ORDONANTA Nr. 47 din 25 iulie 2002
pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare
transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria - RO0103, semnat la Bucuresti la 4
decembrie 2001
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 616 din 21 august 2002
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 1
pct. I.3 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia
Europeana referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera
dintre Romania si Bulgaria - RO0103, semnat la Bucuresti la 4 decembrie 2001.
Art. 2
In cadrul contractelor pentru executarea de lucrari, precum si pentru
furnizarea de bunuri si servicii, incheiate cu contractorii locali in temeiul
memorandumului de finantare, platile pot fi efectuate si in euro.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul integrarii europene,
Hildegard Carola Puwak
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
Ministrul dezvoltarii si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Petru Lificiu
Ministrul lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei,
Miron Tudor Mitrea
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in
numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, pe de o parte,
si
Guvernul Romaniei, denumit in continuare Beneficiarul, pe de alta parte,
au convenit urmatoarele:
Masura la care se face referire la art. 1 va fi dusa la indeplinire si
finantata din resursele bugetare ale Comunitatii, in conformitate cu
prevederile stabilite in prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic si
administrativ in care va fi pusa in aplicare masura la care se face referire la
art. 1 este stabilit in Conditiile generale anexate la Acordul-cadru incheiat
intre Comisie si Beneficiar si completate cu prevederile prezentului memorandum
si cu Prevederile speciale anexate la acesta.
Art. 1
Natura si obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui,
sub forma finantarii nerambursabile, la finantarea urmatoarei masuri:
Numarul programului: RO0103
Titlul: Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre Romania
si Bulgaria
Durata: pana la 30 noiembrie 2003
Art. 2
Angajamentul Comunitatii
Contributia financiara a Comunitatii este fixata la maximum 8 milioane
euro, denumita in continuare finantare nerambursabila CE.
Art. 3
Durata si expirare
Pentru prezenta masura finantarea nerambursabila CE este disponibila pentru
contractare pana la data de 30 noiembrie 2003, facand obiectul reglementarilor
prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data.
Fondurile din finantarea nerambursabila CE care nu au fost contractate pana la
aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea platilor din
cadrul finantarii nerambursabile CE este 30 noiembrie 2004, cu exceptia proiectului
RO0103.01 "Punctul de trecere a frontierei intre Calarasi (Romania) si
Silistra (Bulgaria)", unde termenul final pentru efectuarea platilor este
30 noiembrie 2005. Toate platile trebuie efectuate pana la expirarea termenului
limita. Totusi Comisia poate, in circumstante exceptionale, sa acorde o
prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a platilor,
daca aceasta este ceruta in timp util si justificata in mod adecvat de catre
Beneficiar. Prezentul memorandum va inceta la data expirarii perioadei
finantarii nerambursabile CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi
returnate Comisiei.
Art. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea masurii, avand mentionate numarul
si titlul masurii, va fi trimisa la urmatoarele adrese:
Pentru Comunitate:
Delegatia Comisiei Europene in Romania
Bd Primaverii nr. 48a
71297 Bucuresti
Romania
Telefon (+40-1) 203 54 00
Fax: (+40-1) 230 24 53
Pentru Beneficiar:
Guvernul Romaniei
Ministerul Integrarii Europene
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5
Bucuresti
Romania
Telefon: (40-1) 301 15 06
Fax: (40-1) 336 85 09
Art. 5
Numarul de documente in original
Prezentul memorandum este redactat in doua exemplare in limba engleza.
Art. 6
Intrarea in vigoare
Prezentul memorandum va intra in vigoare la data la care va fi semnat de
ambele parti. Orice cheltuiala care are loc inainte de aceasta data nu este
eligibila pentru finantarea nerambursabila CE.
Anexele reprezinta parte integranta din prezentul memorandum.
Intocmit la Bucuresti la 4 decembrie 2001.
Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrarii europene,
coordonatorul national al asistentei
Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele
seful Delegatiei Comisiei Europene
in Romania
Anexe:
Anexa nr. 1 Contract-cadru (anexele A si B)
Anexa nr. 2 Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3 Transparenta si publicitate
ANEXA 1
(anexele A si B)
ACORD-CADRU
Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza Comisia,
actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, denumita in cele ce
urmeaza Comunitatea, pe de o parte, si Romania, de cealalta parte, si impreuna
denumite parti contractante,
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de
Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul
nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene,
modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul
sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile
contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii
financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, astfel cum s-a specificat
in regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in
cadrul tehnic, legal si administrativ stabilit in acest acord. Detaliile
specifice ale fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un
memorandum ce va fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare
memorandum de finantare), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2 (C).
Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare masura finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile generale prevazute in anexa A, care vor fi
considerate ca fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale,
dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord
Comisia va fi reprezentata de delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata
in Bucuresti, care se va asigura din partea Comisiei ca masura este executata
in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega
responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri
catre o terta parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionate in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte,
stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de acest acord, care nu poate fi rezolvata prin
consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj
mentionata in anexa B.
Art. 6
Acest acord este intocmit in doua exemplare in limba engleza.
Art. 7
Acest acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor
informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare
pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin
notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta parte.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata
inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor
memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin
prezentul acord.
Art. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor
forme de cooperare convenite intre partile contractante, care, prin natura lor,
nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza programului de
asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.
Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMANIA
Frans Andriessen,
vicepresedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA
ANEXA A
CONDITII GENERALE
privind memorandumurile de finantare
In aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi inteles ca referitor
la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
Finantarea proiectelor
Art. 1
Obligatia Comunitatii
Angajamentul Comunitatii, denumit in cele ce urmeaza finantarea gratuita a
CEE, a carei valoare este mentionata in memorandumul de finantare, va determina
limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si executia platilor prin
contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE vor fi suportate de
Beneficiar.
Art. 2
Disponibilitatea finantarii gratuite a CEE
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri,
finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin
disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri,
conform celor prevazute in memorandumul de finantare.
Art. 3
Plata
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de
finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a
memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea
loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului
de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie
aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE cererile
pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegatiei
Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru
realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta
plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de
implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
expirarii memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a
contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului.
Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor
nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu
conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima
transa de plata care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie
poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea
masurii. Alte transe de plata vor fi disponibile la cererea Beneficiarului, in
aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
Achizitii
Art. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmata pentru incheierea contractelor de lucrari,
achizitii si de cooperare tehnica va fi mentionata in memorandumul de
finantare, conform principiilor de mai jos.
Art. 5
Conditii de participare
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua
masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la
astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la
licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare, in
jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de achizitii finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatiuni de finantare in doua
etape, operatiuni multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in memorandumul de
finantare.
Art. 7
Acordarea contractelor de lucrari si achizitii
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatiune oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punctul de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie
a lucrarilor sau a achizitiilor, al costului lor de utilizare si al valorii
tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
Art. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supervizarea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate dupa
negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de vedere
tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel in memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in discutie.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai
multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
Acordarea de facilitati
Art. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si
membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si
scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor
straini angajati in statul Beneficiarului in cadrul oricaror alte acorduri
bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta
economica si de cooperare tehnica.
Art. 10
Facilitati de stabilire, instalare, intrare si rezidenta
In cazul contractelor de lucrari, de achizitii sau de servicii persoanele
fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie
vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care
importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa
emiterea invitatiei de participare la licitatie si va servi personalului tehnic
necesar in vederea efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea
ofertelor si va expira la o luna dupa desemnarea contractorului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, achizitii sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de
familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se
stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa cum
o justifica natura contractului.
Art. 11
Importul si reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament
profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile,
regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, achizitii sau de servicii permisele necesare
pentru reexportul echipamentului mentionat.
