CONVENTIE Nr.
0 din 22 mai 2003
privind protectia si
dezvoltarea durabila a Carpatilor
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 879 din 27 octombrie 2006
Părţile,
cunoscând faptul că Carpaţii reprezintă o bogăţie
naturală unică de mare frumuseţe
şi valoare ecologică, un important rezervor al biodiversităţii, zona din care
izvorăsc râuri principale, un habitat şi un refugiu esenţial pentru numeroase
specii periclitate de plante
şi animale şi zona naturală cea mai extinsă acoperită de păduri virgine din
Europa, şi conştiente de faptul că Carpaţii constituie un important mediu
ecologic, economic, cultural, de agrement şi de viaţă în inima Europei, folosit
de numeroase popoare şi ţări,fiind conştiente de importanţa şi valorile
ecologice,culturale şi socioeconomice ale regiunilor montane, fapt ce a
determinat Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să declare anul 2002 ca An
Internaţional al Munţilor, recunoscând importanţa regiunilor montane aşa cum este
specificată în cap. 13 (Dezvoltarea durabilă a munţilor) din Declaraţia privind mediul şi dezvoltarea
(Agenda 21, Rio de Janeiro, 1992) şi în Planul de
implementare a întâlnirii mondiale la vârf pentru dezvoltare
durabilă,reamintind Declaraţia pentru mediu şi dezvoltare durabilă în zona
carpato-danubiană, adoptată la Intâlnirea la vârf pentru mediu şi dezvoltare
durabilă în zona carpato-danubiană (Bucureşti, 2001),luând în considerare
principiile şi prevederile
pertinente specificate în instrumentele juridice de mediu relevante în materie,
strategiile şi programele, la nivel global, regional şi subregional,având ca
scop asigurarea unei implementări efective a unor instrumente existente, cum ar
fi cele de mai sus, şi bazându-se pe alte programe internaţionale,recunoscând
că Carpaţii constituie mediul de viaţă pentru populaţia locală şi fiind
conştiente de contribuţia populaţiei locale la dezvoltarea socială, culturală
şi economică durabilă şi pentru păstrarea cunoştinţelor tradiţionale în
Carpaţi,cunoscând importanţa cooperării subregionale pentru protecţia şi
dezvoltarea durabilă a Carpaţilor în contextul procesului „un mediu pentru
Europa",recunoscând experienţa câştigată în cadrul Convenţiei pentru
protecţia Alpilor (Salzburg, 1991) ca un model de succes pentru protecţia
mediului şi dezvoltarea durabilă a regiunilor montane, oferind o bază solidă
pentru noi iniţiative de colaborare şi pentru întărirea cooperării între
statele Alpine şi Carpatice,fiind conştiente de faptul că eforturile de
protejare, menţinere şi administrare
durabilă a resurselor naturale ale Carpaţilor nu pot fi realizate de către o
singură ţară şi necesită cooperare regională, precum şi de valoarea sporită a
cooperării transfrontiere pentru asigurarea coerenţei ecologice,au convenit asupra
celor ce urmează:
ARTICOLUL 1
Delimitarea geografică
1. Convenţia se referă
la regiunea Carpaţi (denumită în continuare Carpaţi) care va fi definită de Conferinţa părţilor.
2. Fiecare parte contractantă poate extinde aplicarea
prezentei convenţii şi a protocoalelor la aceasta la părţi adiţionale din
teritoriul lor naţional, prin transmiterea către depozitar a unei declaraţii,
cu condiţia ca aceasta să fie necesară pentru implementarea prevederilor prezentei convenţii.
ARTICOLUL 2
Obiective şi principii generale
1. Părţile vor urmări
realizarea unei politici cuprinzătoare şi vor coopera pentru păstrarea şi
dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, printre altele şi în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii, întăririi
economiei şi comunităţilor locale şi conservării valorilor naturale şi
moştenirii culturale.
2. Pentru atingerea obiectivului la care se face
referire în paragraful 1, părţile vor lua măsuri corespunzătoare în domeniile
prevăzute în art. 4-13 din prezenta convenţie, prin promovarea:
a) principiilor precauţiei şi prevenirii;
b) principiului „poluatorul plăteşte";
c) participării publicului şi implicării factorilor
interesaţi;
d) cooperării transfrontiere;
e) gospodăririi şi planificării integrate a
resurselor terestre şi de apă;
f) unei abordări programatice; şi
g) unei abordări ecosistemice.
