Ordinul Nr.620 din 30.03.2015

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 112.187/AC din 30 ianuarie 2015 al Direcţiei biodiversitate,ţinând cont de Avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj nr. 20.289 din 20 februarie 2014, Decizia 30/SEA din 1 iulie 2014 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, avizul Ministerului Culturii nr. 3.563/29.09.2014, Avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 79.848 din 9 octombrie 2014, Avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 224.158 din 3 octombrie 2014 şi de Avizul Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr. 13.197/CD din 24 octombrie 2014,în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Planul de management al ariei naturale protejate de interes naţional 2.324 „Cariera Corabia“, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2Se aprobă Regulamentul ariei naturale protejate de interes naţional 2.324 „Cariera Corabia“, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 5La publicarea prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.320/2010*) îşi încetează aplicabilitatea.*) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.320/2010 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mihail Fâcă, secretar de stat
ANEXA Nr. 1 PLAN DE MANAGEMENT al ariei naturale protejate de interes naţional 2.324 „Cariera Corabia“ Capitolul I Introducere 1.1. Scopul şi categoria ariei protejate Aria naturală protejată „Cariera Corabia“ face parte din categoria ariilor protejate naţionale care au ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect geologic, floristic, faunistic, hidrologic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative. Aria protejată corespunde categoriei III IUCN „monument natural, arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice“. 1.2. Baza legală Aria naturală protejată „Cariera Corabia“ a fost constituită iniţial în baza Deciziei Academiei Române nr. 244/1966, ulterior prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a zone protejate a fost declarată arie protejată de interes naţional. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, constituie baza legală pentru realizarea managementului acestei arii naturale protejate. 1.3. Procesul de elaborare a planului Prezentul plan de management s-a realizat cu sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, al Facultăţii de Biologie-Geologie - Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, pe baza datelor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, Direcţia Silvică Cluj, Facultatea de Biologie-Geologie şi din alte surse, ţinând cont de legislaţia în vigoare. 1.4. Proceduri de implementare a planului Implementarea planului de management se va realiza sub administrarea custodelui şi monitorizarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, în baza obiectivelor stabilite şi a măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor. Capitolul VI Descrierea ariei protejate 2.1. Aspecte generale 2.1.1. Localizare şi acces Aria protejată „Cariera Corabia“, însumând 2,0 ha, este situată din punct de vedere administrativ în raza comunei Gilău, în extravilanul acestei localităţi, în apropierea pârâului Dudae (Bârlogului), pe versantul sudic al vârfului Corabia. Accesul se poate face din drumul judeţean 107 N care face legătura între Gilău şi Măguri-Răcătău. De la acest drum judeţean până la limita ariei protejate distanţa este de circa 600 m pe un drum forestier. 2.1.2. Drepturile de proprietate, de folosinţă şi de administrare Proprietarul terenului cuprins integral în fond forestier este statul român, administratorul este Direcţia Silvică Cluj, prin Ocolul Silvic Someşul Rece, care este şi custodele ariei protejate în baza convenţiei de custodie nr. 80 din 25 februarie 2010. 