Art. 12
Controlul importurilor si schimburilor valutare
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de
import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania,
Slovacia, Slovenia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
Art. 13
Impozitare si vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi
finantata din finantarea gratuita a CEE.
2. Importurile in baza contractelor de livrari incheiate de autoritatile
Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE vor putea intra in
statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import,
impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractor, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea
ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor sau a impozitelor mentionate
mai sus.
3. Contractele pentru achizitii sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul
Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori
altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista
sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele
membre ale Comunitatii, care executa contracte de cooperare tehnica finantate
din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit
si pe venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate
local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare
tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, taxe de import, de alte taxe si
impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti
respective urmand sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform
reglementarilor in vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea
contractului.
6. Persoanele fizice si juridice care importa echipament profesional, asa
cum se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de
admitere temporara, astfel cum este definit prin legislatia nationala a
Beneficiarului, in ceea ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
Executarea contractelor
Art. 14
Originea achizitiilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha,
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si
Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Art. 15
Proceduri de efectuare a platilor
1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele
de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in unitati
europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul
valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului ori in valuta statului in
care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in
care sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate, in mod corespunzator, in valuta prevazuta in contract, pe
baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar
Art. 16
Inspectie si evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa isi trimita propriii agenti sau
reprezentantii corespunzator autorizati pentru a duce la indeplinire orice
misiune tehnica sau financiara ori de audit pe care o considera necesara pentru
a urmari executia masurii. In orice caz Comisia va comunica din timp autoritatilor
Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca
persoanelor imputernicite sa duca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, achizitiilor sau serviciilor finantate in baza
memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agentii sau reprezentantii sus-mentionati ai Comisiei sa
aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante, privitoare la cele finantate in baza memorandumului de finantare, si
va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii
contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ex post si o evaluare
contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea
obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltarii si
restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale
programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si
compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor
cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili
balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
Art. 17
Urmarirea masurilor
In urmarirea executarii masurii Comisia poate solicita orice explicatie si,
atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi
orientari in ceea ce priveste masura, care sa fie considerata mai bine adaptata
obiectivelor avute in vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in
memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa
incheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ex post, va proceda
la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara despre data
inchiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
Prevederi generale si finale
Art. 18
Consultari - dispute
1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea memorandumului
de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre
Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un
amendament la memorandumul de finantare.
2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite
in memorandumul de finantare si in aceste Conditii generale, care nu a fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea
suspenda finantarea masurii dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii.
Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
Anunt - adrese
Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba
forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul
masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare
adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la
adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari
prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate
valabile cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt
mentionate in memorandumul de finantare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice disputa intre partile contractante, rezultand din acordul-cadru sau
din memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea procedurilor
mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la memorandumul de
finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de arbitraj, dupa cum
urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de
alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (denumit in continuare si conducator) va fi numit prin
acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA 2
(anexa C)
PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective, descriere si conditii
1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
- promovarea bunei vecinatati si a stabilitatii in regiunile de frontiera
ale tarilor din Europa Centrala si de Est (si in particular in zona de
frontiera bulgaro-romana) prin finantarea de proiecte ce vor aduce beneficii
concrete regiunilor si comunitatilor de ambele parti ale frontierei;
- promovarea cooperarii dintre regiunile de frontiera din ambele tari, in
scopul sprijinirii acestor regiuni sa depaseasca problemele specifice de
dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorita pozitiei lor in cadrul
economiilor nationale, in interesul comunitatilor locale si intr-o maniera
compatibila cu protectia mediului;
- promovarea crearii si dezvoltarii viitoare a retelelor de cooperare pe
fiecare parte a frontierei si stabilirea de legaturi intre acestea si retelele
mai cuprinzatoare ale Comunitatii;
- promovarea coeziunii economice si sociale in regiunile de cooperare transfrontaliera.
1.2. Obiectivele specifice si rezultatele sunt reflectate in urmatoarele
domenii de prioritate:
- imbunatatirea infrastructurilor locale si transnationale, in particular,
in domeniul transporturilor, prin construirea unei noi cai de acces intre cele
doua tari (proiectele BG0107.01 si RO0103.01) si prin imbunatatirea unui drum
de acces spre frontiera (proiectul BG0107.02);
- promovarea protectiei mediului prin implementarea unui sistem comun de
monitorizare a litoralului Marii Negre (proiectul BG0107.03 si proiectul
RO0103.02) si prin protejarea unei mici insule din Delta Dunarii (proiectul
RO0103.03). Se vor pregati, de asemenea, si alte proiecte aditionale de mediu
(proiectul BG0107.04);
- promovarea dezvoltarii regionale socioeconomice in regiunea de cooperare
transfrontaliera, prin continuarea Fondului de proiecte mici comune (proiectele
BG0107.05 si RO0103.04).
1.3. Descrierea programului
Programul a fost conceput ca urmare a contactelor bilaterale dintre
Bulgaria si Romania, in urma mai multor discutii cu delegatiile CE in ambele
tari si a recomandarilor Directiei Generale Extindere ce reflecta in fapt
Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de
cooperare transfrontaliera in cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate
pentru sustinerea Programului PHARE de cooperare transfrontaliera (CBC)
Bulgaria - Romania 2001 au fost aprobate pe parcursul intrunirii Cooperarii
comune (JCC) care a avut loc la Constanta la 16 martie 2001 si sunt in
conformitate cu continutul Documentului de programare comuna (JPD).
O dovada a cooperarii crescande dintre cele doua tari o constituie faptul
ca majoritatea proiectelor acceptate in cadrul Programului PHARE de cooperare
transfrontaliera (CBC) 2001 sunt proiecte "in oglinda".
1.3.1. Prioritatea JPD: Imbunatatirea infrastructurilor locale si
transnationale
Dunarea formeaza o granita naturala intre Bulgaria si Romania si a
constituit multa vreme un obstacol in calea relatiilor comerciale extinse si a
cooperarii intre regiunile de frontiera. In acest context punctele de acces
transfrontaliere nu sunt foarte numeroase. Este necesara crearea unora noi si
imbunatatirea celor existente, astfel incat sa nu reprezinte o piedica pentru
dezvoltarea nici unei forme de cooperare transfrontaliera.
Proiectul BG0107.01 - Construirea de puncte de control la frontiera la
Silistra si
Proiectul RO0103.01 - Trecerea frontierei intre Calarasi (Romania) si
Silistra (Bulgaria) (proiecte "in oglinda")
Proiectele propuse constau in construirea unui punct de trecere a
frontierei la Silistra - Calarasi si darea in exploatare a unui nou feribot
pentru traversarea Dunarii pe teritoriul romanesc. Aceste doua proiecte
"in oglinda" au ca scop imbunatatirea cooperarii transfrontaliere
dintre Bulgaria si Romania prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei.
Ele vor usura, de asemenea, trecerea frontierei pentru calatori si vehicule
prin reducerea timpului de asteptare si prin simplificarea si eficientizarea
formalitatilor vamale.
In ceea ce priveste impactul in regiunile transfrontaliere, aceste proiecte
vor favoriza cooperarea in aceste zone, la nivel local si national, si vor
promova schimburile culturale si integrarea celor doua regiuni de frontiera.
Vor mai incuraja, de asemenea, dezvoltarea economica de ambele parti ale
granitei in regiunile aflate in criza economica.
