ORDIN Nr. 85
din 26 ianuarie 2007
pentru aprobarea
Metodologiei privind elaborarea Planului national de alocare
ACT EMIS DE:
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 101 din 9 februarie 2007
In baza prevederilor art. 10 alin. (3) din Hotărârea
Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (8) din Hotărârea
Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul mediului şi gospodăririi apelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind elaborarea
Planului naţional de alocare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Metodologia se aplică
pentru elaborarea Planului naţional de alocare pentru anul 2007 şi pentru
perioada 2008-2012.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Attila Korodi,
secretar de stat
ANEXĂ
METODOLOGIE
privind elaborarea Planului naţional de alocare
CAPITOLUL I
Introducere
Art. 1. - (1) Metodologia privind elaborarea Planului
naţional de alocare prezintă modalitatea de calcul şi de stabilire a numărului
total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în vederea alocării la
nivel naţional, precum şi la nivelul fiecărui operator, pentru fiecare
instalaţie care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră.
(2) Planul naţional de
alocare reprezintă documentul prin care se
stabileşte numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră,
denumite în continuare certificate, alocate în conformitate cu prevederile
alin. (1). Certificatele sunt alocate activităţilor şi instalaţiilor prevăzute
în cuprinsul anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006.
Art. 2. - (1) La elaborarea Planului naţional de
alocare se urmăreşte respectarea criteriilor prevăzute în cuprinsul anexei nr.
3 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006.
(2) Planul naţional de alocare se elaborează în
conformitate cu recomandările celui de-al doilea Ghid al Comisiei Europene
privind realizarea Planurilor Naţionale de Alocare
pentru perioada 2008-2012.
(3) Prin Planul naţional de alocare se stabilesc
numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la
nivel naţional, precum şi numărul total de certificate de emisii de gaze cu
efect de seră alocate pentru fiecare instalaţie, în conformitate cu prevederile
art. 13 şi 14 din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006.
CAPITOLUL II
Determinarea numărului total de certificate la nivel
naţional
Art. 3. - (1) La nivel naţional, numărul total de
certificate este stabilit pe baza proiecţiilor emisiilor de dioxid de carbon
realizate „de sus în jos" în cadrul scenariului fără măsuri şi/sau acţiuni
suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
(2) Proiecţiile emisiilor de dioxid de carbon realizate
„de sus în jos" au la bază datele cuprinse în următoarele documente
oficiale:
a) cel mai recent Inventar naţional al emisiilor de
gaze cu efect de seră, elaborat sub coordonarea autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului;
b) prognoza evoluţiei
produsului intern brut, elaborată de comisia naţională de specialitate în
prognoză;
c) strategiile sectoriale, elaborate sub coordonarea
autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ.
Art. 4. - (1) Proiecţiile emisiilor de dioxid de carbon
realizate „de sus în jos" se determină pe baza ratei de creştere a
produsului intern brut, a ratei intensităţii carbonului, a ratelor de creştere
sectoriale, precum şi luând în considerare politicile şi măsurile de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră.
(2) Din proiecţiile realizate conform alin. (1) se
determină proiecţiile emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectoarele
care nu intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006,
ţinându-se cont de potenţialul de reducere a emisiilor
de gaze cu efect în aceste sectoare.
(3) Proiecţiile emisiilor de dioxid de carbon generate
de sectoarele de activitate care intră sub incidenţa schemei reglementate de
Hotărârea Guvernului nr. 780/2006, denumită în continuare schemă, se determină luând în considerare creşterea
eficienţei energetice şi reducerea emisiei specifice de dioxid de carbon la
nivel de sector.
Art. 5. - (1) Numărul total de certificate ce urmează a
fi stabilit la nivel naţional nu trebuie să depăşească plafonul indicativ
determinat luându-se în considerare recomandările prevăzute la art. 2 alin.
(2).
(2) Plafonul indicativ se calculează conform
prevederilor anexei nr. 1A la prezenta metodologie.
Art. 6. - (1) Din plafonul naţional, care reprezintă
numărul total de certificate ce urmează să fie alocate pentru anul 2007 şi
perioada 2008-2012, se scad atât rezerva pentru instalaţiile nou-intrate în
schemă, cât şi numărul total de certificate care sunt utilizate pentru
premierea acţiunilor timpurii.
(2) Premierea acţiunilor timpurii reprezintă
acordarea unui bonus în condiţiile prevăzute la art. 12.
