaptate conditiilor si uzantelor nationale.
Art. 2
Orice stat membru va trebui, prin metode adaptate conditiilor tarii si in
masura in care acestea permit:
a) sa determine si sa reexamineze cu regularitate, in cadrul unei politici
economice si sociale coordonate, masurile care trebuie adoptate in vederea
atingerii obiectivelor enuntate in articolul 1;
b) sa ia hotaririle necesitate de aplicarea acestor masuri, inclusiv
elaborarea de programe, daca este cazul.
Art. 3
In aplicarea prezentei conventii, reprezentantii grupurilor interesate in
masurile ce trebuie luate si, in special, reprezentantii celor care angajeaza
si reprezentantii lucratorilor vor trebui sa fie consultati cu privire la
politica de ocupare a fortei de munca, in scopul de a se tine pe deplin seama
de experienta si parerile lor, vor colabora din plin la elaborarea acestei
politici si vor participa la actiunile de sprijinire a lucratorilor.
Art. 4
Ratificarile formale ale prezentei conventii vor fi comunicate directorului
general al Biroului International al Muncii, care le va inregistra.
Art. 5
1. Prezenta conventie nu va obliga decit statele membre ale Organizatiei
Internationale a Muncii ale caror ratificari au fost inregistrate de catre
directorul general.
2. Ea va intra in vigoare dupa 12 luni de la inregistrarea de catre
directorul general a cel putin doua ratificari din partea statelor membre ale
organizatiei.
3. Drept urmare, pentru fiecare stat membru aceasta conventie va intra in
vigoare dupa 12 luni de la data inregistrarii ratificarii sale.
Art. 6
1. Orice stat membru care a ratificat prezenta conventie poate sa o denunte
la expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrarii initiale in vigoare a
acesteia, printr-un act comunicat directorului general al Biroului
International al Muncii si inregistrat de acesta. Denuntarea nu va avea efect
decit dupa un an de la inregistrarea ei.
2. Orice stat membru care a ratificat prezenta conventie si care, in termen
de un an de la expirarea perioadei de 10 ani mentionata la paragraful
precedent, nu va face uz de facultatea de denuntare prevazuta de prezentul
articol, va fi tinut pentru o noua perioada de 10 ani si, drept urmare, va
putea sa denunte prezenta conventie la expirarea fiecarei perioade de 10 ani,
in conditiile prevazute de prezentul articol.
Art. 7
1. Directorul general al Biroului International al Muncii va notifica
tuturor statelor membre ale Organizatiei Internationale a Muncii inregistrarea
tuturor ratificarilor si denuntarilor care ii vor fi comunicate de catre
statele membre ale organizatiei.
2. Notificind statelor membre ale organizatiei inregistrarea celei de-a
doua ratificari care i-a fost comunicata, directorul general le va atrage
atentia asupra datei la care prezenta conventie va intra in vigoare.
Art. 8
Directorul general al Biroului International al Muncii va comunica
secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, in vederea
inregistrarii, potrivit articolului 102 din Carta Organizatiei Natiunilor
Unite, informatii complete cu privire la toate ratificarile si toate actele de
denuntare inregistrate in conformitate cu articolele precedente.
Art. 9
Ori de cite ori va considera necesar, Consiliul de administratie al
Biroului International al Muncii va prezenta conferintei generale un raport
asupra aplicarii prezentei conventii si va examina daca este cazul sa inscrie
pe ordinea de zi a conferintei problema revizuirii totale sau partiale a
acesteia.
Art. 10
1. In cazul in care conferinta va adopta o noua conventie care va revizui
total sau partial prezenta conventie si daca noua conventie nu va dispune
altfel:
a) ratificarea de catre un stat membru a noii conventii de revizuire va
determina, de plin drept, fara a se mai tine seama de dispozitiile articolului
6 de mai sus, denuntarea imediata a prezentei conventii, cu conditia ca noua
conventie de revizuire sa fi intrat in vigoare:
b) incepind de la data intrarii in vigoare a noii conventii de revizuire
prezenta conventie va inceta sa mai fie deschisa ratificarii de catre statele
membre ale organizatiei.
2. Prezenta conventie va ramine in orice caz in vigoare, in forma si
continutul sau, pentru statele membre care au ratificat-o dar care nu vor
ratifica conventia de revizuire.
Art. 11
Versiunile franceza si engleza ale textului prezentei conventii au aceeasi
valabilitate.