Pentru partea bulgara activitatile prevazute sunt:
- pregatirea de catre autoritatile bulgare a documentatiei de oferta, in
stransa legatura cu autoritatile romanesti;
- asistenta tehnica pentru revizuirea documentelor de oferta existente;
- lucrarile civile pentru construirea punctului de control, incluzand
cladirea pentru controlul vamal, cladirea pentru controlul pasapoartelor si al
vizelor, cladirea pentru dezinfectia vehiculelor;
- autoritatile bulgare isi asuma obligatia de a asigura in acelasi timp
toate infrastructurile de intretinere necesare, inclusiv drumul de acces catre
punctul de control la frontiera;
- supravegherea lucrarilor.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice
Costul total al proiectului: 4,905 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,600 MEUR
Cofinantare: 2,305 MEUR (buget de stat)
Pentru partea romana activitatile prevazute sunt:
- conceperea si proiectarea detaliata a proiectului, in stransa cooperare
cu autoritatile bulgare;
- constructia infrastructurilor, care include realizarea platformelor de
incarcare-descarcare, adaptarea si consolidarea malurilor, drumurilor interne,
retelelor si infrastructurii utilitatilor (alimentarea cu apa, energie
electrica, energie termica);
- construirea punctului de trecere a frontierei;
- modernizarea si consolidarea drumului de acces;
- achizitionarea unui vas de transport pentru traversarea Dunarii.
Beneficiarul roman: Consiliul Judetean Calarasi si Administratia Nationala
a Drumurilor
Costul total al proiectului: 5,05 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 3,30 MEUR
Cofinantare: 1,75 MEUR (1,25 MEUR de la Consiliul Judetean Calarasi si 0,5
MEUR de la Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei/Administratia Nationala a Drumurilor)
Datorita coordonarii complexe necesare pe parcursul implementarii
proiectelor "in oglinda" (intre Romania si Bulgaria si in fiecare
dintre aceste tari) si a structurarii complexe pe faze a lucrarilor, se
preconizeaza ca durata contractelor de lucru va fi de aproximativ 28 de luni.
De aceea data limita a efectuarii platilor pentru ambele proiecte va fi 30
noiembrie 2005.
Proiectul BG0107.02 - Reabilitarea drumului II-29 de la granita dintre
Bulgaria si Romania (Negru Voda) pana la General Toshevo
Pavajul drumului II-29 de la granita dintre Bulgaria si Romania (Negru
Voda) pana la General Toshevo este in stare proasta. Un studiu recent arata ca
se constata existenta unor gropi extinse in asfalt (care au fost reparate doar
prin umplere manuala) si a unor santuri, precum si dezintegrarea bordurilor si
marginilor.
Proiectul propus consta in reabilitarea a aproximativ 13 km din drumul
II-29, de la km 71 + 390 (General Toshevo) pana la km 84 + 320 (punct de
trecere a frontierei). Sectiunea reabilitata va fi in conformitate cu
standardele UE, in special in ceea ce priveste greutatea maxima admisa de 11,5
tone/osie. Orase bulgaresti mari ca Varna si Dobrich, ca si unele orase mici,
cum ar fi Aksakovo, General Toshevo si Kardam (langa granita), vor beneficia de
pe urma implementarii proiectului.
In ceea ce priveste impactul transfrontalier, acest proiect va contribui la
inlesnirea caii de acces de trecere a frontierei bulgaro-romane la Negru Voda
si a legaturilor similare de transport de ambele parti. Va facilita sporirea
legaturilor comerciale si culturale dintre cele doua regiuni de frontiera si va
incuraja dezvoltarea economica de ambele parti ale granitei in regiunile aflate
in criza economica.
Acest proiect este in conformitate cu Reglementarea Consiliului nr.
1.266/1999 privind coordonarea asistentei pentru preaderare. Intr-adevar, portiunea
de drum mentionata nu face parte nici din Reteaua de transport paneuropean,
nici din Reteaua TINA. Costul total este sub pragul minim de 5 milioane euro.
Din aceste doua motive un astfel de proiect de transport nu ar fi eligibil
pentru ISPA. Mai mult decat atat, acest proiect constituie o parte
indispensabila din planul de dezvoltare regionala stabilit in Documentul de
programare comuna (JPD) convenit.
Activitatile avute in vedere sunt:
- pregatirea documentatiei de oferta. Consultantii bulgari vor pregati
proiectul detaliat. Apoi, pe baza acestui proiect detaliat va fi pregatit
dosarul de oferta;
- supervizarea si revizia documentatiei de oferta. Va fi contractat un
consultant pentru a revizui proiectul detaliat si dosarul de oferta, pentru a
se asigura ca acestea respecta cerintele UE si PHARE. Acelasi consultant
international va fi responsabil pentru supravegherea contractului ulterior de
lucrari;
- lucrari: reabilitarea drumului in conformitate cu standardele UE.
Beneficiarul bulgar: Agentia de Administrare a Drumurilor (REA), care face
parte din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice
Costul total al proiectului: 3,33 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,50 MEUR
Cofinantare: 0,83 MEUR (REA)
Din cauza termenului deficitar de indeplinire a obligatiilor si a duratei
lucrarilor, acest proiect de investitie va necesita o perioada de efectuare a
platilor de 2 ani, pana la 30 noiembrie 2005.
1.3.2. Prioritatea JPD: Protectia mediului
Regiunile si municipalitatile de ambele parti ale granitei sunt inzestrate
cu numeroase resurse naturale pe care doresc sa le protejeze si sa le sustina.
In acelasi timp dezvoltarea in domeniul industrial si energetic a cauzat in mai
multe locuri daune de mediu, asupra aerului, apei si solului. In consecinta,
adoptarea de masuri pentru monitorizarea si prevenirea poluarii si reabilitarea
mediului a devenit o prioritate.
Proiectul BG0107.03 - Monitorizarea integrata a litoralului bulgaresc al
Marii Negre intre Durankulak si Rezovo si
Proiectul RO0103.02 - Monitorizarea integrata a litoralului romanesc al
Marii Negre intre Midia si Vama Veche
Aceste proiecte "in oglinda" vor asigura prevenirea si
avertizarea la timp cu privire la poluarea accidentala a litoralului si vor
stabili punctele vulnerabile de-a lungul intregului litoral. Ele vor asigura si
instrumentele monitorizarii integrate a Marii Negre atat din sectorul romanesc,
cat si din cel bulgaresc. Monitorizarea litoralului Marii Negre va fi
imbunatatita, iar capacitatile institutiilor ce implementeaza monitorizarea
maritima vor fi sporite si consolidate.
In ceea ce priveste impactul transfrontalier se va permite o cunoastere mai
buna a evolutiei parametrilor de mediu in caz de poluare transnationala,
estimarea rapida a gravitatii accidentelor si a impactului lor asupra mediului,
elaborarea unei strategii comune intre Romania si Bulgaria in situatiile de
criza si infiintarea unei celule de control la nivel interregional pentru
urmarirea si mentinerea calitatii apei.
Se va asigura o coordonare stransa cu activitatile care ocupa loc in mod
curent in cadrul Conventiei dunarene si cu celelalte proiecte referitoare la
monitorizarea apei (potabile), care sunt finantate de programele nationale
PHARE. In plus se vor organiza intruniri de coordonare de deschidere si de
inchidere la finalul proiectului cu institutii si organizatii potential
interesate.
Partea bulgara va efectua urmatoarele activitati:
- evaluarea laboratoarelor de monitorizare, conceperea si pregatirea
documentatiei de oferta. O echipa de experti va efectua un inventar pentru
evaluarea laboratoarelor existente de monitorizare in vederea identificarii
lipsurilor si deficientelor in institutiile existente de implementare a
programului de monitorizare maritima. Conceperea sistemului de monitorizare
urmeaza sa fie stabilita. Pe baza inventarului si a proiectului propus pentru
sistemul de monitorizare echipa de experti va pregati specificatiile tehnice si
documentatia de oferta pentru achizitionarea efectiva a echipamentului, in
cooperare stransa cu autoritatile romanesti;
- achizitionarea echipamentului necesar pentru sistemul de monitorizare
integrata. Se vor cumpara intregul echipament necesar si consumabilele
respective. Acestea vor include (indicativ): echipament de laborator si
consumabile, statie de receptie satelit cu hardware si software pentru
procesarea imaginilor in vederea monitorizarii petelor de petrol de pe
suprafata marii, hardware si software pentru trei statii GIS (sistem de informatii
geografice), un vas cu echipament de esantionare si echipament de laborator
pentru analize la bord. Respectivii proprietari vor suporta costurile de
intretinere si de operare a echipamentului;
- acreditarea laboratoarelor de monitorizare. Aceasta componenta va
implementa noile proceduri standard de operare pentru analizele de laborator.