(3) Plafonul rezultat ca urmare a aplicării
prevederilor alin. (1) reprezintă numărul de certificate ce se alocă
sectoarelor, respectiv instalaţiilor care intră sub incidenţa schemei.
Art. 7. - Alocarea se realizează în doi paşi, după cum
urmează:
a) se stabileşte numărul total de certificate la nivel
de sector;
b) se stabileşte numărul de certificate la nivel de
instalaţie.
CAPITOLUL III
Alocarea la nivel de sector şi la nivel de
instalaţie
Art. 8. - (1) Sectoarele identificate pe baza proiecţiilor
„de sus în jos", pentru care se realizează alocarea de certificate, sunt
următoarele:
a) sectorul energetic;
b) sectorul rafinare produse petroliere;
c) sectorul producţie şi prelucrare metale feroase;
d) sectorul ciment;
e) sectorul var;
f) sectorul sticlă;
g) sectorul ceramică;
h) sectorul celuloză şi hârtie.
(2) In sectorul energetic sunt cuprinse şi instalaţiile
care aparţin altor sectoare de activitate şi care intră sub incidenţa schemei
datorită faptului că deţin instalaţii de ardere cu o putere termică nominală
mai mare de 20 MW.
Art. 9. - (1) Plafonul la nivel de sector se determină
astfel:
a) pentru anul 2007, pe baza ponderilor deţinute de
fiecare sector în plafonul pentru anul 2007, ponderi calculate ca raport între
total emisii ale fiecărui sector, determinate pe baza proiecţiilor „de sus în
jos" conform art. 6 alin. (3), şi total emisii ale sectoarelor care intră
sub incidenţa schemei, determinate conform art. 4 alin.
(3);
b) pentru perioada 2008 - 2012, pe baza mediei
aritmetice a ponderilor deţinute de fiecare sector în plafonul pentru perioada
2008-2012, ponderi calculate ca raport între total emisii ale fiecărui sector,
determinate pe baza proiecţiilor „de sus în jos" şi total emisii ale
sectoarelor care intră sub
incidenţa schemei, determinate conform art. 4 alin. (3).
(2) Din plafonul pentru sectorul energetic,
determinat conform alin. (1) lit. a), se scade numărul total de certificate
care sunt utilizate pentru premierea sistemelor de
cogenerare în conformitate cu prevederile art. 11.
(3) Din plafonul pentru sectorul energetic,
determinat conform alin. (1) lit. b), se scade bonusul pentru cogenerare şi
rezerva pentru proiectele tip implementare în comun cu
efect indirect asupra emisiilor acestui sector.
(4) Proiectele tip implementare în comun cu efect
indirect sunt numai acele proiecte care determină diminuarea emisiilor de
dioxid de carbon în sistemul energetic naţional.
Art. 10. - (1) Numărul de certificate alocate pentru
fiecare instalaţie existentă se calculează conform prevederilor anexei nr. 1B
la prezenta metodologie.
(2) Emisiile instalaţiei se determină pe baza
prelucrării datelor privind consumul de combustibili şi materii prime declarate în chestionarele transmise de operatori.
(3) Dacă într-o instalaţie se desfăşoară simultan
două dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului
mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.008/2006 pentru aprobarea competenţelor
şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu
efect de seră, atunci alocarea se face astfel:
a) din sectorul activităţii pentru care emisiile
generate de respectiva activitate reprezintă mai mult de 70% din emisiile
instalaţiei în perioada de referinţă;
b) din ambele sectoare, în cazul în care emisiile
generate de fiecare dintre activităţi reprezintă mai mult de 30% din emisiile
instalaţiei în perioada de referinţă.
(4) Determinarea numărului total de certificate
alocat fiecărei instalaţii se realizează cu respectarea principiului conform
căruia alocarea nu trebuie să depăşească necesarul.
Ainst = 1,
unde:
Einst
Ainst = alocarea
instalaţiei, calculată pentru fiecare an;
Einst = emisiile
totale ale instalaţiei, calculate pentru fiecare an.
Art. 11. - (1) Premierea sistemelor de cogenerare
reprezintă acordarea unui bonus ce reprezintă un număr suplimentar de
certificate faţă de cele alocate conform art. 10, pentru instalaţiile care
îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2).
