ACORD Nr. 0
din 2 martie 2010
între Guvernul României si
Guvernul Republicii Kazahstan privind promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 789 din 25 noiembrie 2010
Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan,
denumite în continuare părţile contractante,
dorind să intensifice cooperarea economică în avantajul
reciproc al ambelor state,
intenţionând să creeze şi să menţină condiţii
favorabile pentru investiţiile efectuate de investitorii unei părţi
contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante,
recunoscând că promovarea şi protejarea reciprocă a
investiţiilor în baza prezentului acord vor conduce la stimularea iniţiativei
în afaceri şi vor spori prosperitatea în ambele state,
conştiente de necesitatea de a stabili un cadru juridic
adecvat care să reglementeze şi să garanteze promovarea şi protejarea reciprocă
a investiţiilor între ambele state,
au convenit cele ce urmează:
ARTICOLUL 1
Definiţii
In sensul prezentului acord:
(1)Termenul investitor al
unei părţi contractante se referă, în legătură cu
fiecare parte contractantă, la următorii subiecţi care efectuează investiţii pe
teritoriul celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legislaţia
naţională a celei din urmă:
a) persoane fizice care, în conformitate cu legislaţia
naţională a acelei părţi contractante, sunt considerate a fi cetăţeni ai
statului său;
b) persoane juridice, incluzând
societăţi comerciale, corporaţii, asociaţii de afaceri şi alte organizaţii,
care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în
conformitate cu legislaţia naţională a acelei părţi contractante şi care îşi au
sediul, precum şi activităţile economice efective pe teritoriul aceleiaşi părţi
contractante.
(2) Termenul investiţie va însemna orice fel de active investite de către investitorii unei
părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în conformitate
cu legislaţia naţională a acesteia din urmă, şi va include, în special, dar nu
exclusiv:
a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi
imobile, precum şi alte drepturi reale, cum ar fi ipoteci, drepturi de
retenţie, gajuri;
b) acţiuni, părţi sociale sau
orice alt fel de participare la societăţi comerciale;
c) drepturi de creanţă sau orice alte drepturi privind
prestaţii care au o valoare economică;
d) drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt
drepturi de autor, brevete, desene sau modele industriale, mărci de comerţ ori
de serviciu, nume comerciale, precum şi know-how şi fond comercial, şi alte
drepturi recunoscute de legislaţia naţională a părţilor contractante;
e) concesiuni de drept public, inclusiv concesiuni privind prospectarea, extracţia sau exploatarea
resurselor naturale, precum şi alte drepturi acordate prin lege, prin contract
ori prin hotărârea autorităţilor, în conformitate cu legislaţia naţională a
părţilor contractante.
Nicio modificare a formei în
care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de
investiţie.
(3) Termenul venituri înseamnă
sumele produse de o investiţie şi include, în special, dar nu exclusiv,
profituri, dividende, dobânzi, câştiguri de capital, redevenţe, onorarii de
management şi asistenţă tehnică sau alte onorarii, indiferent de forma în care
este plătit venitul.
(4) Termenul teritoriul unei
părţi contractante înseamnă:
- în ceea ce priveşte România, teritoriul României,
inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale asupra cărora România
îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi
zona economică exclusivă asupra cărora România îşi exercită jurisdicţia,
respectiv drepturile suverane în concordanţă cu propria sa legislaţie şi
dreptul internaţional;
- în ceea ce priveşte Republica Kazahstan, teritoriul
Republicii Kazahstan, în limitele frontierelor terestre, maritime şi aeriene,
incluzând teritoriul, apele, canalele interne şi spaţiul aerian de deasupra
acestora asupra cărora Republica Kazahstan îşi exercită suveranitatea şi
jurisdicţia, în concordanţă cu propria sa legislaţie şi dreptul internaţional.
ARTICOLUL 2
Promovare şi admitere
(1) Fiecare parte contractantă
va promova, pe cât posibil, pe teritoriul său, investiţiile efectuate de către
investitorii celeilalte părţi contractante şi va admite aceste investiţii în
conformitate cu legislaţia sa naţională.