Laboratoarele vor trebui sa indeplineasca cerintele respectivelor organisme de
acreditare, sa faca operational intregul echipament de laborator, sa
instruiasca personalul, iar apoi sa primeasca procedura de acreditare a
organismelor nationale si/sau internationale acreditate. Va fi implementata
monitorizarea regulata a mediului marin in conformitate cu programul adoptat de
Ministerul Mediului si Apelor.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului si Apelor, reprezentat de
inspectoratele regionale din Varna si Bourgas si Agentia de Transport Maritim -
Varna
Costul total al proiectului: 2,91 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,15 MEUR
Cofinantare: 0,76 MEUR (Ministerul Mediului si Apelor)
Partea romana va efectua urmatoarele activitati:
- asistenta pentru pregatirea proiectului. Se va asigura o anumita
asistenta tehnica pentru revizuirea activitatilor prevazute, evaluarea tipului
de echipament care va fi necesar, pregatirea specificatiilor tehnice si a
documentatiei de oferta pentru diferitele componente. Se va asigura
conformitatea cu proiectele "in oglinda" ale partii bulgare;
- achizitionarea echipamentului de laborator. Conform acestei componente,
se prevede achizitionarea de echipament suplimentar pentru imbunatatirea
calitatii activitatii de laborator, cum ar fi (indicativ): statie de epurare a
apelor uzate ce contin metale grele, autoclava, microanalizor N/C TOC/TN,
spectrometru pentru absorbtie atomica;
- darea in exploatare a unui sistem de monitorizare. Se planifica
imbunatatirea sistemului de monitorizare printr-o monitorizare continua a
calitatii apei, precum si o mai mare acuratete. Urmatorul echipament va fi
achizitionat (indicativ): statii automate pentru inregistrari rapide de date
privitoare la parametrii apei marii, sisteme de informatii geografice (GIS);
- modernizarea vasului "Chefalul" si achizitionarea unui vas de
interventie rapida. Vasul "Chefalul" efectueaza masuratori pentru a
face profiluri hidrometrice pentru determinarea parametrilor hidrometrici ai
apei marii (temperatura, teste de salinitate si densitate, curenti marini, test
de pamant de pe fundul marii, transparenta apei, culoarea apei etc.). Acest vas
s-a aflat in anul 1999 in santierul naval pentru lucrari de reabilitare, iar
acum este in stare buna, insa are nevoie de dispozitive si aparate pentru a
efectua masuratori precise. In vederea implementarii Planului strategic de
actiune al Marii Negre se va achizitiona un vas de capacitate mica pentru
interventii rapide in caz de poluare accidentala. Acest vas va fi folosit, de
asemenea, pentru monitorizarea si prevenirea daunelor provocate de algele
marine, fenomen in crestere, acestea fiind inregistrate in ultimii ani ca
distrugand plajele turistice.
Beneficiarul roman: Compania Nationala "Apele Romane" - S.A.
Costul total al proiectului: 2,87 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,20 MEUR
Cofinantarea: 0,67 MEUR (Compania Nationala "Apele Romane" -
S.A.)
Proiectul RO0103.03 - Protectia zonelor mlastinoase ale Dunarii - un
proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu
Dunarea marcheaza granita dintre Bulgaria si Romania. De-a lungul Dunarii
de Jos exista multe insule si campii inundate, dintre care unele sunt
nedeteriorate, iar altele sunt grav afectate de activitatea omului, una dintre
acestea din urma fiind insula Cama Dinu. Aceste insule sunt importante pentru
starea mediului inconjurator al Dunarii, intrucat ele au rol in autopurificarea
apei. Mai mult decat atat, varietatea lor biologica este nepretuita. Proiectul
are ca scop supravegherea la Cama Dinu a florei si faunei, precum si studierea
influentei calitatii factorului de mediu asupra acestora.
In ceea ce priveste impactul asupra frontierei trebuie mentionat ca
rezultatele proiectului-pilot sunt necesare la evaluarea posibilitatii de
extindere a acestei initiative pentru o portiune mai mare a Dunarii. In viitor
supravegherea ar putea fi efectuata de toate agentiile de pe ambele maluri ale fluviului.
Aceasta ar putea intari cooperarea dintre institutiile locale de mediu. Ar
putea influenta, de asemenea, si calitatea apei, aerului si solului din zona de
frontiera, iar Romania si Bulgaria vor beneficia de o Dunare mai curata.
Bulgaria este interesata de rezultatul acestui proiect si ar putea chiar
intreprinde o abordare similara pentru insula Liuliak.
Se prevad urmatoarele activitati:
- elaborarea documentelor de oferta;
- asistenta in realizarea bazei de date, supravegherea si inventarierea
florei si faunei din zona Cama Dinu. Pentru a analiza evolutia florei si faunei
din zona se va efectua un inventar al florei si faunei din zona insulei. Se va
dezvolta o baza de date, iar autoritatile romane vor supraveghea insula;
- achizitionarea echipamentului. In cadrul acestei sectiuni se va
achizitiona echipamentul necesar pentru supraveghere si pentru laboratorul din
Giurgiu, cum ar fi (indicativ): un aparat automat de control, aparat de control
al aerului, echipament de distilare a cianurilor, echipament de supraveghere
biologica;
- construirea centrului de control al mediului in Cama Dinu. Un centru de
control al mediului va fi construit pe insula Cama Dinu. Constructia va
cuprinde si un mic muzeu biologic, sali pentru echipamentul de control,
laborator;
- campanie de informare. Intentia este de a informa populatia locala despre
diversitatea biologica din zona. Vor fi realizate pliante, brosuri, articole
pentru mijloacele de informare in masa si se vor organiza ateliere pentru cei
interesati.
Beneficiarul roman: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
Costul total al proiectului: 2,66 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,00 MEUR
Cofinantarea: 0,66 MEUR (Ministerul Apelor si Protectiei Mediului)
Proiectul BG0107.04 - Elaborarea unor viitoare proiecte de mediu
Obiectivul general al acestui proiect este de a acorda sprijin regiunii de
frontiera in indeplinirea cerintelor UE pentru mediu si de a imbunatati si a
proteja cooperarea dintre regiunile de frontiera din Bulgaria si Romania in
probleme de mediu.
Activitatea prevazuta consta in elaborarea unui raport asupra situatiei
existente, a specificatiilor tehnice si a documentatiei de oferta pentru
urmatoarele doua proiecte: "Parcul din zona mlastinoasa" si
"Sistemul de control comun pentru scurgeri". Primul dintre aceste
proiecte ar trebui sa fie proiectul "in oglinda" bulgar pentru
proiectul roman "Protectia zonelor mlastinoase ale Dunarii - un
proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu" - PHARE CBC 2001, iar cel
de-al doilea proiect ar trebui sa elaboreze un sistem de control comun pentru
scurgeri pentru Bulgaria si Romania.
