ORDIN   Nr. 85 din 26 ianuarie 2007

pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului national de alocare

ACT EMIS DE: MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 101 din 9 februarie 2007

In baza prevederilor art.  10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului  nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului şi gospodăririi apelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind elaborarea Planului naţional de alocare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Metodologia se aplică pentru elaborarea Planului naţional de alocare pentru anul 2007 şi pentru perioada 2008-2012.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,

Attila Korodi,

secretar de stat

ANEXĂ

METODOLOGIE

privind elaborarea Planului naţional de alocare

CAPITOLUL I

Introducere

Art. 1. - (1) Metodologia privind elaborarea Planului naţional de alocare prezintă modalitatea de calcul şi de stabilire a numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în vederea alocării la nivel naţional, precum şi la nivelul fiecărui operator, pentru fiecare instalaţie care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

(2) Planul naţional de alocare reprezintă documentul prin care se stabileşte numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, denumite în continuare certificate, alocate în conformitate cu prevederile alin. (1). Certificatele sunt alocate activităţilor şi instalaţiilor prevăzute în cuprinsul anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006.

Art. 2. - (1) La elaborarea Planului naţional de alocare se urmăreşte respectarea criteriilor prevăzute în cuprinsul anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006.

(2)    Planul naţional de alocare se elaborează în conformitate cu recomandările celui de-al doilea Ghid al Comisiei Europene privind realizarea Planurilor Naţionale de Alocare pentru perioada 2008-2012.

(3)  Prin Planul naţional de alocare se stabilesc numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel naţional, precum şi numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate pentru fiecare instalaţie, în conformitate cu prevederile art. 13 şi 14 din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006.

CAPITOLUL II

Determinarea numărului total de certificate la nivel naţional

Art. 3. - (1) La nivel naţional, numărul total de certificate este stabilit pe baza proiecţiilor emisiilor de dioxid de carbon realizate „de sus în jos" în cadrul scenariului fără măsuri şi/sau acţiuni suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(2) Proiecţiile emisiilor de dioxid de carbon realizate „de sus în jos" au la bază datele cuprinse în următoarele documente oficiale:

a)  cel mai recent Inventar naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, elaborat sub coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

b)  prognoza evoluţiei produsului intern brut, elaborată de comisia naţională de specialitate în prognoză;

c)   strategiile sectoriale, elaborate sub coordonarea autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ.

Art. 4. - (1) Proiecţiile emisiilor de dioxid de carbon realizate „de sus în jos" se determină pe baza ratei de creştere a produsului intern brut, a ratei intensităţii carbonului, a ratelor de creştere sectoriale, precum şi luând în considerare politicile şi măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(2) Din proiecţiile realizate conform alin. (1) se determină proiecţiile emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectoarele care nu intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006, ţinându-se cont de potenţialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect în aceste sectoare.

(3) Proiecţiile emisiilor de dioxid de carbon generate de sectoarele de activitate care intră sub incidenţa schemei reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 780/2006, denumită în continuare schemă, se determină luând în considerare creşterea eficienţei energetice şi reducerea emisiei specifice de dioxid de carbon la nivel de sector.

Art. 5. - (1) Numărul total de certificate ce urmează a fi stabilit la nivel naţional nu trebuie să depăşească plafonul indicativ determinat luându-se în considerare recomandările prevăzute la art. 2 alin. (2).

(2) Plafonul indicativ se calculează conform prevederilor anexei nr. 1A la prezenta   metodologie.

Art. 6. - (1) Din plafonul naţional, care reprezintă numărul total de certificate ce urmează să fie alocate pentru anul 2007 şi perioada 2008-2012, se scad atât rezerva pentru instalaţiile nou-intrate în schemă, cât şi numărul total de certificate care sunt utilizate pentru premierea acţiunilor timpurii.

(2)   Premierea acţiunilor timpurii reprezintă acordarea unui bonus în condiţiile prevăzute la art. 12.

(3)   Plafonul rezultat ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) reprezintă numărul de certificate ce se alocă sectoarelor, respectiv instalaţiilor care intră sub incidenţa schemei.