(2) Dacă o parte contractantă a admis o investiţie
efectuată pe teritoriul său de către investitori ai celeilalte părţi
contractante, ea va acorda, în conformitate cu legislaţia sa naţională,
autorizaţiile necesare în legătură cu acea investiţie, inclusiv autorizaţiile
pentru angajarea de personal străin, cum ar fi personalul de conducere şi
tehnic, indiferent de cetăţenie.
ARTICOLUL 3
Protejare şi tratament
(1) Fără a aduce prejudicii
măsurilor adoptate de Uniunea Europeană, fiecare parte contractantă va proteja
pe teritoriul său investiţiile efectuate, în conformitate cu legislaţia sa
naţională, de către investitorii celeilalte părţi contractante şi nu va afecta
prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii managementul, întreţinerea,
folosinţa, posesia, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiţii. In
special, fiecare parte contractantă sau autorităţile competente ale statului
său vor emite autorizaţiile necesare menţionate la art. 2 alin. (2).
(2) Fiecare parte contractantă va asigura un tratament
just şi echitabil pe teritoriul său investiţiilor efectuate de investitorii
celeilalte părţi contractante. Acest tratament nu va fi mai puţin favorabil
decât cel acordat de fiecare parte contractantă investiţiilor efectuate pe
teritoriul său de investitorii proprii sau decât cel acordat de fiecare parte
contractantă investiţiilor efectuate pe teritoriul său de către investitorii
oricărui stat terţ, dacă acest din urmă tratament este mai favorabil.
(3) Prevederile prezentului
acord referitoare la tratamentul nediscriminatoriu, tratamentul naţional şi
tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu se vor aplica avantajelor prezente
sau viitoare acordate de oricare parte contractantă, în virtutea apartenenţei
la ori asocierii cu o uniune vamală, economică sau monetară, o piaţă comună ori
zonă de comerţ liber, investitorilor proprii, investitorilor statelor membre
ale unei astfel de uniuni, pieţe comune sau zone de comerţ liber ori ai
oricărui stat terţ. Acest tratament nu se va referi nici la vreun avantaj pe
care oricare parte contractantă îl acordă investitorilor unui stat terţ în
virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau a altor acorduri pe bază
de reciprocitate, referitoare la impozitare.
(4) Nicio prevedere din prezentul acord nu va fi
interpretată astfel încât:
a) să împiedice oricare parte contractantă să adopte
măsurile şi acţiunile pe care le consideră necesare pentru protejarea
intereselor esenţiale de securitate;
b) să împiedice oricare parte contractantă să adopte
măsurile pe care le consideră necesare pentru menţinerea ordinii publice, cu
condiţia ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încât să constituie o formă
de discriminare injustă sau arbitrară ori o restricţie ascunsă a investiţiei;
c) să limiteze o parte contractantă în aplicarea
măsurilor pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi
revin în virtutea Cartei Naţiunilor Unite cu privire la menţinerea şi
reinstaurarea păcii şi securităţii internaţionale;
d) să solicite unei părţi
contractante să furnizeze sau să permită accesul la orice informaţie a cărei
dezvăluire este contrară legislaţiei naţionale privind informaţiile
clasificate.
ARTICOLUL 4
Transferul liber
(1) Fără a aduce prejudicii
măsurilor adoptate de Uniunea Europeană, fiecare parte contractantă pe
teritoriul căreia s-au efectuat investiţii de către investitorii celeilalte
părţi contractante va garanta acelor investitori transferul liber al plăţilor
aferente acestor investiţii, după îndeplinirea tuturor obligaţiilor fiscale, în
special, dar nu exclusiv, al:
a) capitalului şi fondurilor
suplimentare necesare pentru întreţinerea şi extinderea investiţiei;
b) veniturilor;
c) sumelor aferente
împrumuturilor contractate sau altor obligaţii contractuale asumate pentru
investiţie;
d) sumelor rezultate din vânzarea, înstrăinarea sau
lichidarea totală ori parţială a unei investiţii;
e) oricărei despăgubiri datorate unui investitor în
virtutea art. 5;
f) câştigurilor sau altor
recompense acordate personalului angajat în străinătate, aferente
investiţiilor. Transferurile
se vor efectua fără restricţii sau întârziere, în valută liber convertibilă, cu
condiţia ca toate obligaţiile legale ce derivă din acestea să fie îndeplinite.