Acesta va determina cele mai mari avantaje la frontiera, dupa cum urmeaza:
- cadrul de conducere integrat transfrontalier pentru Parcul din zona
mlastinoasa va asigura conservarea habitatelor si a unei retele mari de
mlastini de ambele parti ale frontierei, recunoscand relatiile lor complexe;
- sistemul de control comun pentru scurgeri va furniza informatii si date
specifice pentru a solutiona conflictele dintre aceste doua tari cu privire la
originea substantelor poluante si, pe baza acestor date si informatii furnizate
sub forma de rapoarte zilnice, trimestriale si anuale, inspectoratele regionale
pentru mediu si municipalitatile impreuna cu ministerele mediului vor elabora
programe pentru evaluarea calitatii aerului, pentru controlul si reducerea
poluarii aerului, in vederea imbunatatirii calitatii aerului.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului si Apelor
Costul total al proiectului: 0,25 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 0,25 MEUR
1.3.3. Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomica
In ciuda problemelor economice curente, regiunea de frontiera ofera
potential clar pentru dezvoltarea resurselor economice locale. In acest scop
trebuie dezvoltate initiativele individuale si proiectele locale cu impact
transfrontalier.
Proiectele BG0107.05 si RO0103.04 - Fondul pentru proiecte mici comune
(proiecte "in oglinda")
Fondul pentru proiecte mici comune (JSPF) va fi infiintat ca un mecanism
flexibil care finanteaza proiecte "la scara mica si de la om la om",
cu impact transfrontalier.
JSPF va functiona respectand linii directoare specifice, dezvoltate pentru
exercitiul 2000 si aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE), si Ghidul
practic PHARE pentru ISPA si SAPARD. Vor fi elaborate linii directoare comune
de catre cele doua tari, care vor trebui sa fie aprobate de delegatiile CE din
Bulgaria si din Romania. Serviciile relevante ale Comisiei si in special Directia
Generala Agricultura vor avea, de asemenea, ocazia sa faca observatii asupra
liniilor directoare. In principiu, JSPF va fi implementat dupa cum urmeaza: se
va stabili un Comitet JSPF ad-hoc (comitet comun cu reprezentanti ai Bulgariei
si ai Romaniei). Acest comitet va lansa o solicitare de propuneri, ce trebuie
sa fie deschisa si echitabila pentru toate organizatiile calificate. Cererile
prezentate vor fi evaluate de o echipa de evaluatori numita de Comitetul JSPF.
Deciziile finale se vor lua pe baza recomandarilor acestora.
Candidatii pentru proiecte vor avea nevoie, in cele mai multe cazuri, de
asistenta considerabila pentru dezvoltare. Se pot organiza ateliere de
instruire si informare pentru a-i informa si ajuta pe viitorii participanti, in
asa fel incat sa se asigure un inalt nivel de transparenta si pentru a se
incuraja prezentarea de propuneri de buna calitate. Secretariatul va numi, de
asemenea, experti care sa ii viziteze pe candidatii la proiecte pentru a le
acorda asistenta, in special in chestiuni cum ar fi evaluarea costurilor de
proiecte.
Fondul pentru proiecte mici (SPF) are scopul de a pune la dispozitie o
contributie PHARE totalizand 500.000 euro/regiune de frontiera. O cota de pana
la 7% din contributia PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare tara) poate fi
folosita pentru cheltuieli legate de pregatirea, selectia, evaluarea si
monitorizarea asistentei.
Este necesara cofinantarea si aceasta va constitui un criteriu pentru
eligibilitatea proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul
proiectelor soft (in numerar sau in natura).
Costul total al proiectului: 1,1 MEUR (0,55 MEUR pentru fiecare tara)
Fonduri alocate de PHARE: 1,0 MEUR (0,5 MEUR pentru fiecare tara)
Cofinantare: 0,1 MEUR (0,05 MEUR pentru fiecare tara)
1.4. Conditii
Se asigura asistenta PHARE pentru toate proiectele, cu conditia
disponibilitatii cofinantarii nationale prezentate in tabelul de buget de mai
jos.
Toate proiectele de investitii care, in concordanta cu regulile stipulate
in Directiva 85/337/CEE, completata prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a
impactului de mediu, trebuie supuse unei evaluari a impactului de mediu. Daca
directiva nu a fost inca transpusa, procedura trebuie sa fie similara celei
stabilite de directiva sus-mentionata.
Toate proiectele de investitii se vor desfasura cu respectarea legislatiei
comunitare de mediu. Fisele de proiecte vor contine clauze specifice
referitoare la respectarea legislatiei UE cu privire la mediu, in conformitate
cu tipul de activitate desfasurat in cadrul fiecarui proiect de investitie.
Regulile finale de implementare JSPF vor fi verificate si aprobate de cele
doua delegatii.
2. Bugetul
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Constructie institutionala
B - Investitii
C - Total
D - Cofinantarea nationala
E - Institutii financiare internationale
- milioane euro -
______________________________________________________________________________
| Codul | | PHARE | D | E | C
|
|Proiectului| Prioritatea/Titlul proiectului |________________| | |
|
| | | A | B | C | | |
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| Prioritatea JPD: Imbunatatirea | | | | | |
|
| infrastructurilor locale si transnationale | 0 | 8,4 | 8,4 |4,885| 0 |13,285|
|____________________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| RO0103.01 |Trecerea frontierei intre | | | | | |
|
| |Calarasi (Romania) si Silistra | | | | | |
|
| |(Bulgaria) | 0 | 3,3 | 3,3 |1,75 | 0 | 5,05
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| BG0107.01 |Construirea de puncte de control| | | | | |
|
| |la frontiera la Silistra | 0 | 2,6 | 2,6 |2,305| 0 |
4,905|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| BG0107.02 |Reabilitarea drumului II-29 de | | | | | |
|
| |la granita dintre Bulgaria si | | | | | |
|
| |Romania (Negru Voda) pana la | | | | | |
|
| |General Toshevo | 0 | 2,5 | 2,5 |0,83 | 0 | 3,33
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| Prioritatea JPD: Protectia mediului |1,3 | 5,3 | 6,6 |2,09 | 0 | 8,69
|
|____________________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| RO0103.02 |Monitorizarea integrata a | | | | | |
|
| |litoralului romanesc al Marii | | | | | |
|
| |Negre intre Midia si Vama Veche |0,2 | 2,0 | 2,2 |0,67 | 0 | 2,87
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| BG0107.03 |Monitorizarea integrata a | | | | | |
|
| |litoralului bulgaresc al Marii | | | | | |
|
| |Negre intre Durankulak si Rezovo| 0 | 2,15| 2,15|0,76 | 0 | 2,91
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| RO0103.03 |Protectia zonelor mlastinoase | | | | | |
|
| |ale Dunarii - un proiect-pilot | | | | | |
|
| |pentru zona insulei Cama Dinu |1,1 | 0,9 | 2 |0,66 | 0 | 2,66
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| BG0107.04 |Elaborarea unor viitoare | | | | | |
|
| |proiecte de mediu | 0 | 0,25| 0,25| 0 | 0 | 0,25
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomica| 1 | 0 | 1 |0,1 | 0 | 1,1
|
|____________________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| RO0103.04 |Fondul pentru proiecte mici | | | | | |
|
| |comune |0,50| 0 | 0,50|0,05 | 0 | 0,55
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| BG0107.05 |Fondul pentru proiecte mici | | | | | |
|
| |comune |0,50| 0 | 0,50|0,05 | 0 | 0,55
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| |Subtotal Romania: |1,8 | 6,2 | 8,00|3,13 | 0 |11,13
|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| |Subtotal Bulgaria: |0,50| 7,50| 8,00|3,945| 0
|11,945|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
| TOTAL: | |2,3 |13,7 |16 |7,075| 0
|23,075|
|___________|________________________________|____|_____|_____|_____|___|______|
3. Masuri de implementare
3.1. Structuri institutionale din Bulgaria
Pentru partea bulgara agentia de implementare a programului este Ministerul
Dezvoltarii Regionale si al Lucrarilor Publice, care va detine raspunderea
totala privind implementarea programului, inclusiv aprobarea documentelor de
oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor,
autorizarea si platile facturilor.