Art. 7. - Alocarea se realizează în doi paşi, după cum urmează:

a)  se stabileşte numărul total de certificate la nivel de sector;

b)   se stabileşte numărul de certificate la nivel de instalaţie.

CAPITOLUL III

Alocarea la nivel de sector şi la nivel de instalaţie

Art. 8. - (1) Sectoarele identificate pe baza proiecţiilor „de sus în jos", pentru care se realizează alocarea de certificate, sunt următoarele:

a)  sectorul energetic;

b)  sectorul rafinare produse petroliere;

c)  sectorul producţie şi prelucrare metale feroase;

d)  sectorul ciment;

e)  sectorul var;

f)  sectorul sticlă;

g)  sectorul ceramică;

h) sectorul celuloză şi hârtie.

(2) In sectorul energetic sunt cuprinse şi instalaţiile care aparţin altor sectoare de activitate şi care intră sub incidenţa schemei datorită faptului că deţin instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW.

Art. 9. - (1) Plafonul la nivel de sector se determină astfel:

a)   pentru anul 2007, pe baza ponderilor deţinute de fiecare sector în plafonul pentru anul 2007, ponderi calculate ca raport între total emisii ale fiecărui sector, determinate pe baza proiecţiilor „de sus în jos" conform art. 6 alin. (3), şi total emisii ale sectoarelor care intră sub incidenţa schemei, determinate conform art. 4 alin. (3);

b)   pentru perioada 2008 - 2012, pe baza mediei aritmetice a ponderilor deţinute de fiecare sector în plafonul pentru perioada 2008-2012, ponderi calculate ca raport între total emisii ale fiecărui sector, determinate pe baza proiecţiilor „de sus în jos" şi total emisii ale sectoarelor care intră sub incidenţa schemei, determinate conform art. 4 alin. (3).

(2)   Din plafonul pentru sectorul energetic, determinat conform alin. (1) lit. a), se scade numărul total de certificate care sunt utilizate pentru premierea sistemelor de cogenerare în conformitate cu prevederile art. 11.

(3)   Din plafonul pentru sectorul energetic, determinat conform alin. (1) lit. b), se scade bonusul pentru cogenerare şi rezerva pentru proiectele tip implementare în comun cu efect indirect asupra emisiilor acestui sector.

(4)   Proiectele tip implementare în comun cu efect indirect sunt numai acele proiecte care determină diminuarea emisiilor de dioxid de carbon în sistemul energetic naţional.

Art. 10. - (1) Numărul de certificate alocate pentru fiecare instalaţie existentă se calculează conform prevederilor anexei nr. 1B la prezenta metodologie.

(2)   Emisiile instalaţiei se determină pe baza prelucrării datelor privind consumul de combustibili şi materii prime declarate în chestionarele transmise de operatori.

(3)   Dacă într-o instalaţie se desfăşoară simultan două dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.008/2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră, atunci alocarea se face astfel:

a)   din sectorul activităţii pentru care emisiile generate de respectiva activitate reprezintă mai mult de 70% din emisiile instalaţiei în perioada de referinţă;

b)   din ambele sectoare, în cazul în care emisiile generate de fiecare dintre activităţi reprezintă mai mult de 30% din emisiile instalaţiei în perioada de referinţă.

(4)   Determinarea numărului total de certificate alocat fiecărei instalaţii se realizează cu respectarea principiului conform căruia alocarea nu trebuie să depăşească necesarul.

A_inst    = 1, unde:

E_inst

A_inst  = alocarea instalaţiei, calculată pentru fiecare an;

E_inst = emisiile totale ale instalaţiei, calculate pentru fiecare an.

Art. 11. - (1) Premierea sistemelor de cogenerare reprezintă acordarea unui bonus ce reprezintă un număr suplimentar de certificate faţă de cele alocate conform art. 10, pentru instalaţiile care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2).

(2)   Bonusul pentru cogenerare se acordă pentru toate instalaţiile existente care produc combinat şi simultan energie electrică şi termică, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

a)  eficienţa producerii simultane şi combinate a energiei electrice şi termice este de minimum 65% şi se calculează conform prevederilor anexei nr. 1C la prezenta metodologie;

b)    economia de combustibil aferentă producerii combinate şi simultane de energie electrică şi termică comparativ cu producerea separată a aceloraşi cantităţi de energie este mai mare decât zero şi se calculează conform prevederilor anexei nr. 1C la prezenta metodologie.