(2) Fără a încălca prevederile
alin. (1), oricare parte contractantă poate, în circumstanţe economice şi
financiare excepţionale, inclusiv în situaţia unor dificultăţi serioase legate
de balanţa de plăţi, să impună restricţii de schimb valutar în conformitate cu
legislaţia sa naţională şi potrivit Statutului Fondului Monetar Internaţional.
(3) Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul,
transferurile se vor efectua, în conformitate cu legislaţia naţională în
vigoare a părţii contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiţia, la
cursul de schimb aplicabil la data transferului.
(4) Fără a încălca prevederile
alin. (1) şi (2), o parte contractantă poate împiedica un transfer prin
aplicarea echitabilă, nediscriminatorie şi de bună-credinţă a legilor naţionale
ale statului său referitoare la:
a) bancrută, insolvenţă sau protejarea drepturilor
creditorilor;
b) emisiunea, comercializarea sau tranzacţionarea titlurilor de valoare;
c) infracţiuni penale;
d) rapoarte privind transferul valutei sau al altor
instrumente monetare;
e) executarea hotărârilor
pronunţate în cadrul procedurilor adjudecatorii.
ARTICOLUL 5
Expropriere
(1) Niciuna dintre părţile
contractante nu va lua, direct sau indirect, măsuri de expropriere,
naţionalizare ori alte măsuri având aceeaşi natură sau acelaşi efect (denumite
în continuare expropriere) împotriva investiţiilor investitorilor celeilalte părţi
contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, pe o bază
nediscriminatorie şi în conformitate cu procedura prevăzută în legislaţia
naţională a acelei părţi contractante, însoţite de prevederi pentru plata unei
despăgubiri prompte, efective şi adecvate.
(2) Despăgubirea va fi adecvată
şi efectivă şi va corespunde valorii reale de piaţă pe care o are investiţia la
momentul exproprierii sau la momentul la care aceasta a devenit public
cunoscută, oricare survine primul. Despăgubirea se va stabili în valută liber
convertibilă şi se va plăti fără restricţie şi întârziere. Din momentul exproprierii şi până în
momentul plăţii, cuantumul despăgubirii va include dobânda cumulată calculată
la rata comercială de referinţă a părţii contractante pe teritoriul căreia au
fost efectuate investiţiile. Suma va fi stabilită în conformitate cu standardele generale de estimare.
(3) Un investitor al unei părţi contractante care
pretinde a fi afectat de expropriere de către cealaltă parte contractantă va
avea dreptul, în conformitate cu legislaţia părţii contractante care
expropriază, la o analiză a cazului său, inclusiv evaluarea investiţiei sale şi
plata despăgubirii, în conformitate cu prevederile prezentului articol, de
către o autoritate judiciară sau altă autoritate independentă a celei din urmă
părţi contractante.
ARTICOLUL 6
Despăgubirea
pierderilor
Investitorii unei părţi contractante ale căror
investiţii au suferit pierderi din cauza războiului sau oricărui alt conflict
armat, revoluţiei, stării de urgenţă ori rebeliunii, care au avut loc pe
teritoriul celeilalte părţi contractante, vor beneficia, din partea acesteia
din urmă, de un tratament în conformitate cu art. 3 alin. (2). Ei vor fi
îndreptăţiţi, în toate cazurile, la despăgubiri.
ARTICOLUL 7
Domeniul de aplicare
Prezentul acord se va aplica investiţiilor de pe
teritoriul unei părţi contractante efectuate, în conformitate cu legislaţia
naţională a acesteia, de către investitori ai celeilalte părţi contractante,
fie anterior, fie după intrarea în vigoare a acestuia. Totuşi, prezentul acord
nu se va aplica în cazul diferendelor care au apărut înainte de intrarea sa în
vigoare.
ARTICOLUL 8
Alte obligaţii
(1) Dacă legislaţia naţională a
oricărei părţi contractante îndreptăţeşte investiţiile investitorilor
celeilalte părţi contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut
de prezentul acord, respectiva legislaţie va prevala asupra acestui acord, în
măsura în care este mai favorabilă.
(2) Fiecare parte contractantă va respecta orice altă
obligaţie pe care şi-a asumat-o în legătură cu investiţiile efectuate pe
teritoriul statului său de către investitorii celeilalte părţi contractante.