3. Pentru realizarea obiectivelor prevăzute în
prezenta convenţie şi pentru asigurarea implementării lor, părţile pot, dacă este necesar, să elaboreze
şi să adopte protocoale.
ARTICOLUL 3
Gospodărirea integrată a resurselor terestre
Părţile trebuie să promoveze gospodărirea integrată a
resurselor terestre, astfel cum este definită în cap. 10 din Agenda 21, prin
dezvoltarea şi implementarea instrumentelor
potrivite, cum ar fi planurile de gospodărire integrată, referitoare la
domeniile prezentei convenţii.
ARTICOLUL 4
Conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii
şi a diversităţii peisajelor
1. Părţile vor urmări
să realizeze politici având ca scop conservarea, utilizarea durabilă şi refacerea diversităţii
biologice şi a peisajelor în Carpaţi. Părţile trebuie să întreprindă măsuri
adecvate pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei şi utilizării durabile a habitatelor
naturale şi seminaturale, a continuităţii şi conectivităţii acestora şi a
speciilor de floră şi faună care sunt caracteristice regiunii, în special
pentru protecţia speciilor ameninţate, a speciilor endemice Carpaţilor şi a
carnivorelor mari.
2. Părţile vor promova susţinerea adecvată a
habitatelor seminaturale, restaurarea habitatelor degradate şi vor susţine
dezvoltarea şi implementarea planurilor de gospodărire relevante.
3. Părţile vor urmări aplicarea măsurilor de
prevenire a introducerii speciilor străine şi eliberării organismelor
modificate genetic ce ameninţă ecosistemele, habitatele sau speciile, controlul
sau eradicarea lor.
4. Părţile vor dezvolta şi/sau promova sisteme de
monitorizare compatibile, vor coordona inventare regionale ale speciilor şi
habitatelor, vor coordona cercetarea ştiinţifică si interconectarea lor.
5. Părţile vor coopera în realizarea Reţelei
ecologice carpatice ca parte constitutivă a Reţelei ecologice paneuropene, în
stabilirea şi sprijinirea Reţelei carpatice pentru arii protejate, precum şi
pentru îmbunătăţirea conservării şi gestionării durabile în afara ariilor
protejate.
6. Părţile vor lua măsuri adecvate pentru integrarea
obiectivelor de conservare şi
utilizare durabilă a diversităţii biologice şi a peisajelor în cadrul
politicilor sectoriale, cum ar fi agricultura montană, silvicultura
montană,gospodărirea bazinelor râurilor, turismul, transportul şi energia,
industria şi activităţile miniere.
ARTICOLUL 5
Planificarea teritoriului
1. Părţile vor urmări
politicile de planificare a teritoriului în vederea dezvoltării durabile a Carpaţilor, care vor lua în considerare
condiţiile ecologice şi socioeconomice specifice Carpaţilor şi ecosistemelor
montane ale acestora, furnizând beneficii pentru comunităţile locale.
2. Părţile vor avea ca scop coordonarea pentru
planificarea teritoriului în zonele de frontieră, prin dezvoltarea programelor
şi politicilor de planificare teritorială transfrontiere şi/sau regionale,
îmbunătăţind şi sprijinind cooperarea dintre instituţiile relevante regionale
şi locale din Carpaţi.
3. In dezvoltarea acestor politici şi programe de
planificare a teritoriului, o atenţie specială trebuie acordată, printre
altele:
a) transportului transfrontalier,
infrastructurii şi serviciilor de telecomunicaţii şi energie;
b) conservării şi utilizării durabile a resurselor
naturale;
c) planificării coerente a localităţilor şi a
teritoriului din zonele de graniţă;
d) prevenirii impactului transfrontalier al poluării;
e) planificării integrate a utilizării terenului şi
evaluărilor impactului asupra mediului.