Acesta va lucra strans cu institutiile beneficiare la elaborarea Termenilor
de referinta, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, la evaluarea
ofertelor, negocierea contractelor, a facturilor pentru plati etc.
3.2. Structuri institutionale din Romania
In Romania agentia de implementare va fi Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei, prin intermediul Directiei cooperare transfrontaliera (CBC), care va
detine raspunderea totala privind implementarea programului, inclusiv:
aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor,
semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu exceptia platilor facturilor
care vor fi efectuate de Directia plati din cadrul aceluiasi minister. Directia
CBC va mai cuprinde si o unitate pentru coordonarea nationala a programelor
CBC, denumita Unitate de coordonare a programului CBC (PCU - CBC). Aceasta
unitate va face legatura dintre institutiile beneficiare si ministerele de
resort pentru elaborarea Termenilor de referinta, a documentelor de oferta, a
criteriilor de evaluare, pentru evaluarea ofertelor, negocierea contractelor,
facturile pentru plati etc.
3.3. Masuri luate in Bulgaria in vederea implementarii
Programul va fi coordonat in conformitate cu procedurile*1) Sistemului de
implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul national al asistentei
(NAC) va detine raspunderea totala privind programarea, monitorizarea si
implementarea programelor PHARE. NAC impreuna cu responsabilul national cu
autorizarea finantarii (NAO) vor avea raspunderea coordonarii comune intre
PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
Fondul National (NF) din cadrul Ministerului Finantelor, condus de NAO, va
supraveghea administrarea financiara a programului si va detine raspunderea
pentru toate aspectele controlului financiar si pentru raportarea catre Comisia
Europeana. NAO va detine raspunderea totala privind administrarea financiara a
fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispozitiilor si
procedurilor PHARE privind achizitionarea, raportarea si administrarea
financiara, ca si respectarea regulilor Comunitatii de ajutorare a statelor,
precum si efectuarea de rapoarte corespunzatoare si functionarea sistemului de
informare al proiectului. NAO va avea intreaga responsabilitate privind
fondurile PHARE ale unui program pana la incheierea programului.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat
de catre autoritatea nationala de control competenta.
Comisia va vira fonduri catre NF in conformitate cu memorandumul de
intelegere semnat intre Comisie si Bulgaria. Fondurile vor fi virate in urma cererilor
din partea NAO.
O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi
virata catre NF in urma semnarii memorandumului de finantare si a contractelor
de finantare (FA) dintre NF si agentiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati
si Contractare (CFCU). Prevederile art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere
privind Fondul National trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie
sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO)
desemnati, impreuna cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul
informatiilor dintre NF si IA/CFCU si modul in care functia de plata va fi
efectuata.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care
trebuie administrate local sau din bilantul total al bugetului, oricare ar fi
suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa in momentul in care 10%
din buget au fost cheltuite de IA si CFCU. A doua transa poate fi solicitata
atunci cand s-au facut plati in valoare de 30% din bugetul total valabil.
Punctul declansator pentru a treia transa este cand s-au platit 50% din buget,
iar cea de-a patra si ultima transa se va efectua cand s-au platit 70% din
buget. Cu exceptia cazului in care s-a acordat autorizarea expresa de la sediul
central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe
daca totalul fondurilor depuse in NF si la IA depaseste 10% din bugetul total
valabil al conventiei. In mod exceptional NAO poate solicita o plata in avans
mai mare de 20%, in conformitate cu procedurile stabilite in memorandumul de
intelegere mentionat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform FA
semnate intre NF si IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din
timp de Comisia Europeana. Atat CFCU, cat si IA trebuie sa fie conduse de un
PAO, numit de NAO in urma consultarii cu NAC. PAO va fi raspunzator de toate
operatiunile efectuate de CFCU/IA competente.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice din Bulgaria va
constitui agentia de implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobata in prealabil de Comisie si va administra
un cont bancar separat in euro (principal) purtator de dobanda. In principiu
toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi declarata
Comisiei Europene. In cazul in care Comisia decide acest lucru, in baza unei
propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita in program. NF va asigura un
sistem corespunzator de contabilitate si de gestiune a numerarului pentru
conturile curente si de depozit utilizate pentru program.
NAO si PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate in
conformitate cu procedurile prezentate in Manualul DIS.
Toate contractele trebuie sa fie incheiate inainte de data de 30 noiembrie
2003.
Toate platile trebuie sa fie incheiate pana la data de 30 noiembrie 2004,
cu exceptia proiectului BG0107.01 "Construirea de puncte de control la
frontiera la Silistra" si a proiectului BG0107.02 "Reabilitarea
drumului II-29 de la granita dintre Romania si Bulgaria (Negru Voda) pana la
General Toshevo", a caror data limita pentru efectuarea platilor este 30
noiembrie 2005.
Orice capital care nu a fost utilizat pana la datele limita va fi returnat
Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri retinute pentru o anumita perioada
de garantie care depaseste perioada de efectuare de plati in cadrul
programului, suma totala a fondurilor referitoare la acele contracte, calculata
de PAO si stabilita de Comisie, va fi depusa de NF pentru siguranta intr-un
cont separat purtator de dobanda inainte de incheierea oficiala a programului.
Agentia de implementare isi asuma intreaga responsabilitate pentru a asigura ca
fondurile mentionate vor fi folosite numai in vederea efectuarii de plati referitoare
la clauzele de retinere. Agentia de implementare isi asuma intreaga
responsabilitate si in fata contractorilor pentru indeplinirea obligatiilor
referitoare la clauzele de retinere. Dobanda acumulata din fondurile depuse va
fi platita Comisiei dupa efectuarea ultimei plati catre contractori. Fondurile
care nu au fost achitate contractorilor in urma efectuarii platilor finale vor
fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport catre Comisie asupra
utilizarii fondurilor depuse in conturile de garantie - si mai ales asupra
platilor efectuate din aceste fonduri -, precum si asupra dobanzii acumulate.
------------
*1) Avandu-se in vedere regulile prezentate in anexa la Reglementarea
Consiliului 1.266/1999.
3.4. Masuri luate in Romania in vederea implementarii
Programul va fi coordonat in conformitate cu procedurile*1) Sistemului de
implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul national al asistentei
(NAC) va detine raspunderea totala privind programarea, monitorizarea si implementarea
programelor PHARE. NAC impreuna cu responsabilul national cu autorizarea
finantarii (NAO) vor avea raspunderea coordonarii comune intre PHARE (inclusiv
PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
Fondul National (NF) din cadrul Ministerului Finantelor Publice, condus de
NAO, va supraveghea administrarea financiara a programului si va detine
raspunderea pentru toate aspectele controlului financiar si pentru efectuarea
de rapoarte catre Comisia Europeana. NAO va detine raspunderea totala privind
administrarea financiara a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea
regulilor, dispozitiilor si procedurilor PHARE privind achizitionarea,
raportarea si administrarea financiara, respectarea regulilor Comunitatii de
ajutorare a statelor, precum si efectuarea de rapoarte corespunzatoare si
functionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea intreaga
responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la incheierea
programului.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat
de catre autoritatea nationala de control competenta.
Comisia va vira fonduri catre NF in conformitate cu conventia semnata intre
Comisie si Romania la data de 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi virate in
urma cererilor din partea NAO.