ARTICOLUL 9
Principiul subrogării
Dacă oricare parte contractantă sau agenţia desemnată
de ea face plăţi unuia dintre investitorii săi pe baza unei garanţii financiare
împotriva riscurilor necomerciale acordate pentru o investiţie de pe teritoriul
celeilalte părţi contractante, aceasta din urmă va recunoaşte, în virtutea
principiului subrogării, transferul oricărui drept ori titlu al acestui
investitor către prima parte contractantă sau către agenţia desemnată de ea.
Cealaltă parte contractantă va fi îndreptăţită să deducă taxele şi celelalte
obligaţii cu caracter public datorate şi plătibile de către investitor.
ARTICOLUL 10
Transparenţa
Fiecare parte contractantă va publica imediat sau va
face cunoscute public, pe orice altă cale, legile, reglementările, procedurile
cuprinzând atât normele administrative, cât şi deciziile cu aplicare generală,
precum şi acordurile internaţionale care pot avea legătură cu investiţiile
aparţinând investitorului celeilalte părţi contractante pe teritoriul primei
părţi contractante.
ARTICOLUL 11
Soluţionarea diferendelor dintre o parte
contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante
(1) Orice diferend între o
parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante, referitor
la aplicarea prezentului acord, va fi soluţionat, pe cât posibil, prin
consultări şi negocieri.
(2) Dacă aceste consultări nu conduc la o soluţie în
termen de 6 luni de la data cererii de soluţionare, oricare dintre părţile
aflate în diferend poate opta pentru supunerea diferendului spre soluţionare
la:
a) instanţa judecătorească
competentă a statului părţii contractante pe teritoriul căruia s-a efectuat
investiţia;
b) Centrul Internaţional pentru Reglementarea
Diferendelor Referitoare la Investiţii (ICSID), înfiinţat ca urmare a
Convenţiei pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiţii între
state şi naţionali ai altor state, încheiată la Washington la 18 martie 1965,
atunci când ambele părţi contractante sunt membre ale acestei convenţii; sau
c) un tribunal arbitrai ad-hoc care, dacă nu s-a
convenit altfel între părţile la diferend, va fi constituit în conformitate cu
Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial
Internaţional (UNCITRAL).
(3) Fiecare parte contractantă consimte în mod
necondiţionat să supună diferendul spre soluţionare arbitrajului internaţional,
în conformitate cu prevederile prezentului articol.
(4) Partea contractantă care
este parte la diferend nu va invoca niciodată, pe durata procedurilor de
soluţionare a diferendelor privind investiţiile, ca apărare imunitatea sa ori
faptul că investitorul a primit o despăgubire în virtutea unui contract de
asigurare care acoperă integral sau parţial paguba ori pierderea suferită.
(5) Orice procedură de arbitraj, potrivit prezentului
articol, se va desfăşura, la solicitarea oricăreia dintre părţile aflate în
diferend, în statul care este parte la Convenţia privind recunoaşterea şi
punerea în aplicare a deciziilor străine de arbitraj, încheiată la New York la
10 iunie 1958 (denumită în continuare Convenţia New York). In sensul art. 1 din Convenţia New York,
diferendele supuse arbitrajului în conformitate cu prezentul articol vor fi
considerate ca decurgând din relaţii sau tranzacţii comerciale.
(6) Hotărârea va fi obligatorie pentru părţile aflate
în diferend. Fiecare parte contractantă va pune în aplicare hotărârea arbitrală
pe teritoriul său, în conformitate cu legislaţia naţională a statului său.
ARTICOLUL 12
Soluţionarea diferendelor dintre părţile
contractante
(1) Diferendele dintre părţile
contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului acord
vor fi soluţionate pe căi diplomatice.
(2) Dacă cele două părţi
contractante nu pot ajunge la o înţelegere în termen de 6 luni de la apariţia
diferendului dintre ele, diferendul, la cererea oricărei părţi contractante, va
fi înaintat spre soluţionare unui tribunal arbitrai format din 3 membri.
Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar cei 2 arbitri vor numi un
preşedinte care va fi cetăţean al unui stat terţ.
(3) Dacă una dintre părţile contractante nu şi-a numit
arbitrul şi nu a dat curs invitaţiei celeilalte părţi contractante de a face
această numire în termen de două luni, arbitrul va fi numit, la cererea acelei
părţi contractante, de către preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie.