(3)   Bonusul pentru cogenerare se calculează în baza reducerii emisiilor de dioxid de carbon datorate economiei de combustibil corespunzătoare producerii combinate şi simultane de energie electrică şi termică, comparativ cu producerea separată a aceloraşi cantităţi de energie.

(4) Bonusul pentru cogenerare se calculează potrivit prevederilor anexei nr. 1B la prezenta metodologie.

Art. 12. - (1) Bonusul pentru acţiuni timpurii se acordă pentru reducerile de emisii de dioxid de carbon obţinute prin proiecte care au fost implementate în perioada 1998-2002.

(2) Premierea acţiunilor timpurii reprezintă acordarea unui bonus ce reprezintă un număr suplimentar de certificate faţă de cele alocate conform art. 10 şi se calculează potrivit prevederilor anexei nr. 1B la prezenta metodologie.

Art. 13. - In cazul în care o instalaţie îndeplineşte condiţiile impuse acordării bonusului pentru acţiuni timpurii şi a celui pentru cogenerare, se acordă numai bonusul pentru cogenerare.

CAPITOLUL IV

Reguli privind instalaţiile nou-intrate

Art. 14. - Instalaţia nou-intrată este acea instalaţie care a obţinut autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră sau revizuirea acesteia ulterior notificării Planului naţional de alocare Comisiei Europene.

Art. 15. - Accesarea rezervei pentru instalaţiile nou-intrate se poate face în următoarele situaţii:

a)   instalaţii puse în funcţiune ulterior notificării Planului naţional de alocare Comisiei Europene;

b)   instalaţii neidentificate la data notificării Planului naţional de alocare Comisiei Europene;

c)  schimbări privind regimul de funcţionare al instalaţiei sau, respectiv, schimbări tehnologice care conduc la creşterea emisiilor aferente creşterii producţiei cu cel puţin 20% faţă de anul precedent, cu condiţia ca producţia anului anterior să fie cel puţin egală cu cea declarată de operator în chestionar, pentru acel an;

d)  extinderea instalaţiei;

e)   creşteri privind emisiile totale de dioxid de carbon, determinate de obligaţia respectării unor prevederi legislative, fără realizarea unei creşteri de producţie (de exemplu: desulfurarea);

f)  schimbări privind natura instalaţiei.

Art. 16. - (1) Pentru accesarea rezervei pentru instalaţiile nou-intrate operatorul are următoarele obligaţii:

a)   să notifice Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, ulterior semnării contractului de execuţie a lucrărilor, cu privire la datele necesare evaluării alocării - din datele de proiect ale instalaţiei şi termenul punerii în funcţiune;

b)   să prezinte la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cu 90 de zile înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei, documentaţia necesară obţinerii alocării din rezerva pentru nou-intraţi.

(2)  Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului comunică solicitantului numărul de certificate reţinut din rezerva pentru nou-intraţi în termen de 30 de zile de la primirea notificării conform alin. (1).

(3)   Numărul de certificate prevăzut la alin. (2) este reţinut doar până la data punerii în funcţiune.

Art. 17. - (1) Formula de calcul pentru alocarea certificatelor pentru instalaţiile nou-intrate este cea prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

(2)  Pentru situaţia prevăzută la art. 15 lit. d), în cazul în care factorul de emisie pentru combustibilul/materia primă aferentă capacităţii noi este mai mare decât factorul de emisie al combustibilului/materiei prime aferente capacităţii existente datorită schimbării de combustibil/materie primă, alocarea se determină ca diferenţă între emisiile calculate pentru producţia totală aferentă noii capacităţi, pe baza factorului de emisie nou, şi emisiile calculate pentru producţia înlocuită de noua capacitate, pe baza factorului de emisie anterior.

(3)   Pentru situaţiile prevăzute la art. 15 lit. e) alocarea se determină pe baza creşterii de emisii aferente respectării legislaţiei în vigoare.