(2) Bonusul pentru cogenerare se acordă pentru toate
instalaţiile existente care produc combinat şi simultan energie electrică şi
termică, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
a) eficienţa producerii simultane şi combinate a
energiei electrice şi termice este de minimum 65% şi se calculează conform
prevederilor anexei nr. 1C la prezenta metodologie;
b) economia de combustibil aferentă producerii
combinate şi simultane de energie electrică şi termică comparativ cu producerea
separată a aceloraşi cantităţi de energie este mai mare decât zero şi se
calculează conform prevederilor anexei nr. 1C la prezenta metodologie.
(3) Bonusul pentru cogenerare se calculează în baza
reducerii emisiilor de dioxid de carbon datorate economiei de combustibil
corespunzătoare producerii combinate şi simultane de energie electrică şi
termică, comparativ cu producerea separată a aceloraşi cantităţi de energie.
(4) Bonusul pentru cogenerare se calculează potrivit
prevederilor anexei nr. 1B la prezenta metodologie.
Art. 12. - (1) Bonusul pentru acţiuni timpurii se
acordă pentru reducerile de emisii de dioxid de carbon obţinute prin proiecte
care au fost implementate în perioada 1998-2002.
(2) Premierea acţiunilor timpurii reprezintă acordarea
unui bonus ce reprezintă un număr suplimentar de certificate faţă de cele
alocate conform art. 10 şi se calculează potrivit prevederilor anexei nr. 1B la
prezenta metodologie.
Art. 13. - In cazul în care o instalaţie îndeplineşte
condiţiile impuse acordării bonusului pentru acţiuni timpurii şi a celui pentru
cogenerare, se acordă numai bonusul pentru cogenerare.
CAPITOLUL IV
Reguli privind instalaţiile nou-intrate
Art. 14. - Instalaţia nou-intrată este acea instalaţie
care a obţinut autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră sau
revizuirea acesteia ulterior notificării Planului naţional de alocare Comisiei
Europene.
Art. 15. - Accesarea rezervei pentru instalaţiile
nou-intrate se poate face în următoarele situaţii:
a) instalaţii puse în funcţiune ulterior notificării
Planului naţional de alocare Comisiei Europene;
b) instalaţii neidentificate la data notificării
Planului naţional de alocare Comisiei Europene;
c) schimbări privind regimul de funcţionare al
instalaţiei sau, respectiv, schimbări tehnologice care conduc la creşterea
emisiilor aferente creşterii producţiei cu cel puţin 20% faţă de anul
precedent, cu condiţia ca producţia anului anterior să fie cel puţin egală cu
cea declarată de operator în chestionar, pentru acel an;
d) extinderea instalaţiei;
e) creşteri privind emisiile totale de dioxid de
carbon, determinate de obligaţia respectării unor prevederi legislative, fără
realizarea unei creşteri de producţie (de exemplu: desulfurarea);
f) schimbări privind natura instalaţiei.
Art. 16. - (1) Pentru accesarea
rezervei pentru instalaţiile nou-intrate operatorul are următoarele obligaţii:
a) să notifice Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului, ulterior semnării contractului de execuţie a lucrărilor, cu privire
la datele necesare evaluării alocării - din datele de proiect ale instalaţiei
şi termenul punerii în funcţiune;
b) să prezinte la Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului, cu 90 de zile înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei,
documentaţia necesară obţinerii alocării din rezerva pentru nou-intraţi.
(2) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
comunică solicitantului numărul de certificate reţinut din rezerva pentru
nou-intraţi în termen de 30 de zile de la primirea notificării conform alin.
(1).
(3) Numărul de certificate prevăzut la alin. (2) este
reţinut doar până la data punerii în funcţiune.
Art. 17. - (1) Formula de calcul pentru alocarea
certificatelor pentru instalaţiile nou-intrate este cea prevăzută în anexa nr.
2 la prezenta metodologie.
(2) Pentru situaţia prevăzută la art. 15 lit. d), în
cazul în care factorul de emisie pentru combustibilul/materia primă aferentă
capacităţii noi este mai mare decât factorul de emisie al
combustibilului/materiei prime aferente capacităţii existente datorită
schimbării de combustibil/materie primă, alocarea se determină ca diferenţă
între emisiile calculate pentru producţia totală aferentă noii capacităţi, pe
baza factorului de emisie nou, şi emisiile calculate pentru producţia înlocuită
de noua capacitate, pe baza factorului de emisie anterior.