ARTICOLUL 6
Gospodărirea integrată şi durabilă a apei/bazinelor
hidrografice
Luând în considerare particularităţile hidrologice,
biologice, ecologice şi alte particularităţi ale bazinelor râurilor de munte,
părţile:
a) vor lua măsuri adecvate pentru promovarea
politicilor care integrează utilizarea durabilă a resurselor de apă cu
planificarea utilizării terenurilor şi vor urmări aplicarea de politici şi planuri bazate pe o abordare
integrată a administrării bazinelor râurilor, recunoscând importanţa
gestionării prevenirii şi controlului poluării şi inundaţiilor, şi reducerea
fragmentării habitatelor de apă;
b) vor dezvolta politici care au ca scop gospodărirea durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi
subterane, asigurând o aprovizionare adecvată cu apă de suprafaţă şi subterană
de bună calitate, necesară pentru utilizarea durabilă, echilibrată şi
echitabilă a resursei şi o canalizare şi tratare adecvată a reziduurilor de
apă;
c) vor dezvolta politici care au ca scop conservarea
cursurilor naturale de apă, izvoarelor, lacurilor şi a resurselor subterane,
precum şi conservarea şi protejarea zonelor umede si a ecosistemelor de zone
umede si protejarea împotriva
efectelor dăunătoare naturale şi antropice, cum ar fi inundaţiile şi poluarea
accidentală a apei;
d) vor dezvolta în continuare un sistem coordonat sau
comun de măsuri, activităţi şi avertizare timpurie privind impactul
transfrontier asupra regimului apelor, al inundaţiilor şi al poluării
accidentale a apei, precum şi cooperarea în prevenirea şi reducerea daunelor şi
acordarea de asistenţă în lucrările de restaurare.
ARTICOLUL 7
Agricultura şi silvicultura durabile
1. Părţile vor menţine
organizarea modului tradiţional de cultivare a terenurilor, într-o manieră durabilă, şi vor lua măsuri adecvate
pentru planificarea şi implementarea politicilor agricole, ţinând cont de
necesitatea protecţiei ecosistemelor şi a peisajelor montane, de importanţa
diversităţii biologice şi de condiţiile specifice mai puţin favorabile din zona
montană.
2. Părţile vor urmări aplicarea de politici care au
ca scop dezvoltarea şi stabilirea de instrumente
adecvate, cum ar fi programele agro-mediu de o importanţă
crucială în Carpaţi, întărind integrarea preocupărilor de mediu în politicile
agricole şi de planificare a teritoriului şi ţinând cont de importanţa
ecologică ridicată a ecosistemelor
montane din Carpaţi, cum ar fi păşunile naturale şi seminaturale, ca parte a
reţelelor ecologice şi a utilizării tradiţionale a peisajelor şi terenurilor.
3. Părţile vor urmări politici care au ca scop
promovarea şi sprijinirea utilizării instrumentelor şi programelor compatibile
cu principiile de administrare forestieră durabilă, internaţional acceptate.
4. Părţile vor aplica practicile de management
durabil forestier montan în Carpaţi, ţinând cont de multiplele funcţii
ecologice ale pădurilor, de importanţa ecologică ridicată a ecosistemelor
montane carpatice, precum şi de condiţiile mai puţin favorabile din pădurile
montane.
5. Părţile vor urmări politici care au ca scop
desemnarea ariilor naturale protejate, în special păduri virgine în număr şi
mărime suficiente, cu scopul de a restricţiona sau adapta utilizarea acestora în conformitate cu îndeplinirea obiectivelor de
conservare.
6. Părţile vor promova practici privind măsuri
forestiere şi agricole favorabile mediului, asigurând o retenţie
corespunzătoare a precipitaţiilor în munţi în vederea asigurării unei mai bune
preveniri a inundaţiilor şi a creşterii siguranţei vieţii şi bunurilor.
ARTICOLUL 8
Transportul durabil şi infrastructura
1. Părţile vor urmări
politici durabile de transport şi de planificare şi dezvoltare a
infrastructurii, care vor ţine cont de specificul mediului montan, prin luarea
în considerare a protecţiei zonelor sensibile, în special a zonelor bogate în
biodiversitate şi a celor de importanţă internaţională, a protecţiei
biodiversităţii şi peisajelor şi a zonelor cu importanţă turistică deosebită.
2. Părţile vor urmări să coopereze în vederea dezvoltării
politicilor de transport
durabil care furnizează beneficii pentru mobilitatea şi accesul în Carpaţi,
minimizând în acelaşi timp efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane,
peisajelor, plantelor, animalelor şi habitatelor acestora şi încorporând
cerinţele de administrare a transportului durabil în toate etapele de
planificare a transportului în Carpaţi. 3. In zonele sensibile din punctul de
vedere al mediului, părţile vor coopera în vederea dezvoltării modelelor de
transport favorabile mediului.
ARTICOLUL 9
Turismul durabil
1. Părţile vor lua
măsuri pentru a promova turismul durabil în Carpaţi, în beneficiul populaţiilor
locale, pe baza patrimoniului excepţional cultural, peisagistic şi natural al
Carpaţi lor, şi vor spori cooperarea în acest scop.