O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi
virata catre NF in urma semnarii acordului de finantare si a contractelor de
finantare (FA) de catre NF si agentiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati
si Contractare PHARE (OPCP/CFCU). Prevederile art. 2 si 13 din Memorandumul de
intelegere privind Fondul National trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult,
NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea
programului (PAO) desemnati, impreuna cu o descriere a sistemului implementat,
subliniind fluxul informatiilor dintre NF si IA/CFCU si modul in care functia
de plata va fi efectuata.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care
trebuie administrate local sau din bilantul total al bugetului, oricare ar fi
suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa in momentul in care 10%
din buget au fost cheltuite de IA si de CFCU. A doua transa poate fi solicitata
atunci cand s-au facut plati in valoare de 30% din bugetul total valabil.
Punctul declansator pentru a treia transa este cand s-au platit 50% din buget,
iar cea de-a patra si ultima transa se va efectua cand s-au platit 70% din
buget. Cu exceptia cazului in care s-a acordat autorizarea expresa de la sediul
central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe
daca totalul fondurilor depuse in NF si la IA depaseste 10% din bugetul total
valabil al conventiei. In mod exceptional NAO poate solicita o plata in avans
mai mare de 20%, in conformitate cu procedurile stabilite in memorandumul de
intelegere mentionat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform FA
semnate intre NF si IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din
timp de Comisia Europeana. In cazurile in care NF este chiar agentul de plata
pentru CFCU/IA nu se vor vira fonduri de la NF catre CFCU/IA. Atat CFCU, cat si
IA trebuie sa fie conduse de un PAO, numit de NAO in urma consultarii cu NAC.
PAO va fi raspunzator de toate operatiunile efectuate de CFCU/IA competente.
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei din Romania va constitui agentia de
implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobata in prealabil de Comisie si va administra
un cont bancar separat in euro (principal) purtator de dobanda. In principiu
toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi declarata
Comisiei Europene. In cazul in care Comisia decide acest lucru, pe baza unei
propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita in program. NF va asigura un
sistem corespunzator de contabilitate si de gestiune a numerarului pentru
conturile curente si de depozit utilizate pentru program. Aceleasi proceduri se
vor aplica si pentru fondurile virate agentiei de implementare.
NAO si PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate in
conformitate cu procedurile prezentate in Manualul DIS.
Toate contractele trebuie sa fie incheiate inainte de data 30 noiembrie
2003.
Toate platile trebuie sa fie incheiate pana la data de 30 noiembrie 2004,
cu exceptia proiectului RO0103.01 "Trecerea frontierei intre Calarasi
(Romania) si Silistra (Bulgaria)", a carui data limita pentru efectuarea
platilor este 30 noiembrie 2005.
Orice capital care nu a fost utilizat pana la datele limita va fi returnat
Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri retinute pentru o anumita perioada
de garantie care depaseste perioada de efectuare a platilor in cadrul
programului, suma totala a fondurilor referitoare la acele contracte, calculata
de PAO si stabilita de Comisie, va fi platita IA inainte de incheierea oficiala
a programului. IA isi asuma intreaga responsabilitate pentru fondurile depuse
pana la efectuarea ultimei plati si pentru a asigura ca fondurile mentionate
vor fi folosite numai in vederea efectuarii de plati referitoare la clauzele de
retinere. IA isi mai asuma intreaga responsabilitate si in fata contractorilor
pentru indeplinirea obligatiilor referitoare la clauzele de retinere. Dobanda
acumulata din fondurile depuse va fi platita Comisiei dupa efectuarea ultimei
plati catre contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor in
urma efectuarii platilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un
scurt raport catre Comisie asupra utilizarii fondurilor depuse in conturile de
garantie - si mai ales asupra platilor efectuate din aceste fonduri -, precum
si asupra dobanzii acumulate.
------------
*1) Avandu-se in vedere regulile prezentate in anexa la Regulamentul
Consiliului 1.266/1999.
3.5. Comitetul comun de cooperare
Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza conditiilor
prevazute in art. 7 (1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.
Copresedintii Comitetului comun de cooperare sunt la nivelul:
- ministrului adjunct/Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor
Publice din Bulgaria;
- secretarului de stat/Ministerul Dezvoltarii si Prognozei din Romania.
Copresedintii stabilesc alcatuirea delegatiilor lor respective la JCC, la
nivel administrativ public local si central, acestia putand crea grupuri de
lucru specializate pe anumite domenii care sa fie alcatuite din reprezentanti
ai autoritatilor locale si experti din ministere si alte institutii interesate.
Aceste grupuri de lucru vor analiza in detaliu evolutia fiecarui proiect, facand
recomandari cu privire la aspectele de administrare si evaluare si inaintand
rapoarte la JCC.
Reprezentantii Comisiei Europene iau parte la intalnirile JCC in calitate
de membri. Acestia vor controla respectarea regulilor UE, a cerintelor pentru
masurile propuse si ale proiectelor, respectarea masurilor de implementare,
analizand completarile la propunerile de proiect in ceea ce priveste
componentele echivalente ale CBC PHARE.
Sedintele ordinare ale JCC trebuie sa aiba loc la fiecare 6 luni pentru a
analiza programul, in oricare dintre tarile implicate, in vederea evaluarii
progresului acestuia pentru indeplinirea obiectivelor stabilite. Sedintele
extraordinare ar putea fi necesare in perioada de elaborare a programelor si a
propunerilor de finantare anuale sau in cazul aparitiei unei probleme speciale
de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite in orice moment,
prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Sedintele extraordinare
intrunite la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles.
Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi si a proceselor-verbale pentru
sedintele JCC este dispusa de copresedinti si serviciile acestora.
JCC decide printr-o aprobare unanima si trebuie:
- sa isi expuna parerea cu privire la prioritatile, obiectivele si masurile
CBC propuse sa fie incluse in Documentul de programare comuna;
- sa aprobe selectia anuala finala a propunerilor de proiecte;
- sa primeasca rapoarte de activitate, studii si evaluari ale programelor
deja aprobate si ale partilor componente ale acestora;
- sa initieze si sa sustina activitati care ar putea sa promoveze masuri
CBC si sa eficientizeze programe CBC prezente si viitoare.
4. Monitorizare si evaluare
Va fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi
alcatuit din NAO, NAC si Comisie. JMC se va intruni cel putin o data pe an
pentru a analiza toate programele finantate de PHARE, in vederea evaluarii
progresului acestora pentru a indeplini obiectivele prezentate in memorandumul de
finantare si Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona indeaproape
diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea
prioritatilor si/sau redistribuirea fondurilor PHARE.
JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcatuite
din NAC, NAO si PAO al fiecarei IA (si al CFCU, acolo unde este cazul) si
serviciile Comisiei. MSC va analiza detaliat evolutia fiecarui program,
inclusiv componentele si contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de
monitorizare si evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (in
conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC va mai face recomandari
referitoare la unele aspecte de administrare si proiectare, asigurandu-se ca
acestea au fost efectuate. Acesta va raporta catre JCC, prezentandu-i rapoarte
generale detaliate asupra programelor finantate de PHARE.
5. Masuri impotriva fraudei. Audit si evaluare
Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele care sunt
incheiate ca urmare a acestora sunt supravegheate si controlate financiar de
catre Comisie (inclusiv Biroul European impotriva Fraudei) si de Curtea de
Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde masuri cum ar fi verificarea ex
ante a activitatilor de ofertare si de contractare efectuate de delegatia tarii
candidate implicate, precum si inspectii inopinate.
Pentru a asigura protectia eficienta a intereselor financiare ale
Comunitatii Comisia poate efectua controale si inspectii la locul respectiv
conform procedurilor prevazute de Reglementarea Consiliului (EURATOM, CE) nr.
2.185/96 din 11 noiembrie 1996 referitoare la controalele inopinate si la
inspectiile efectuate de Comisie in vederea protejarii intereselor financiare
ale Comunitatii Europene impotriva fraudei si altor neregularitati.
Se vor aplica procedurile prevazute la art. 15 paragraful 3 din
Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea in
cazul existentei unor neregularitati si punerea in aplicare a unui sistem
pentru gestionarea informatiilor in acest domeniu.