2.1.3. Resurse şi infrastructura de management Pentru aria protejată sunt stabilite două persoane având calitatea de custozi: o persoană de la Direcţia Silvică Cluj şi una de la Ocolul Silvic Someşul Rece. Din punctul de vedere al administrării forestiere mai există o persoană: pădurarul titular al cantonului silvic care include şi aria protejată. Pe teritoriul ariei protejate nu există construcţii. Există un drum de pământ care realiza accesul la fosta carieră. Baza de date a ariei protejate se găseşte la Ocolul Silvic Someşul Rece, la Direcţia Silvică Cluj, respectiv la Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj. 2.1.4. Limitele ariei protejate şi folosinţele terenurilor Limitele ariei protejate sunt cele indicate pe hartă. Pe toate laturile se învecinează cu terenuri din fondul forestier, proprietate publică de stat. Limita sud-vestică este partea din aval a fostului drum de acces în carieră, limitele nordică, estică şi sud-estică delimitează prin pădure un contur exterior carierei. După tipul de folosinţă terenul aferent este încadrat în următoarele categorii: a)pădure în unităţile amenajistice 57A% (circa 1,0 ha) făget de 50 de ani, compoziţie: 70% fag, 20% carpen, 10% gorun; b)fostul drum de acces la carieră (circa 0,1 ha); c)zona stâncoasă a fostei cariere (circa 0,9 ha).2.2. Mediul fizic 2.2.1. Geologia, geomorfologia Aria protejată „Cariera Corabia“ îşi datorează numele faptului că dealul Corabia are două vârfuri care, observate dinspre est, de pe valea Someşului Rece, au aspectul unei corăbii cu două catarge. Dealul Corabia se situează în partea de nord-est a Munţilor Gilăului, în dreapta Văii Someşului Rece, pe un versant care gravitează spre pârâul Dudae (Bârlogului). Vârful Corabia are cota de 822 m şi este cu 322 m deasupra Văii Someşului Rece. Altitudinea medie a ariei protejate este de 650 m. În aria protejată „Cariera Corabia“ sunt scoase la zi de către eroziune şi oferite spre observaţie unele dintre cele mai vechi formaţiuni geologice de pe teritoriul României. Rocile metamorfice, cu gradul de transformare cel mai ridicat, din cadrul metamorfismului regional şi cele ale ultrametamorfismului din Munţii Gilăului sunt accesibile observaţiilor directe datorită eroziunii naturale a Văii Someşului Rece şi a derocărilor ocazionate de construirea barajului de pe valea Râşca Mică. În carieră se delimitează o zonă de ultrametamorfism, groasă de aproximativ 60 m, formată din gnais migmatizat, cu muscovit şi biotit; în acest gnais sunt forme clasice de ptigmatite (cu cute de curgere), numeroase şi variate filoane de pegmatite cu feldspat alb şi roz cu filoane de cuarţ pegmatitic. Materialul premetamorfic este atribuit precambrianului şi paleozoicului inferior, iar metamorfismul este atribuit orogenezei caledonice. Peste roca migmatizată, formată predominant din gnais, urmează discordant o stivă de roci metamorfozate regional, puternic cutate, în care nu se mai observă migmatite, ci numai filoane şi infiltrări pegmatite. 2.2.2. Clima După clasificarea Koppen, aria protejată se încadrează în provincia climatică D.f.k. care cuprinde zona montană a făgetelor, amestecurilor şi etajului inferior al molidişurilor. După clasificarea din „Monografia geografică a R.P.R.“, teritoriul corespunde indicilor IV, C, F: IV - clima de munte; C - clima de munţi mijlocii; F - clima de versanţi adăpostiţi. Regimul termic se caracterizează prin temperaturi medii anuale în jur de 4,5ºC, iar pe anotimpuri: a)primăvara: 8,3ºC; b)vara: 14,0ºC; c)toamna: 2,3ºC; d)iarna: 4,3ºC.Precipitaţiile medii anuale însumează 925 mm, cele mai abundente fiind la sfârşitul primăverii şi începutul verii. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din direcţiile SE, V şi NV, având viteze medii de 2,4 m/s. 2.2.3. Soluri Au fost identificate următoarele tipuri de soluri: a)brun acid litic cu orizonturile Ao-ocric, Bv-cambic, R-roca; b)litosol cu orizonturile Ao-ocric, R-roca.2.3. Mediul biologic 2.3.1. Flora şi comunităţile de plante Aria protejată „Cariera Corabia“ este împrejmuită de pădure de gorun, care, conform datelor mai vechi din literatură, se încadrează în asociaţia Luzulo-Quercetum petraeae (Hilitzer 1932, Passarge 1953 em. R. Et Z. Neuhäusel 1967), care cuprinde gorunete acidofile formate pe substrat