2. Părţile vor urmări dezvoltarea politicilor ce au
ca scop promovarea cooperării transfrontiere în vederea facilitării dezvoltării
turismului durabil, precum planuri de gospodărire coordonate sau comune pentru
zonele de interes turistic şi ariile protejate transfrontiere sau de lângă
frontieră.
ARTICOLUL 10
Industria şi energia
1. Părţile vor urmări
promovarea tehnologiilor de producţie mai curate, în vederea prevenirii
accidentelor industriale, acţionării în caz de accident şi remedierii în mod
adecvat a consecinţelor acestora, precum şi în vederea păstrării sănătăţii
oamenilor şi a ecosistemelor montane.
2. Părţile vor urma politici menite să introducă
metode de producţie, distribuţie şi folosire a energiei, care să minimizeze
efectele adverse asupra biodiversităţii şi peisajelor, incluzând folosirea
surselor regenerabile de energie şi a măsurilor de conservare a energiei, după
caz.
3. Părţile vor contribui la reducerea impactului
exploatărilor de minereuri asupra mediului şi vor asigura supravegherea
adecvată a mediului din punctul de vedere al tehnologiilor şi practicilor de
minerit.
ARTICOLUL 11
Patrimoniul cultural şi cunoştinţele tradiţionale
Părţile vor urma politici care vizează promovarea şi
protecţia patrimoniului cultural şi a cunoştinţelor tradiţionale ale populaţiei
locale, a producerii şi comerţului de mărfuri locale, obiecte artizanale şi de
artă. Părţile vor urmări păstrarea arhitecturii tradiţionale specifice, a modului de utilizare a terenurilor, a
raselor locale de animale domestice şi a varietăţilor de plante cultivate şi
utilizarea durabilă a plantelor sălbatice în Carpaţi.
ARTICOLUL 12
Evaluarea mediului/sistemul de informatizare, monitorizarea şi avertizarea timpurie
1. Părţile vor aplica,
acolo unde este necesar, evaluarea riscurilor, evaluarea impactului de mediu şi
evaluări strategice de mediu, ţinând cont de specificul ecosistemelor munţilor Carpaţi, şi vor
lua în considerare proiecte cu caracter transfrontier în Carpaţi, evaluând impactul acestora asupra
mediului, pentru a se evita efectele dăunătoare transfrontiere.
2. Părţile vor elabora politici, utilizând datele de
monitorizare şi evaluare existente, în scopul promovării:
a) cooperării pentru realizarea activităţilor de
cercetare şi pentru evaluările ştiinţifice în Carpaţi;
b) programelor comune sau complementare de
monitorizare, inclusiv monitorizarea sistematică a mediului;
c) standardizării, complementarităţii şi
comparabilităţii metodelor de cercetare şi activităţilor de achiziţie a datelor;
d) armonizării şi dezvoltării indicatorilor sociali,
economici şi de mediu, existenţi şi noi;
e) unui sistem timpuriu de avertizare, monitorizare
şi evaluare a pericolelor şi riscurilor de mediu antropice şi naturale;
f) unui sistem informaţional accesibil tuturor
părţilor.
ARTICOLUL 13
Creşterea gradului de conştientizare, educare şi
participare a publicului
1. Părţile vor urma politici menite să crească gradul de
conştientizare pentru protecţia mediului şi să îmbunătăţească accesul
publicului la informaţii privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, prin promovarea de
programe de educaţie specifice în domeniu.
2. Părţile vor urma politicile privind garantarea
participării publicului la luarea deciziilor privind protecţia şi dezvoltarea
durabilă a Carpaţilor şi pentru implementarea prezentei convenţii
.
ARTICOLUL 14
Conferinţa părţilor
1. Conferinţa părţilor
(denumită în continuare Conferinţa) este în acest fel stabilită.