(4)  Pentru instalaţiile de producere combinată a energiei electrice şi termice, în situaţia în care raportul dintre energia electrică şi energia termică aferente creşterii de producţie este mai mare decât 3, se consideră emisia specifică minimă pentru centrale termoelectrice.

Art. 18. - (1) Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate se gestionează la nivel naţional, fiind disponibilă la începutul fiecărei perioade, respectiv anul 2007 şi anul 2008.

(2)  Accesul instalaţiilor nou-intrate la rezerva prevăzută la alin. (1) se realizează cu titlu gratuit.

(3)  Alocarea certificatelor din rezervă se realizează după principiul „primul venit, primul servit", cu respectarea prevederilor art. 16.

(4)   In cazul în care termenul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a) este depăşit, alocarea se face în limita disponibilului rămas în rezerva pentru instalaţiile nou-intrate la momentul noului termen al punerii în funcţiune.

(5)  In cazul în care rezerva se epuizează, operatorii trebuie să cumpere certificate necesare funcţionării instalaţiei nou-intrate de pe piaţă.

(6)    Instalaţiile nou-intrate în anul 2007 primesc certificatele calculate pentru anul 2007, iar certificatele aferente perioadei 2008-2012 sunt înregistrate în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, urmând a fi emise prin registrul naţional, începând cu anul 2008.

Art. 19. - (1) In cazul în care la sfârşitul perioadei prevăzute la art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 rămân nealocate certificate din rezerva pentru anul 2007 pentru instalaţiile nou-intrate, acestea sunt anulate în primul trimestru al anului 2008.

(2)  In cazul în care la sfârşitul trimestrului al treilea al ultimului an al perioadei prevăzute la art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 rămân certificate nealocate din rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, acestea sunt valorificate prin licitaţie de către Guvern în ultimul trimestru al anului 2012.

(3)   Procedura pentru licitaţia prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

CAPITOLUL V

Reguli privind închiderea instalaţiilor

Art. 20. - (1) O instalaţie este considerată închisă definitiv atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

a)  producţia este egală cu zero;

b)  emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;

c)   instalaţia respectivă nu se mai deschide odată ce închiderea a fost constatată şi/sau demonstrată.

(2)   Certificatele alocate instalaţiei rămân valabile în totalitate pentru anul în care închiderea definitivă se constată şi/sau se demonstrează.

(3)  Certificatele alocate respectivei instalaţii se transferă în rezerva pentru instalaţiile nou-intrate pentru anii ulteriori închiderii definitive, în cazul în care nu s-a realizat un transfer în conformitate cu art. 23.

Art. 21. - (1) O instalaţie este considerată închisă temporar atunci când pentru o perioadă de minimum un an închiderea este planificată prin planul de activitate sau este datorată unor situaţii de forţă majoră şi sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

a)  producţia este egală cu zero;

b)  emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;

c)   instalaţia se redeschide după ce închiderea a fost constatată şi/sau demonstrată.

(2)   Certificatele alocate instalaţiei închise temporar se transferă în rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, pentru perioada închiderii temporare constatate şi/sau demonstrate.

(3)   Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul închiderii temporare datorate lucrărilor de modernizare sau reparaţiilor planificate şi/sau anunţate, accidentelor industriale majore sau accidentelor tehnologice.

Art. 22. - (1) O instalaţie este considerată închisă parţial dacă operatorul decide reducerea definitivă a capacităţii instalaţiei cu peste 30% faţă de capacitatea prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră şi emisiile de dioxid de carbon ale instalaţiei scad cu peste 50% faţă de emisiile instalaţiei din perioada de referinţă, calculate conform art. 10 alin. (1).

(2)   Numărul certificatelor alocate instalaţiei se reduce proporţional cu scăderea emisiilor, începând cu anul ulterior închiderii parţiale.

(3)   Certificatele corespunzătoare reducerii de emisii se transferă în rezerva pentru instalaţiile nou-intrate.

CAPITOLUL VI

Reguli privind transferul certificatelor

Art. 23. - (1) Transferul certificatelor se acceptă doar pentru instalaţii aflate pe teritoriul României.

(2)   Transferul certificatelor este permis între instalaţiile care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sector, sub condiţia transferului de producţie.