(4) Dacă ambii arbitri nu pot
ajunge la o înţelegere privind alegerea preşedintelui în termen de două luni
după numirea lor, acesta din urmă va fi numit, la cererea oricărei părţi
contractante, de către preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie.
(5) Dacă, în cazurile specificate în alin. (3) şi (4),
preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este împiedicat să îşi exercite
funcţia respectivă sau dacă este cetăţean al statului oricărei părţi
contractante, numirea se va face de către vicepreşedinte, iar dacă acesta din
urmă este împiedicat să o facă sau dacă este cetăţean al statului oricărei
părţi contractante, numirea se va face de către judecătorul cu cea mai înaltă
funcţie din cadrul Curţii, care nu este cetăţean al statului vreuneia dintre
părţile contractante.
(6) Sub rezerva altor
dispoziţii ale părţilor contractante, tribunalul îşi va stabili propria
procedură.
(7) Fiecare parte contractantă
va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit şi ale reprezentării sale
în procedurile arbitrale. Cheltuielile pentru preşedinte şi celelalte
cheltuieli vor fi suportate în mod egal de către părţile contractante.
(8) Hotărârile tribunalului
sunt definitive şi obligatorii pentru fiecare parte contractantă.
ARTICOLUL 13
Consultare şi amendare
(1) Oricare dintre părţile
contractante poate solicita defăşurarea de consultări pe marginea oricărui
subiect ce are legătură cu prezentul acord. Cealaltă parte contractantă va lua
în considerare propunerea şi va oferi o posibilitate corespunzătoare pentru
desfăşurarea consultărilor respective.
(2) Amendamentele la prezentul
acord, stabilite prin consimţământul reciproc al părţilor contractante, vor
constitui parte integrantă a acestuia, vor face obiectul unor protocoale
separate şi vor intra în vigoare în conformitate cu procedurile prevăzute în
prezentul acord. In cazul evoluţiilor viitoare ale legislaţiei Uniunii Europene
care ar putea afecta prevederile prezentului acord, acesta va fi modificat, dacă este cazul, prin
consimţământul reciproc al părţilor contractante, astfel încât să se asigure
conformitatea prevederilor acestuia cu obligaţiile României rezultate din
statutul său de membru al Uniunii Europene.
ARTICOLUL 14
Intrare în vigoare, durată şi expirare
(1) Prezentul acord va intra în vigoare la data
primirii, pe căi diplomatice, a ultimei notificări prin care părţile
contractante îşi vor comunica reciproc, în scris, îndeplinirea procedurilor
legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia. Prezentul acord
va rămâne în vigoare pe o perioadă iniţială de 10 ani. Dacă o notificare
oficială de denunţare nu este transmisă, pe căi diplomatice, cu 12 luni înainte
de expirarea acestui termen, prezentul acord va fi considerat prelungit, în
aceleaşi condiţii, pentru noi perioade de 10 ani.
(2) In cazul unei notificări scrise de denunţare a
prezentului acord, menţionată la alin. (1), prevederile art. 1-11 vor continua
să fie în vigoare pentru o perioadă de încă 10 ani pentru investiţiile
efectuate înainte de primirea notificării oficiale.
(3) In vederea respectării
obligaţiilor ce îi revin prin statutul său de membru al Uniunii Europene, dacă
este necesar, România va avea dreptul de a denunţa unilateral prezentul acord.
Acesta va înceta să se aplice la 9 luni după primirea notificării de denunţare.
(4) Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul
Republicii Kazahstan privind promovarea şi protejarea reciprocă a
investiţiilor, semnat la Bucureşti la 25 aprilie 1996, ratificat prin Legea nr.
9/1997, îşi încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a prezentului
acord.
Drept care subsemnaţii, pe deplin autorizaţi de către
guvernele lor, au semnat prezentul acord.
Semnat la Astana la 2 martie 2010,
în două exemplare originale, fiecare în limbile română, kazahă, rusă şi
engleză, toate textele fiind egal autentice. In caz de divergenţe în
interpretare, textul în limba engleză va prevala.
Pentru Guvernul României,
Teodor Baconschi,
ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Kazahstan,
Aset Isekesev,
ministrul industriei si comerţului