(3) Pentru situaţiile prevăzute la art. 15 lit. e)
alocarea se determină pe baza creşterii de emisii aferente respectării
legislaţiei în vigoare.
(4) Pentru instalaţiile de producere combinată a
energiei electrice şi termice, în situaţia în care raportul dintre energia
electrică şi energia termică aferente creşterii de producţie este mai mare
decât 3, se consideră emisia specifică minimă pentru centrale termoelectrice.
Art. 18. - (1) Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate
se gestionează la nivel naţional, fiind disponibilă la începutul fiecărei
perioade, respectiv anul 2007 şi anul 2008.
(2) Accesul instalaţiilor nou-intrate la rezerva
prevăzută la alin. (1) se realizează cu titlu gratuit.
(3) Alocarea certificatelor din rezervă se realizează
după principiul „primul venit, primul servit", cu respectarea prevederilor
art. 16.
(4) In cazul în care termenul prevăzut la art. 16
alin. (1) lit. a) este depăşit, alocarea se face în limita disponibilului rămas
în rezerva pentru instalaţiile nou-intrate la momentul noului termen al punerii
în funcţiune.
(5) In cazul în care rezerva se epuizează, operatorii
trebuie să cumpere certificate necesare funcţionării instalaţiei nou-intrate de
pe piaţă.
(6) Instalaţiile nou-intrate în anul 2007 primesc
certificatele calculate pentru anul 2007, iar certificatele aferente perioadei
2008-2012 sunt înregistrate în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului, urmând a fi emise prin registrul naţional, începând cu anul 2008.
Art. 19. - (1) In cazul în care la sfârşitul perioadei
prevăzute la art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 rămân nealocate
certificate din rezerva pentru anul 2007 pentru instalaţiile nou-intrate,
acestea sunt anulate în primul trimestru al anului 2008.
(2) In cazul în care la sfârşitul trimestrului al
treilea al ultimului an al perioadei prevăzute la art. 14 din Hotărârea
Guvernului nr. 780/2006 rămân certificate nealocate din rezerva pentru
instalaţiile nou-intrate, acestea sunt valorificate prin licitaţie de către
Guvern în ultimul trimestru al anului 2012.
(3) Procedura pentru licitaţia prevăzută la alin. (2)
se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului.
CAPITOLUL V
Reguli privind închiderea instalaţiilor
Art. 20. - (1) O instalaţie este considerată închisă
definitiv atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
a) producţia este egală cu zero;
b) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;
c) instalaţia respectivă nu se mai deschide odată ce
închiderea a fost constatată şi/sau demonstrată.
(2) Certificatele alocate instalaţiei rămân valabile
în totalitate pentru anul în care închiderea definitivă se constată şi/sau se
demonstrează.
(3) Certificatele alocate respectivei instalaţii se transferă în rezerva pentru instalaţiile
nou-intrate pentru anii ulteriori închiderii definitive, în cazul în care nu
s-a realizat un transfer în conformitate cu art. 23.
Art. 21. - (1) O instalaţie este considerată închisă
temporar atunci când pentru o perioadă de minimum un an închiderea este
planificată prin planul de activitate sau este datorată unor situaţii de forţă
majoră şi sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
a) producţia este egală cu zero;
b) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;
c) instalaţia se redeschide după ce închiderea a fost
constatată şi/sau demonstrată.
(2) Certificatele alocate instalaţiei închise
temporar se transferă în rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, pentru
perioada închiderii temporare constatate şi/sau demonstrate.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul
închiderii temporare datorate lucrărilor de modernizare sau reparaţiilor
planificate şi/sau anunţate, accidentelor industriale majore sau accidentelor
tehnologice.
Art. 22. - (1) O instalaţie este
considerată închisă parţial dacă operatorul decide reducerea definitivă a
capacităţii instalaţiei cu peste 30% faţă de capacitatea prevăzută în
autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră şi emisiile de dioxid de
carbon ale instalaţiei scad cu peste 50% faţă de emisiile instalaţiei din
perioada de referinţă, calculate conform art. 10 alin. (1).
(2) Numărul certificatelor alocate instalaţiei se
reduce proporţional cu scăderea emisiilor, începând cu anul ulterior închiderii
parţiale.
(3) Certificatele corespunzătoare reducerii de emisii
se transferă în rezerva pentru instalaţiile nou-intrate.