Conturile si operatiile Fondului National, precum si, acolo unde este
cazul, CFCU si toate agentiile de implementare competente pot fi verificate
oricand Comisia decide acest lucru de catre un auditor extern angajat de
Comisie, fara a prejudicia responsabilitatile Comisiei si ale Curtii de Conturi
a Uniunii Europene, dupa cum este mentionat in Conditiile generale privind
memorandumul de finantare, anexat la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor asigura ca evaluarea ex post este efectuata dupa
incheierea programului.
6. Transparenta si publicitate
Responsabilul cu autorizarea programului corespunzator va avea indatorirea
de a asigura luarea tuturor masurilor necesare pentru a asigura publicitatea
corespunzatoare pentru toate activitatile finantate din program. Acest lucru se
va realiza in stransa legatura cu delegatia Comisiei. Detalii suplimentare se
regasesc in anexa nr. 3 "Transparenta si publicitate".
7. Conditii speciale
In cazul in care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive
care intra in limitele competentei Guvernului Bulgariei sau a Guvernului
Romaniei, Comisia poate analiza programul in scopul anularii acestuia, in
intregime sau partial, conform deciziei Comisiei, si/sau realocarii fondurilor
neutilizate in alte scopuri corespunzatoare obiectivelor Programului PHARE.
Toate structurile adecvate pentru implementare si administrare au fost deja
infiintate in timpul desfasurarii programelor similare anterioare, demonstrand
ca partile implicate pot sa coopereze in vederea indeplinirii obiectivelor
propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi insotit de o scrisoare de
angajament in care se va afirma faptul ca cofinantarea locala va fi efectuata
de beneficiari.
ANEXA 3
TRANSPARENTA SI PUBLICITATE
Informare si publicitate pentru Programul PHARE al Comunitatilor Europene
1. Obiectiv si sfera de actiune
Masurile de informare si publicitate privind asistenta din partea
Comunitatii Europene prin Programul PHARE au intentia de a creste gradul de
constientizare a publicului si transparenta actiunilor UE, precum si de a crea
o imagine consistenta privind masurile respective in toate tarile beneficiare.
Informarea si publicitatea privesc masurile care primesc o contributie de la
Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care raspunde de
implementarea memorandumurilor de finantare si a altor forme de asistenta va
raspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura
in cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra
demersurilor facute in acest scop.
Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile
necesare pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si pentru a
colabora cu delegatia Comisiei Europene la fata locului.
Masurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale.
Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificata prin
Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93, Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
nr. L193/30 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.
Masurile de informare si publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile
reglementarilor si deciziilor sus-mentionate. Un manual de conformitate poate
fi pus la dispozitie autoritatilor nationale, regionale si locale de catre
delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE
Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de masuri coerente,
definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in
colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de
finantare, si va privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
Costul informarii si publicitatii referitoare la proiecte individuale va fi
suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Cand programele PHARE sunt implementate se vor aplica masurile mentionate
mai jos la lit. a) si b):
a) Autoritatile competente din tarile beneficiare trebuie sa publice
continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai
potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite
in mod corespunzator si trebuie sa le puna la dispozitie partilor interesate.
Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii
beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.
b) Masurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
(i) In cazul investitiilor de infrastructura cu un cost ce depaseste un
milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate in
concordanta cu prevederile reglementarilor si deciziilor mentionate in
paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual, care sa fie
furnizate de delegatia Comisiei Europene din tara respectiva;
- placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile
publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementarilor si
deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual
care sa fie furnizate de delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
(ii) In cazul investitiilor productive, masuri pentru dezvoltarea
potentialului local si orice alte masuri beneficiind de finantare PHARE, ISPA
sau SAPARD:
- masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu
privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile
citate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;
- masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de
PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii in formularele care trebuie sa
fie completate de asemenea solicitanti, conform careia o parte a ajutorului
vine din partea UE si in mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD,
in concordanta cu reglementarile de mai sus.
4. Transparenta asistentei UE in cercurile de afaceri si printre
potentialii beneficiari si pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil in asistenta care
le priveste in modul cel mai direct.
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre potentialii
beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie
sa cuprinda si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie
urmate.
4.2. Alti beneficiari potentiali
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele
care beneficiaza sau care ar putea beneficia de masuri privind instruirea,
ocuparea fortei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens se va
asigura cooperarea dintre organisme de pregatire profesionala implicate in
ocuparea fortei de munca, afaceri si grupuri de afaceri, centre de instruire si
organizatii neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritatile nationale, regionale sau locale privind
anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta
destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru
asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE si in mod special
programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeaza sprijinul financiar. Notificarea de
asistenta transmisa beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de
asistenta finantat de programul in cauza. Daca asemenea documente poarta stema
nationala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, si sigla UE de aceeasi
marime.
4.3. Publicul general
Mass-media
Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai
potrivita, despre actiunile cofinantate de UE si in special de PHARE, ISPA sau
SAPARD. Asemenea participare va fi reflectata in mod corect in aceasta
informare.
In acest scop lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie)
si fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor masuri de
informare, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio si televiziune).
Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu delegatia Comisiei Europene
din tara beneficiara.
Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica
anunturilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Actiuni informative
Organizarea de actiuni informative, cum ar fi: conferinte, seminarii,
targuri si expozitii in legatura cu implementarea operatiunilor partial
finantate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmari sa faca explicita
participarea UE. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune steagurile
europene in camerele unde au loc intalniri si se pune sigla UE pe documente, in
functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara va ajuta,
dupa necesitati, la pregatirea si realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si masuri
similare finantate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa contina
pe pagina de titlu o indicatie clara a participarii UE, precum si sigla UE, in
cazul in care stema nationala sau regionala este folosita.
In cazul in care asemenea publicatii includ o prefata, aceasta trebuie
semnata atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul
Comisiei, in numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale
responsabile cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale.
5. Masuri speciale privind panouri, placute permanente si postere
Pentru a asigura transparenta masurilor finantate partial de programele
PHARE, ISPA sau SAPARD tarile beneficiare vor asigura faptul ca urmatoarele
masuri de informare si publicitate se supun conditiilor de mai jos:
Panouri
Panouri care furnizeaza informatii privind participarea UE la finantarea
investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor in care
participarea UE ajunge pana la un milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in
care autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou care sa
anunte propria lor implicare in finantare, asistenta UE trebuie mentionata
oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o marime
corespunzatoare anvergurii operatiunii (tinandu-se seama de marimea
cofinantarii din partea UE) si trebuie sa fie pregatite conform instructiunilor
prevazute in manualul tehnic ce se poate obtine de la delegatiile Comisiei
Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni dupa terminarea
lucrarilor si vor fi inlocuite, in cazurile in care este posibil, de o placuta
permanenta in conformitate cu specificatiile descrise in manualul tehnic la
care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate in zonele accesibile publicului larg
(centre de congrese, aeroporturi, statii etc.). In plus fata de sigla UE
asemenea placute trebuie sa specifice partea finantata de UE, alaturi de o
mentiune a programului in cauza PHARE, ISPA sau SAPARD.
In cazul in care o autoritate nationala, regionala sau locala ori un alt
beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa
afiseze un poster sau sa ia orice alta masura pentru a da informatii despre
proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea UE trebuie, de
asemenea, sa fie indicata.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot lua in orice
situatie masuri suplimentare, daca le considera necesare. Ele vor consulta
delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe care le au
in vedere, astfel incat delegatia sa poata participa in mod corespunzator la
realizarea acestora.
Pentru a inlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul
delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma
indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar. Se va
realiza un manual, scris in limba tarii respective, care va contine indicatii
detaliate in forma electronica si va fi disponibil la cerere.