2. Conferinţa va discuta probleme comune ale părţilor
şi va lua deciziile necesare pentru promovarea implementării efective a
prezentei convenţii. In particular, aceasta:
a) va revizui şi va sprijini în mod regulat
implementarea prezentei convenţii şi a protocoalelor sale;
b) va adopta amendamente la prezenta convenţie, în
conformitate cu art. 19;
c) va adopta protocoale, inclusiv amendamente, în
conformitate cu art. 18;
d) va nominaliza preşedintele său şi va stabili grupul executiv pentru activitatea dintre
sesiuni, după cum este necesar şi în conformitate cu regulile de procedură
stabilite;
e) va stabili organisme subsidiare, incluzând grupuri
de lucru tematice, considerate a fi necesare pentru implementarea prezentei convenţii, revizuind în mod regulat rapoartele acestora şi
acordându-le consultanţă;
f) va aproba pentru activităţile sale un program de
lucru, reguli financiare şi bugetul necesar, inclusiv pentru organismele
subsidiare şi secretariat, şi va realiza aranjamentele necesare pentru
finanţarea acestora, în conformitate cu art. 17;
g) va adopta regulile de procedură;
h) va adopta sau recomanda măsuri pentru realizarea
obiectivelor prevăzute în art. 2-13;
i) dacă este cazul, va căuta să coopereze cu organisme
sau agenţii competente, naţionale ori internaţionale, guvernamentale sau
nonguvernamentale, şi va promova şi întări relaţiile cu alte convenţii
relevante, căutând să evite dublarea eforturilor; şi
j) va exercita acele funcţii care ar putea fi necesare
pentru realizarea obiectivelor
prezentei convenţii.
3. Prima sesiune a Conferinţei va fi convocată nu mai
târziu de un an de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii. Sesiunile
ordinare vor fi ţinute la fiecare 3 ani, în cazul în care Conferinţa nu
hotărăşte altfel.
4. Sesiunile extraordinare ale Conferinţei vor fi
convocate oricând se va decide fie de către Conferinţă în sesiune ordinară, fie
la solicitarea scrisă a oricărei părţi, cu condiţia ca, în termen de 3 luni de
la data la care solicitarea a fost comunicată părţilor de către secretariat, să
fie susţinută de cel puţin o treime din numărul părţilor.
5. Părţile pot decide să accepte ca observatori la
întrunirile ordinare şi extraordinare ale Conferinţei:
a) orice alt stat;
b) orice organizaţie
naţională guvernamentală sau nonguvernamentală ale cărei activităţi sunt în legătură
cu prezenta convenţie.
Condiţiile pentru admiterea şi participarea
observatorilor vor fi stabilite în regulile de procedură.
Aceşti observatori pot prezenta orice observaţie sau
raport relevant pentru obiectivele prezentei convenţii.
6. Conferinţa va lua deciziile
prin consens.
ARTICOLUL 15
Secretariat
1. Un secretariat este
stabilit prin prezenta convenţie.
2. Funcţiile acestuia vor fi:
a) să elaboreze planuri pentru sesiunile Conferinţei
şi să furnizeze serviciile solicitate;
b) să compileze şi să transmită rapoartele înaintate
către acesta;
c) să-şi coordoneze activităţile cu cele ale
secretariatelor altor instituţii internaţionale şi convenţii relevante;
d) să pregătească rapoarte privind exercitarea
funcţiilor sale conform prevederilor prezentei convenţii şi ale protocoalelor
acesteia, inclusiv rapoarte financiare, şi să le prezinte Conferinţei;
e) să faciliteze cercetarea, comunicarea şi schimbul
de informaţii în probleme ce privesc prezenta convenţie; şi
f) să îndeplinească alte funcţii de secretariat, care
pot fi stabilite de Conferinţă.
ARTICOLUL 16
Organisme subsidiare
Organismele subsidiare, inclusiv grupurile tematice de
lucru stabilite în concordanţă cu art. 14 paragraful 2
lit. e), vor furniza Conferinţei, dacă este necesar, asistenţă tehnică,
informaţii şi consultanţă asupra problemelor specifice legate de protecţia şi
dezvoltarea durabilă a Carpaţilor.
ARTICOLUL 17
Contribuţii financiare
Fiecare parte va contribui la bugetul total al
prezentei convenţii în conformitate
cu scala de contribuţie determinată de Conferinţă.
ARTICOLUL 18
Protocoale
1. Oricare parte poate
propune protocoale la prezenta convenţie.
2. Proiectele protocoalelor
vor fi prezentate tuturor părţilor prin intermediul secretariatului, nu mai
târziu de 6 luni înaintea desfăşurării sesiunii Conferinţei, cu prilejul căreia
vor fi luate în considerare.
3. Protocoalele vor fi adoptate şi semnate cu
prilejul sesiunilor conferinţelor. Intrarea în vigoare, amendarea şi retragerea
din protocoale vor fi făcute mutatis mutandis în conformitate cu art. 19, art. 21 paragrafele 2-4 şi art. 22 din
prezenta convenţie. Numai o parte la prezenta convenţie poate deveni parte la protocoale.