CAPITOLUL VI
Reguli privind transferul certificatelor
Art. 23. - (1) Transferul certificatelor se acceptă
doar pentru instalaţii aflate pe teritoriul României.
(2) Transferul certificatelor este permis între
instalaţiile care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sector, sub condiţia
transferului de producţie.
(3) Transferul certificatelor se poate realiza de la
una sau mai multe instalaţii care se închid definitiv
la una ori mai multe instalaţii nou-intrate, în următoarele situaţii:
a) între instalaţii care aparţin aceluiaşi operator;
b) între instalaţii care aparţin unor operatori
diferiţi, cu condiţia ca între aceştia să existe un acord de transfer al
producţiei aferente certificatelor transferate;
c) între una sau mai multe instalaţii în funcţiune care
aparţin aceluiaşi operator.
(4) In situaţia prevăzută la alin. (3) instalaţiile
între care se realizează transferul de certificate pot funcţiona în paralel pe
o perioadă de cel mult 6 luni, interval în care trebuie să se realizeze şi
transferul de producţie între instalaţiile respective.
(5) In situaţia în care nu se realizează transferul
de producţie conform alin. (4), nu se realizează transferul de certificate.
Art. 24. - Transferul certificatelor prevăzut la art.
23 alin. (3) se poate realiza în următoarele condiţii:
a) instalaţia nou-intrată primeşte toate
certificatele aferente producţiei transferate, în cazul în care producţia
instalaţiei de la care se face transferul certificatelor este egală cu
producţia instalaţiei către care se transferă certificatele;
b) instalaţia nou-intrată primeşte toate
certificatele aferente producţiei transferate, în cazul în care producţia
instalaţiei de la care se face transferul certificatelor este mai mare decât
producţia instalaţiei către care se transferă certificatele, iar disponibilul
de certificate de la instalaţia care se închide definitiv se transferă în
rezerva pentru instalaţiile nou-intrate;
c) instalaţia nou-intrată primeşte toate
certificatele aferente producţiei transferate, în cazul în care producţia
instalaţiei de la care se face transferul certificatelor este mai mică decât
producţia instalaţiei către care se transferă certificatele, şi pentru
diferenţa de producţie se poate accesa rezerva pentru nou-intraţi.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 25. - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
emite în registrul naţional certificatele alocate prin Planul naţional de alocare,
astfel:
a) pentru anul 2007, în termen de 10 zile de la data
intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă Planul naţional
de alocare;
b) pentru perioada 2008-2012, anual până la data de 28
februarie a fiecărui an, o cincime din numărul total de certificate.
Art. 26. - Certificatele emise neutilizate se pot
reporta de la un an la altul în cadrul perioadei 2008-2012.
Art. 27. - Operatorii pot să utilizeze unităţi de
reducere a emisiilor (ERU) şi reduceri de emisii certificate (CER) rezultate
din activităţi de proiect, în procent de 10% din numărul de certificate de
emisii de gaze cu efect de seră alocate fiecărei instalaţii, prevăzut în Planul
naţional de alocare.
ANEXA Nr. 1A la metodologie
1. Formula pentru determinarea
plafonului indicativ, prevăzută la art. 5 alin. (2) din metodologie, este
următoarea*):
a) Pentru perioada prevăzută la art. 13 din Hotărârea
Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu
*) Pentru sectorul energetic se utilizează ultimul
document de politică energetică ce urmează a fi aprobat, până la finalizarea şi
transmiterea Planului naţional de alocare către Comisia Europeană.
efect de seră, plafonul indicativ se calculează după cum urmează:
PI = EET(1 + rPIB)4 (1
+ rIC)4
b) Pentru perioada prevăzută la art. 14 din Hotărârea
Guvernului nr. 780/2006, plafonul indicativ se calculează după cum urmează:
PI = EET(1 + rPIB)7 (1
+ rIC)7
2. Termenii folosiţi în formulele anterioare au
următoarea semnificaţie:
PI = plafonul indicativ;
EET = emisiile de
dioxid de carbon generate de sectoarele care intră sub incidenţa schemei,
înregistrate pentru anul 2003;
rPIB = rata de
creştere a produsului intern brut în perioada indicată;
rIC = rata
intensităţii carbonului în perioada indicată;
IC = intensitatea carbonului, care se calculează ca raport între emisia totală de gaze cu efect
de seră şi 1.000 euro PIB.