silicios. Aceste păduri sunt situate pe pante aride, expuse soarelui. Sunt destul de tinere, datorită unor răriri mai vechi, fiind prezente încă unele exemplare mature. Stratul arborescent este reprezentat de gorun, alături de care coabitează Carpinus betulus, Quercus petraea, Tilia cordata, Pyrus pyraster, Acer campestre, Prunus avium, toate aceste specii fiind caracteristice pentru clasa Querco-Fagetea, ordinul Quercetalia robori-petraeae, alianţa Carpinion betuli sau Veronico-Quercetum. Stratul arbustiv este reprezentat de specii caracteristice unităţilor cenotaxonomice anterior amintite: Crataegus monogyna, Spiraea ulmifolia, Rhamnus catharticus, Corylus avellana, Rosa canina, Euonymus verrucosus, Prunus spinosa, Viburnum lantana etc. Dintre speciile arbustive sau subarbustive caracteristice alianţei Quercion pubescenti-petraeae au fost semnalate Vaccinium myrtillus, Cytisus hirsutus, Genista tinctoria. Dintre speciile ierboase amintim pe cele caracteristice alianţei din care face parte această asociaţie: Festuca heterophylla, Melampyrum bihariense sau alianţei înrudite - Veronico - Quercetum: Melampyrum nemorosum, Veronica chamaedrys, V. officinalis, Hieracium racemosum. Cele mai multe specii sunt caracteristice pentru clasa Querco-Fagetea şi ordinul Quercetalia robori-petraeae: Poa nemoralis, Luzula luzuloides, Galium schultesii, Polygonatum odoratum, Neottia nidus-avis, Digitalis grandiflora, Aegopodium podragraria, Anemone ranunculoides, A. nemorosa, Geum urbanum, Astragalus glycyphyllos, Viola reichenbachiana, Moehringia trinervia, Stellaria holostea, Cruciata glabra, Aegopodium podragraria, Ranunculus cassubicus, Cruciata glabra, Calamintha clinopodium, Symphytum tuberosum, Mycelis muralis, Geranium robertianum, Campanula rapunculoides. Alianţa înrudită, Quercion pubescenti-petraeae este prezentă prin speciile Trifolium medium, Mellitis mellissophyllum, Chrysanthemum corymbosum, Cynanchum vincetoxicum, Campanula persicifolia. Ordinul Fagetalia este reprezentat de puţine specii: Dactylis polygama, Aposeris foetida, Salvia glutinosa, Lathyrus vernus, Lathyrus hallersteinii. Dintre speciile însoţitoare amintim: Campanula persicifolia, Hypericum perforatum, Cystopteris fragilis, Ajuga reptans, A. trichomanes, Fragaria viridis, Hypericum maculatum, Polypodium vulgare, Valeriana officinalis, Hieracium umbellatum. Dintre licheni semnalăm Parmelia sulcata, P. caperata, Evernia prunastri, Lecanora carpinea. Din punct de vedere ecologic aceste păduri au un caracter mezofil, micromezoterm cu o bună reprezentare a unor specii microterme, acido-neutrofil spre slab acido-neutrofil, dar în care îşi fac simţită prezenţa speciile acidofile şi puternic acidofile. La baza carierei Corabia este prezentă o vegetaţie ruderală cu Lolium perenne, Prunella vulgaris, Fragaria viridis, Alchemilla vulgaris, Euphorbia cyparissias, Plantago media, Plantago lanceolata, Trifolium repens, Trifolium pratense, Linum catharicum, Chrysanthemum leuanthemum, Tusilago farfara, Achillea millefolium, Potentilla erecta, Medicago lupulina, puternic marcată de prezenţa unor buruieni: Galinsoga parviflora, Bidens tripartita, Stenactis annua, Polygonum aviculare, Anagalis arvensis, Impatiens glanduligera, Carlina vulgaris, Cirsium arvense. Pe stâncării semnalăm prezenţa următoarelor specii: Sedum acre, Sedum maximum, Scabiosa ochroleuca, Asplenium septentrionale, A. trichomanes, Aster amellus, Coronilla varia, Dianthus carthusianorum. 2.3.2. Fauna Datele pe care le avem privind fauna sunt sumare. Dintre mamifere menţionăm următoarele specii: Capreolus capreolus - căprior (au fost identificate urme şi culcuşuri în carieră) - semnalat în mod frecvent, iar cu semnalări mai rare: Vulpes vulpes - vulpe, Sciurus vulgaris - veveriţă, Sus scrofa - mistreţ. Toate aceste specii se regăsesc în anexa nr. 5B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. 