ARTICOLUL 19
Amendamente la prezenta convenţie
1. Orice parte poate
propune amendamente la prezenta convenţie.
2. Amendamentele propuse trebuie prezentate tuturor
părţilor la prezenta convenţie, prin intermediul secretariatului, nu mai târziu
de 6 luni înaintea desfăşurării sesiunii Conferinţei, cu prilejul căreia vor fi
luate în considerare.
3. Conferinţa va adopta amendamentele propuse prin
consens.
4. Amendamentele la prezenta convenţie vor fi supuse
ratificării, aprobării sau acceptării. Amendamentele vor intra în vigoare în
cea de-a nouăzecea zi de la data depozitării celui de-al patrulea instrument de
ratificare, aprobare sau acceptare. După aceea, amendamentele vor intra în
vigoare pentru orice altă parte, în cea de-a nouăzecea zi de la data depunerii
de către acestea a instrumentelor de ratificare, acceptare, aderare sau
aprobare.
ARTICOLUL 20
Soluţionarea diferendelor
Părţile vor soluţiona diferendele apărute din
interpretarea sau implementarea prevederilor prezentei convenţii, prin
negocieri sau prin alte mijloace de soluţionare a diferendelor, în concordanţă
cu legile internaţionale.
ARTICOLUL 21
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie
va fi deschisă spre semnare la depozitar începând de la 22 mai 2003 pînă la 22
mai 2004.
2. Prezenta convenţie va fi supusă ratificării,
acceptării sau aprobării şi va fi deschisă pentru aderare oricărei părţi care
nu a semnat-o. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare şi aderare la
aceasta vor fi depozitate la depozitar.
3. Prezenta convenţie va
intra în vigoare în cea de-a nouăzecea zi de la data depozitării celui de-al
patrulea instrument de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
4. Prezenta convenţie va intra în vigoare pentru
orice altă parte în cea de-a nouăzecea zi de la data depozitării instrumentului
de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
ARTICOLUL 22
Denunţarea
Orice parte poate să denunţe prezenta convenţie prin
intermediul unei notificări
scrise adresate depozitarului. Denunţarea va deveni efectivă în cea de-a 180-a
zi de la data primirii notificării de către depozitar.
ARTICOLUL 23
Depozitarul
1. Depozitarul
prezentei convenţii va fi Guvernul Ucrainei.
2. Depozitarul va notifica toate celelalte părţi
asupra:
a) oricărei semnături a prezentei convenţii şi a
protocoalelor sale;
b) depozitării oricărui instrument de ratificare,
acceptare, aprobare sau aderare;
c) datei de intrare în vigoare a prezentei convenţii,
a protocoalelor sale sau a amendamentelor şi asupra datei de intrare în vigoare pentru fiecare parte;
d) oricărei notificări de denunţare a prezentei convenţii
sau protocoalelor sale şi asupra datei la care denunţarea devine efectivă
pentru o anumită parte;
e) depozitării oricărei declaraţii conform art. 1
paragraful 2. Adoptată la Kiev, Ucraina, la 22 mai
2003, în limba engleză, în original.
Originalul prezentei convenţii va fi depozitat la
depozitar, care va distribui copii legalizate fiecărei părţi.
Drept care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi, au
semnat prezenta convenţie.
Pentru Guvernul Republicii
Cehe, Libor Ambrozek, ministrul mediului, Republica Cehă (semnat la 23 mai 2003
la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Ungare, Miklos Persanyi,
ministrul mediului, Republica Ungară (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii
Polone, Marek Ziolkovski, ambasador plenipotenţiar al Republicii Polone (semnat
la 25 noiembrie 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul României, Petru Lificiu, ministrul
apelor şi protecţiei mediului, România (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Consiliul Miniştrilor din Serbia şi Muntenegru,
Andjelka Mihajlov, ministrul mediului şi resurselor naturale, Serbia şi
Muntenegru (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Slovace, Laszlo Miklos,
ministrul mediului, Republica Slovacă (semnat la 22
mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Ucrainei, Vasyl Shevchuk, ministrul
mediului şi resurselor naturale, Ucraina (semnat la 22 mai 2003 la Kiev,
Ucraina)
ANEXĂ*)
Harta ariei de aplicare a Convenţiei-cadru privind
protecţia şi dezvoltarea
durabilă a Carpaţilor pe teritoriul României
*) Anexa este reprodusă în facsimil.