(3)   Transferul certificatelor se poate realiza de la una sau mai multe instalaţii care se închid definitiv la una ori mai multe instalaţii nou-intrate, în următoarele situaţii:

a)  între instalaţii care aparţin aceluiaşi operator;

b)  între instalaţii care aparţin unor operatori diferiţi, cu condiţia ca între aceştia să existe un acord de transfer al producţiei aferente certificatelor transferate;

c) între una sau mai multe instalaţii în funcţiune care aparţin aceluiaşi operator.

(4)  In situaţia prevăzută la alin. (3) instalaţiile între care se realizează transferul de certificate pot funcţiona în paralel pe o perioadă de cel mult 6 luni, interval în care trebuie să se realizeze şi transferul de producţie între instalaţiile respective.

(5)   In situaţia în care nu se realizează transferul de producţie conform alin. (4), nu se realizează transferul de certificate.

Art. 24. - Transferul certificatelor prevăzut la art. 23 alin. (3) se poate realiza în următoarele condiţii:

a)   instalaţia nou-intrată primeşte toate certificatele aferente producţiei transferate, în cazul în care producţia instalaţiei de la care se face transferul certificatelor este egală cu producţia instalaţiei către care se transferă certificatele;

b)   instalaţia nou-intrată primeşte toate certificatele aferente producţiei transferate, în cazul în care producţia instalaţiei de la care se face transferul certificatelor este mai mare decât producţia instalaţiei către care se transferă certificatele, iar disponibilul de certificate de la instalaţia care se închide definitiv se transferă în rezerva pentru instalaţiile nou-intrate;

c)   instalaţia nou-intrată primeşte toate certificatele aferente producţiei transferate, în cazul în care producţia instalaţiei de la care se face transferul certificatelor este mai mică decât producţia instalaţiei către care se transferă certificatele, şi pentru diferenţa de producţie se poate accesa rezerva pentru nou-intraţi.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 25. - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului emite în registrul naţional certificatele alocate prin Planul naţional de alocare, astfel:

a)   pentru anul 2007, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă Planul naţional de alocare;

b)  pentru perioada 2008-2012, anual până la data de 28 februarie a fiecărui an, o cincime din numărul total de certificate.

Art. 26. - Certificatele emise neutilizate se pot reporta de la un an la altul în cadrul perioadei 2008-2012.

Art. 27. - Operatorii pot să utilizeze unităţi de reducere a emisiilor (ERU) şi reduceri de emisii certificate (CER) rezultate din activităţi de proiect, în procent de 10% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate fiecărei instalaţii, prevăzut în Planul naţional de alocare.

ANEXA Nr. 1A la metodologie

1. Formula pentru determinarea plafonului indicativ, prevăzută la art. 5 alin. (2) din metodologie, este următoarea*):

a) Pentru perioada prevăzută la art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu

*) Pentru sectorul energetic se utilizează ultimul document de politică energetică ce urmează a fi aprobat, până la finalizarea şi transmiterea Planului naţional de alocare către Comisia Europeană.

efect de seră, plafonul indicativ se calculează după cum urmează:

PI = E_ET(1 + r_PIB)4 (1 + r_IC)4

b) Pentru perioada prevăzută la art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006, plafonul indicativ se calculează după cum urmează:

PI = E_ET(1 + r_PIB)7 (1 + r_IC)7

2. Termenii folosiţi în formulele anterioare au următoarea semnificaţie:

PI = plafonul indicativ;

E_ET = emisiile de dioxid de carbon generate de sectoarele care intră sub incidenţa schemei, înregistrate pentru anul 2003;

r_PIB = rata de creştere a produsului intern brut în perioada indicată;

r_IC = rata intensităţii carbonului în perioada indicată;

IC = intensitatea carbonului, care se calculează ca raport între emisia totală de gaze cu efect de seră şi 1.000 euro PIB.

ANEXA Nr. 1B la metodologie

1. Pentru determinarea numărului de certificate ce sunt alocate pentru fiecare instalaţie existentă prevăzută la art. 10 alin. (1) din metodologie se foloseşte următorul algoritm:

1.   Plafonul naţional se calculează după cum urmează:

PN = A_T + R_NI + R_AT,

în care A_T se calculează după cum urmează:

A_T = ?A_S,

iar R_AT se calculează după cum urmează:

R_AT =  ?(B_AT.inst.i.  +  B_AT.inst.j.)