ANEXA Nr. 1B la metodologie
1. Pentru determinarea numărului de certificate ce sunt
alocate pentru fiecare instalaţie existentă prevăzută la art. 10 alin. (1) din
metodologie se foloseşte următorul algoritm:
1. Plafonul naţional se calculează după cum urmează:
PN = AT + RNI + RAT,
în care AT se
calculează după cum urmează:
AT = ?AS,
iar RAT se calculează
după cum urmează:
RAT = ?(BAT.inst.i.
+ BAT.inst.j.)
2. Numărul de certificate de gaze cu efect de seră
alocate operatorului pentru fiecare instalaţie se calculează în funcţie de
disponibilitatea datelor menţionate la art. 10 alin. (2) din metodologie, după
cum urmează:
a) pentru instalaţiile pentru care există datele
menţionate la art. 10 alin. (2) din metodologie, folosind următoarea formulă:
Ainst.i. = pinst.i. X
AS X BC0G.inst.i + BAT.inst.i
b) pentru instalaţiile pentru care nu există datele
menţionate la art. 10 alin. (2) din metodologie, folosind următoarea formulă:
Ainst.j. = pinst.j. X AS
+ BCOG.inst.j. + BAT.inst.j. ,
în care:
1. pinst.i., respectiv pinst.j., se calculează după cum urmează:
pinst.i. =Einst.i.
ES
pinst.j. = Einst.j.
ES
2. Einst.i., respectiv Einst.j., se calculează după cum urmează:
Einst.i. =?Emax(2 din 4) x
Fcont.
2
Einst.j. = Esmspr x Qp
x 95% x Fcont.
3. Es se
calculează după cum urmează:
Es = ?(Einst.i. +
Einst.j.)
4. BC0G.inst. se
calculează după cum urmează:
BCOG.inst. = EC x CC0G x ESSC
x 50%
5. BAT.inst. se
calculează după cum urmează:
BAT.inst. = (ESip -ESdp)
x ?Q min(2 din 4)
2
2. Termenii folosiţi în formulele anterioare au
următoarea semnificaţie:
PN = plafonul naţional;
AT = alocarea pe total sectoare;
RNI = rezerva pentru instalaţiile nou-intrate;
RAT = rezerva
pentru premierea acţiunilor timpurii;
AS = alocarea pentru sectorul (S),
BAT.inst. = bonus
acţiuni timpurii pentru instalaţia (i), respectiv (j);
Ainst.i. = alocarea
pentru instalaţia (i);
pinst.i. = ponderea emisiilor instalaţiei (i) în cadrul sectorului, în perioada de
referinţă;
BC0G.inst. = bonusul
pentru cogenerare pentru instalaţia (i), respectiv (j);
Ainst.j. = alocarea
pentru instalaţia (j) pentru care nu există date relevante pentru cel puţin doi
ani, în perioada de referinţă 2001-2004;
pinst.j. = ponderea emisiilor instalaţiei (j) în cadrul sectorului, în
perioada de referinţă;
Einst. = emisia
pentru instalaţia (i), respectiv (j), în perioada de referinţă;
ES = emisia
totală pentru sectorul (S), în perioada de referinţă;
? Emax (2
din 4) = suma emisiilor a 2
ani cu emisii maxime în perioada de referinţă;
Fcont = factorul
de continuitate în perioada de referinţă, care se
determină astfel:
a) pentru Qrel < 95%,
atunci Fcont = 105%;
Qp
b) pentru 95% = Qrel < 110%,
atunci Fcont = 103%;
Qp
c) pentru instalaţii pentru care nu există date
relevante pentru cel puţin 2 ani, în perioada de referinţă 2001 -2004,Fcont. = 103%;
QREL = media
producţiei din cei 2 ani din perioada de referinţă cu emisiile cele mai mari;
Qp = producţia
prognozată a instalaţiei respective pentru anul 2007;
Esmspr = emisia
specifică medie a instalaţiilor similare din cadrul aceluiaşi sector,
determinată în perioada de referinţă, pe categorii de combustibili şi tipuri de
tehnologii, după caz;
EC = economia de combustibil
raportată la consumul de combustibil în cogenerare;
CC0G = combustibilul
consumat pentru producerea energiei electrice şi termice în cogenerare,
exprimat în TJ/an, reprezentat de media aritmetică a consumurilor de
combustibil pentru
cei 2 ani din perioada de referinţă pentru care s-au determinat emisiile
conform art. 13 din metodologie;
ESSC = emisia
specifică pe unitatea de combustibil într-un sistem comparativ, determinată ca
emisie specifică medie a centralelor din sistem cu funcţionare pe gaze
naturale, cu o valoare de 0,06 t CO2/TJ (în baza datelor din anul 2004, raportate de Institutul
Naţional de Statistică la IEA-EUROSTAT-UNECE).