2.3.3. Habitate, ecosisteme Referitor la habitate, pădurile de gorun sunt menţionate ca păduri panonice cu Quercus petraea şi Carpinus betulus, încadrându-se în tipul natural fundamental de pădure 5242 Goruneto-faget cu Luzula luzuloides. Speciile de plante identificate pe suprafaţa ariei naturale protejate sunt următoarele: Acer campestre - jugastru, Achillea millefolium, Aegopodium podagraria, Ajuga reptans, Ajuga trichomanes, Alchemilla vulgaris, Anagalis arvensis, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Aposeris foetida, Asplenium septentrionale, Asplenium trichomanes, Aster amellus, Astragalus glycyphyllos, Bidens tripartita, Calamintha clinopodium, Campanula persicifolia, Campanula ranunculoides, Carlina vulgaris, Carpinus betulus - carpen, Chrysanthemum corymbosum, Chrysanthemum leuanthemum, Cirsium arvense, Coronilla varia, Corylus avellana - alun, Crataegus monogyna - păducel, Cruciata glabra, Cynachum vincentoxicum, Cystopteris fragilis, Cytisus hirsutus, Dianthus carthusianorum, Digitalis grandiflora, Euonymus verrucosus, Euphorbia cyparissias, Evernia prunastri, Fagus sylvatica - fag, Festuca heterophylla, Fragaria viridis - fragi, Galinsoga parviflora, Galium schultesii, Genista tinctoria, Geranium robertianum, Geum urbanum, Hieracium racemosum, Hieracium umbellatum, Hypericum maculatum, Hypericum perforatum - sunătoare, Impatiens glanduligera, Lecanora carpinea, Linum catharticum, Lolium perenne, Luzula luzuloides, Medicago lupulina, Melampyrum bihariense, Melampyrum nemorosum, Mellitis melissophyllum, Moehringia trinervia, Mycelis muralis, Neottia nidus-avis, Parmelia caperata, Parmelia sulcata, Plantago lanceolata, Plantago media, Poa nemoralis, Polygonatum odoratum, Polygonum aviculare, Polypodium vulgare, Potentilla erecta, Prunella vulgaris, Prunus avium - cireş sălbatic, Prunus spinosa - porumbar, Pyrus pyraster - păr sălbatic, Quercus petraea - stejar, Quercus robur - gorun, Ranunculus cassubicus, Rhamnus catharticus - spinul cerbului, Rosa canina - măceş, Scabiosa ochroleuca, Sedum acre, Sedum maximum, Spirea ulmifolia - cununiţă, Stellaria holostea, Stenactis annua, Symphytum tuberosum, Tilia cordata - tei, Trifolium medium, Trifolium repens, Tusilago farfara - podbal, Vaccinum myrtillus - afin, Valeriana officinalis, Veronica chamaedrys, Veronica officinalis, Viburnum lantana - dârmox, Viola reichenbachiana. 2.4. Aspecte socio-economice şi folosinţa terenului 2.4.1. Folosinţa în trecut a terenului Anterior anului 1948, pentru realizarea barajului din care se alimenta uzina electrică din apropiere, a fost deschisă o carieră. După încetarea exploatării carierei de piatră, terenul a fost cuprins în fondul forestier proprietate a statului român. În prezent se poate observa peretele de rocă rămas în urma exploatării, înconjurat de o zonă împădurită. 2.4.2. Folosinţa actuală a terenului Acum terenul este în proprietatea statului român, în administrarea Ocolului Silvic Someşul Rece. Terenul este cuprins în fondul forestier naţional, fiind zonat ca pădure, evidenţiindu-se roca la suprafaţă. 2.4.3. Starea actuală de conservare Sub aspectul conservării ariei protejate, după preluarea ei în custodie de către Direcţia Silvică Cluj, s-a realizat delimitarea ei, curăţarea deşeurilor din drumul spre fosta carieră, fixarea unei bariere, realizarea unui baraj de pământ pe drum, sporirea acţiunilor de pază în această zonă. 2.4.4. Educaţie, cercetare, turism Din datele prezentate de prof. dr. Ioan Mureşan şi colaboratorii săi, rezervaţia prezintă interes ştiinţific deosebit, fiind unica zonă din ţară - şi între puţinele de pe glob - unde pe o suprafaţă mică pot fi observate roci intens transformate (metamorfozate) sub influenţa factorilor termo-barici ridicaţi. Din acest punct de vedere aria protejată prezintă un interes deosebit sub aspect educaţional şi de cercetare, obiectivul de protecţie esenţial fiind cel geologic. În mod complementar se poate vorbi şi de un interes turistic pentru această arie protejată. Capitolul III Scopul şi principalele obiective de management 3.1. Scopul planului de management este protecţia şi conservarea unui sit şi a unor specii naturale importante sub aspect geologic, floristic, faunistic din zona goruneto-făgetelor, oferind posibilitatea vizitării în scopuri educative, ştiinţifice. Scopul planului este detaliat în obiectivele planului de management, a căror implementare se realizează prin măsurile inserate în tabelul următor:

Capitolul IV Monitorizarea implementării planului de management Urmărirea implementării planului de management este atribuţia custodelui, sub supravegherea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, în baza obiectivelor stabilite, a planurilor şi măsurilor cuprinse în prezentul plan de management. Date privind eşalonarea temporală a măsurilor prevăzute în plan, indicatorii de apreciere a realizării obiectivelor şi a măsurilor, precum şi o evaluare a cheltuielilor sunt prezentate în tabelul următor. Eşalonarea temporală a acţiunilor prevăzute în planul de management, indicatori privind realizarea acţiunii, cheltuieli estimative

Capitolul V Buget Costurile realizării acţiunilor prevăzute în cap. III includ cheltuielile curente ale administratorului implicat în administrarea ariei protejate, prevăzute în bugetul anual al Direcţiei Silvice Cluj. Pentru cheltuieli suplimentare, custodele urmăreşte obţinerea fondurilor necesare din diferite surse. Estimarea cheltuielilor este prevăzută în tabelul următor.

Bibliografie

– Amenajamentul silvic U.P.I. Muntele Rece, Ocolul Silvic Someşul Rece, 1996 I.C.A.S. Oradea.

– Studiu privind zona protejată de interes naţional Cariera Corabia (comuna Gilău), prof. dr. Ioan Mureşan, prof. dr. Ioan Bedelean, asistent Nicolae Har, Cluj-Napoca, 15 decembrie 1994.

– Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din Romania, Michael R. Appleton.Consultanţi: conf. dr. Irina Goia, Facultatea de Biologie Cluj-Napoca prof. dr. Ioan Mureşan, Facultatea de Geologie Cluj-Napoca drd. Andrei Crişan, Facultatea de Biologie Cluj-Napoca Hărţi Se prezintă amplasarea ariei protejate: 1. Tabel cu coordonate stereo 70 perimetrale ariei protejate Coordonate stereo 70 perimetrale ariei protejate Cariera Corabia

2. Aria protejată amplasată pe harta*) amenajamentului silvic O.S. Someşul Rece, U.P. I, an 2006, scara 1:20.000. *) Harta este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2Regulamentul ariei naturale protejate de interes naţional 2.324 „Cariera Corabia“ Articolul 1Aria naturală protejată „Cariera Corabia“, denumită în continuare Cariera Corabia, constituită prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, este arie protejată de interes naţional, purtând codul 2.324. Articolul 2(1) Cariera Corabia are drept scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect geologic, floristic, faunistic sau hidrologic, care oferă posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice şi educative.(2) Cariera Corabia corespunde categoriei III IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii), aşa cum este specificată această clasificare în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, „monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice“. Articolul 3 (1) Custodia Carierei Corabia este deţinută de către Direcţia Silvică Cluj din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva“, denumită în continuare custode, conform Convenţiei de custodie nr. 0080 din 25 februarie 2010 încheiate între aceasta şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.(2) Responsabilitatea managementului Carierei Corabia revine Direcţiei Silvice Cluj.(3) Direcţia Silvică Cluj-Napoca asigură coordonarea unitară a tuturor activităţilor de pe raza Carierei Corabia, în vederea conservării biologice în conformitate cu planul de management.(4) În baza convenţiei de custodie, custodele elaborează regulamentul şi planul de management al Carierei Corabia şi urmăreşte respectarea acestora, în conformitate cu statutul de arie naturală protejată. Articolul 4 (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier naţional inclus în Cariera Corabia se execută numai activităţile silvice prevăzute în amenajamentele silvice.