2.   Numărul de certificate de gaze cu efect de seră alocate operatorului pentru fiecare instalaţie se calculează în funcţie de disponibilitatea datelor menţionate la art. 10 alin. (2) din metodologie, după cum urmează:

a)  pentru instalaţiile pentru care există datele menţionate la art. 10 alin. (2) din metodologie, folosind următoarea formulă:

A_inst.i.  = p_inst.i. X A_S X  B_C0G.inst.i  +  B_AT.inst.i

b)   pentru instalaţiile pentru care nu există datele menţionate la art. 10 alin. (2) din metodologie, folosind următoarea formulă:

A_inst.j.  =  p_inst.j. X A_S  +  B_COG.inst.j.  +  B_AT.inst.j. ,

în care:

1.  p_inst.i., respectiv p_inst.j., se calculează după cum urmează:

p_{inst.i. =}E_inst.i.       

            E_S

p_inst.j. = E_inst.j.

              E_S

2.   E_inst.i., respectiv E_inst.j., se calculează după cum urmează:

                                      

E_{inst.i. =}?_{Emax(2 din 4)}  x  F_cont.

                           2

E_inst.j.  = Esmspr x Qp x 95% x  Fcont.

3.   E_s se calculează după cum urmează:

E_s  = ?(Einst.i.  +  Einst.j.)

4.  B_C0G.inst. se calculează după cum urmează:

B_COG.inst. = EC x C_C0G x ES_SC x 50%

5.  B_AT.inst. se calculează   după cum urmează:

B_AT.inst.  =  (ES_ip -ES_dp)   x   ?Q _{min(2 din 4)}

                                                                                    2

2. Termenii folosiţi în formulele anterioare au următoarea semnificaţie:

PN = plafonul naţional;

A_T  = alocarea pe total sectoare;

R_NI = rezerva pentru instalaţiile nou-intrate;

R_AT = rezerva pentru premierea acţiunilor timpurii;

A_S = alocarea pentru sectorul (S),

B_AT.inst. = bonus acţiuni timpurii pentru instalaţia (i), respectiv (j);

A_inst.i.  = alocarea pentru instalaţia (i);

p_inst.i. = ponderea emisiilor instalaţiei (i) în cadrul sectorului, în perioada de referinţă;

B_C0G.inst. = bonusul pentru cogenerare pentru instalaţia (i), respectiv (j);

A_inst.j.  = alocarea pentru instalaţia (j) pentru care nu există date relevante pentru cel puţin doi ani, în perioada de referinţă 2001-2004;

p_inst.j. = ponderea emisiilor instalaţiei (j) în cadrul sectorului, în perioada de referinţă;

E_inst. = emisia pentru instalaţia (i), respectiv (j), în perioada de referinţă;

E_S = emisia totală pentru sectorul (S), în perioada de referinţă;

? E_{max (2 din 4)} = suma emisiilor a 2 ani cu emisii maxime în perioada de referinţă;

F_cont = factorul de continuitate în perioada de referinţă, care se determină astfel:

a)  pentru Q_rel < 95%, atunci F_cont = 105%;

               Q_p

b)  pentru 95%  =  Q_rel < 110%, atunci F_cont  = 103%;

                              Q_p

c) pentru instalaţii pentru care nu există date relevante pentru cel puţin 2 ani, în perioada de referinţă 2001 -2004,F_cont. = 103%;

Q_REL = media producţiei din cei 2 ani din perioada de referinţă cu emisiile cele mai mari;

Q_p = producţia prognozată a instalaţiei respective pentru anul 2007;

E_smspr = emisia specifică medie a instalaţiilor similare din cadrul aceluiaşi sector, determinată în perioada de referinţă, pe categorii de combustibili şi tipuri de tehnologii, după caz;

EC = economia de combustibil raportată la consumul de combustibil în cogenerare;

C_C0G = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice şi termice în cogenerare, exprimat în TJ/an, reprezentat de media aritmetică a consumurilor de combustibil pentru cei 2 ani din perioada de referinţă pentru care s-au determinat emisiile conform art. 13 din metodologie;

ES_SC = emisia specifică pe unitatea de combustibil într-un sistem comparativ, determinată ca emisie specifică medie a centralelor din sistem cu funcţionare pe gaze naturale, cu o valoare de 0,06 t CO₂/TJ (în baza datelor din anul 2004, raportate de Institutul Naţional de Statistică la IEA-EUROSTAT-UNECE).