ESip = emisia
specifică a instalaţiei înainte de implementarea proiectului, exprimată în t CO2/unitate de produs;
ESdp = emisia
specifică a instalaţiei după implementarea proiectului, exprimată în t CO2/unitate de produs;
Qmin(2 din 4) = suma producţiilor minime a 2 ani din perioada de referinţă.
ANEXA Nr. 1C la metodologie
1. Pentru determinarea eficienţei producerii
simultane şi combinate a energiei electrice şi termice prevăzute la art. 11
alin. (2) lit. a) din metodologie, se foloseşte următoarea formulă:
EFC0G = 100 x EECOG + ETC0G
CCOG.
2. Pentru determinarea economiei aferente producerii
combinate şi simultane de energie electrică şi termică comparativ cu producerea
separată a aceloraşi cantităţi de energie prevăzute la art. 11 alin. (2) lit.
b) din metodologie se foloseşte următoarea formulă:
EC = 1 ( EECOG
+ETC0G ) - 1
CCOG.
EF. EESEP EF.ETSEP
3. Termenii folosiţi în formulele anterioare au
următoarea semnificaţie:
EFC0G = eficienţa
producerii energiei electrice şi termice în cogenerare (%);
EEC0G = energia
electrică produsă în cogenerare, în anul (t), exprimată în TJ sau MWh;
ETC0G = energia
termică utilă în cogenerare, în anul (t), exprimată în TJ sau MWh;
CC0G = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice şi termice în cogenerare, în
anul (t), exprimat în TJ sau MWh;
EC = economia de combustibil
raportată la consumul de combustibil în cogenerare;
EF. EESEP = eficienţa
medie a producerii separate a energiei electrice în centrale termoelectrice în
România, cu o valoare de 31,85% (în baza datelor din anul 2004, raportate de
Institutul Naţional de Statistică la IEA-EUROSTAT-UNECE);
EF.ETSEP = eficienţa
medie a producerii separate a energiei termice în centrale termice în România,
cu o valoare de 87,56% (în baza datelor din anul 2004, raportate de Institutul
Naţional de Statistică la IEA-EUROSTAT-UNECE);
t = unul din cei 2 ani din
perioada de referinţă pentru determinarea emisiilor, în care EFCOG este cea mai mare.
ANEXA Nr. 2 la metodologie
1. Pentru calcularea numărului de certificate ce pot
fi alocate instalaţiilor nou-intrate, potrivit art. 17 alin. (1) din
metodologie, se foloseşte următoarea formulă:
Ainst.ni. = ESmin x Qp
x F
2. Termenii folosiţi în formula prevăzută la pct. 1
au următoarea semnificaţie:
Ainst.ni. = alocarea
aferentă instalaţiei nou-intrate;
ESmin = emisia
specifică a celei mai performante instalaţii din sector se calculează pe grupe
de instalaţii, cu acelaşi tip de combustibil şi tehnologie, identificată la
momentul realizării inventarului instalaţiilor, pe baza emisiilor istorice din
perioada 2001-2004;
Qp = producţia
prognozata a instalaţiei respective pentru 2007 şi/sau 2008-2012. Producţia prognozata a instalaţiei reprezintă:
(i) producţia totală, pentru situaţiile prevăzute la art. 15 lit. a) şi lit. b) din
metodologie;
(ii) creşterea de producţie faţă de anul anterior
punerii în funcţiune, pentru
situaţiile prevăzute la art. 15 lit. c) şi d) din
metodologie;
(iii) producţia totală, respectiv creşterea de
producţie este determinată de suma
celor două tipuri de energie, exprimată în MWh pentru
instalaţiile care produc
energie electrică şi energie termică;
F = factor de siguranţă
care, pentru instalaţiile care folosesc sisteme de cogenerare, este în procent
de 99%, iar pentru toate celelalte tipuri de instalaţii, în procent de 95%.