(2) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier de stat şi pentru cel privat de pe raza Carierei Corabia se supun aprobării numai cu avizul custodelui, în scopul punerii în concordanţă cu planul de management al ariei protejate. Beneficiarul amenajamentului invită un reprezentant al custodelui la conferinţele de amenajare. Articolul 5Pe raza Carierei Corabia activitatea de vânătoare se face în conformitate cu legislaţia în domeniu. Articolul 6În cazul producerii fenomenelor de forţă majoră, instituţiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene conform prevederilor legale. Articolul 7Următoarele activităţi sunt interzise pe suprafaţa ariei naturale protejate Cariera Corabia: a)accesul animalelor domestice; b)capturarea fără drept a oricăror specii din fauna sălbatică; c)distrugerea cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor; d)recoltarea humusului şi a solului; e)extragerea de resurse minerale şi captările de apă în scopuri comerciale şi industriale; f)utilizarea altor căi de acces spre fosta carieră în afara drumului de acces existent; g)camparea pe suprafaţa Carierei Corabia; h)aprinderea focului; i)abandonarea deşeurilor de orice fel; j)folosirea radiourilor, casetofoanelor şi a altor instrumente muzicale sau surse de zgomot; k)circulaţia publică a autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, bicicletelor şi a altor vehicule; l)distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj; m)folosirea substanţelor chimice periculoase. Articolul 8 (1) Recoltarea de resurse din flora şi fauna sălbatică de pe raza Carierei Corabia în vederea comercializării este interzisă.(2) Colectarea de specii de floră şi faună se poate face doar în scop ştiinţific şi numai cu acordul scris al custodelui Carierei Corabia. Articolul 9Custodele Carierei Corabia are obligaţia să sesizeze instituţiile abilitate la demararea de construcţii în vederea verificării legalităţii. Articolul 10 (1) Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru comuna şi suprafeţele acesteia incluse în perimetrul Carierei Corabia se face de către autorităţile administraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentaţii a prevederilor referitoare la situl de importanţă comunitară menţionat.(2) Modificarea şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (1) se fac cu avizul custodelui Carierei Corabia, pentru asigurarea conformităţii cu prevederile Planului de management al Carierei Corabia.(3) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin. (1) modificate şi/sau actualizate de către autorităţile administraţiilor publice locale menţionate la alin. (1) vor include în piesele grafice/desenate şi limitele Carierei Corabia. Articolul 11 (1) Cercetarea ştiinţifică având ca scop conservarea patrimoniului geologic, geomorfologic, floristic, faunistic şi peisagistic al Carierei Corabia este susţinută de custode, logistic şi financiar, în limita posibilităţilor sale.(2) Recoltarea de probe şi eşantioane pentru temele de cercetare ştiinţifică, analize sau ca material educativ se face cu avizul scris al custodelui. Articolul 12Custodele acţionează permanent pentru includerea Carierei Corabia în programe de cercetare naţională şi internaţională. Articolul 13Custodele poate institui un sistem de tarifare în acord cu legislaţia în vigoare. Articolul 14Vizitele de grup pe suprafaţa Carierei Corabia se desfăşoară numai în prezenţa custodelui. Articolul 15Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 16(1) Verificarea respectării prezentului regulament se face de către custode sau de alte persoane, potrivit legislaţiei în vigoare.(2) Personalul autorizat să verifice respectarea regulamentului îşi dovedeşte identitatea cu legitimaţii emise conform legii. Articolul 17Custodele are obligaţia de a sesiza instituţiile abilitate despre orice încălcare a prezentului regulament a cărei soluţionare nu ţine de competenţa sa. Articolul 18Prezentul regulament poate fi modificat inclusiv la propunerea custodelui, conform legislaţiei în vigoare.