ES_ip = emisia specifică a instalaţiei înainte de implementarea proiectului, exprimată în t CO₂/unitate de produs;

ES_dp = emisia specifică a instalaţiei după implementarea proiectului, exprimată în t CO₂/unitate de produs;

Q_{min(2 din 4}) = suma producţiilor minime a 2 ani din perioada de referinţă.

ANEXA Nr. 1C la metodologie

1.   Pentru determinarea eficienţei producerii simultane şi combinate a energiei electrice şi termice prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. a) din metodologie, se foloseşte următoarea formulă:

EF_C0G  = 100 x   EE_COG + ET_C0G

                                   C_COG.

2.   Pentru determinarea economiei aferente producerii combinate şi simultane de energie electrică şi termică comparativ cu producerea separată a aceloraşi cantităţi de energie prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. b) din metodologie se foloseşte următoarea formulă:

EC =  1        (   EE_COG                +ET_C0G     )   - 1

             C_COG.       EF. EE_SEP       EF.ET_SEP

3.  Termenii folosiţi în formulele anterioare au următoarea semnificaţie:

EF_C0G = eficienţa producerii energiei electrice şi termice în cogenerare (%);

EE_C0G = energia electrică produsă în cogenerare, în anul (t), exprimată în TJ sau MWh;

ET_C0G = energia termică utilă în cogenerare, în anul (t), exprimată în TJ sau MWh;

C_C0G = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice şi termice în cogenerare, în anul (t), exprimat în TJ sau MWh;

EC = economia de combustibil raportată la consumul de combustibil în cogenerare;

EF. EE_SEP = eficienţa medie a producerii separate a energiei electrice în centrale termoelectrice în România, cu o valoare de 31,85% (în baza datelor din anul 2004, raportate de Institutul Naţional de Statistică la IEA-EUROSTAT-UNECE);

EF.ET_SEP = eficienţa medie a producerii separate a energiei termice în centrale termice în România, cu o valoare de 87,56% (în baza datelor din anul 2004, raportate de Institutul Naţional de Statistică la IEA-EUROSTAT-UNECE);

t = unul din cei 2 ani din perioada de referinţă pentru determinarea emisiilor, în care EF_COG este cea mai mare.

ANEXA Nr. 2 la metodologie

1.   Pentru calcularea numărului de certificate ce pot fi alocate instalaţiilor nou-intrate, potrivit art. 17 alin. (1) din metodologie, se foloseşte următoarea formulă:

A_inst.ni.  =  ES_min  x Q_p x F

2.   Termenii folosiţi în formula prevăzută la pct. 1 au următoarea semnificaţie:

A_inst.ni.  = alocarea aferentă instalaţiei nou-intrate;

ES_min = emisia specifică a celei mai performante instalaţii din sector se calculează pe grupe de instalaţii, cu acelaşi tip de combustibil şi tehnologie, identificată la momentul realizării inventarului instalaţiilor, pe baza emisiilor istorice din perioada 2001-2004;

Q_p = producţia prognozata a instalaţiei respective pentru 2007 şi/sau 2008-2012. Producţia prognozata a instalaţiei reprezintă:

(i) producţia totală, pentru situaţiile prevăzute la art. 15 lit. a) şi lit. b) din

metodologie;

(ii) creşterea de producţie faţă de anul anterior punerii în funcţiune, pentru

situaţiile prevăzute la art. 15 lit. c) şi d) din metodologie;

(iii) producţia totală, respectiv creşterea de producţie este determinată de suma

celor două tipuri de energie, exprimată în  MWh pentru instalaţiile care produc

energie electrică şi energie termică;

F = factor de siguranţă care, pentru instalaţiile care folosesc sisteme de cogenerare, este în procent de 99%, iar pentru toate celelalte tipuri de instalaţii, în procent de 95%.