ORDIN Nr. 40
din 24 ianuarie 2011
pentru punerea în aplicare a
Instructiunilor privind conditiile, termenele si procedura de urmat pentru
adoptarea de masuri interimare, potrivit prevederilor art. 47 din Legea
concurentei nr. 21/1996
ACT EMIS DE:
CONSILIUL CONCURENTEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 91 din 4 februarie 2011
In baza prevederilor art. 20 alin. (4) lit. d), ale
art. 21 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (3) şi (4), precum şi ale art. 28 alin.
(1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare,
preşedintele Consiliului Concurenţei emite următorul ordin:
Art. 1. - In urma adoptării în plenul Consiliului
Concurenţei, se pun în aplicare Instrucţiunile privind condiţiile, termenele şi
procedura de urmat pentru adoptarea de măsuri interimare, potrivit prevederilor
art. 47 din Legea concurenţei nr. 21/1996, prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Compartimentele de specialitate din cadrul
Consiliului Concurenţei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor
prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin intră
în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Consiliului Concurenţei,
Bogdan Marius Chiriţoiu
ANEXĂ
INSTRUCŢIUNI
privind condiţiile, termenele şi procedura de urmat
pentru adoptarea de măsuri interimare, potrivit prevederilor art. 47 din Legea concurenţei nr. 21/1996
In temeiul art. 27 alin. (1) şi (3) şi al art. 47 alin.
(5) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare,
Consiliul Concurenţei
adoptă prezentele instrucţiuni.
CAPITOLUL I
Introducere
Art. 1. - Prevederile art. 47 din Legea concurenţei nr.
21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în
continuare lege, asigură
cadrul legal de adoptare a măsurilor interimare de către Consiliul Concurenţei,
în vederea înlăturării riscului unui prejudiciu grav şi ireparabil adus
concurenţei, pentru restabilirea sau menţinerea condiţiilor de concurenţă
efectivă.
Art. 2. - Scopul prezentelor instrucţiuni este de a
aduce clarificări de ordin conceptual şi metodologic în ceea ce priveşte
adoptarea de măsuri interimare de către Consiliul Concurenţei, în vederea
asigurării transparenţei, certitudinii juridice, precum şi a unui cadru unitar
de abordare şi de analiză în această materie.
Art. 3. - Regulile generale prezentate în aceste
instrucţiuni se aplică în funcţie de situaţia concretă şi de circumstanţele
specifice ale fiecărui caz.
CAPITOLUL II
Condiţii generale de adoptare a măsurilor interimare
Art. 4. - Potrivit prevederilor
art. 47 alin. (1) din lege, Consiliul Concurenţei poate impune orice măsură
interimară pe care o consideră necesară, în cazul investigaţiilor declanşate
potrivit art. 34 din lege, înainte de emiterea unei decizii conform art. 45 din lege, în situaţia în care sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
a) constatarea, la o primă evaluare, a existenţei unor
fapte de natură anticoncurenţială prohibite expres de lege şi care trebuie
eliminate fără întârziere;
b) urgenţa determinată de
riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei.
Art. 5. - Cele două condiţii prevăzute la art. 47 alin.
(1) din lege trebuie întrunite în mod cumulativ, astfel încât neîndeplinirea
oricăreia dintre ele conduce la înlăturarea posibilităţii Consiliului
Concurenţei de a adopta măsuri interimare.
Art. 6. - Potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) din
lege, Consiliul Concurenţei poate impune măsuri interimare adecvate pentru
restabilirea sau menţinerea condiţiilor de concurenţă efectivă şi în cazul în
care:
a) concentrarea economică a
fost pusă în aplicare cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (6) şi (8) din
lege şi nu a fost încă adoptată o decizie privind compatibilitatea concentrării
cu un mediu concurenţial normal;
b) concentrarea economică a
fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii sau obligaţii impuse printr-o
decizie adoptată potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) lit. b) şi alin. (4)
lit. c) din lege;
c) concentrarea economică a fost deja pusă în aplicare
şi a fost emisă o decizie prin care operaţiunea de concentrare economică a fost
declarată incompatibilă cu mediul concurenţial normal, potrivit prevederilor art.
46 alin. (4) lit. a) din lege.
SECŢIUNEA 1
Condiţia constatării, la o primă evaluare, a
existenţei unor fapte de natură anticoncurenţială prohibite expres de lege şi care trebuie eliminate fără
întârziere
Art. 7. - Cerinţa constatării existenţei unor fapte de
natură anticoncurenţială, la o primă evaluare, este îndeplinită în cazul în
care din analiza efectuată rezultă o posibilă încălcare a normelor de
concurenţă care ar atrage aplicarea de sancţiuni de către Consiliul
Concurenţei, fără a fi necesară demonstrarea caracterului anticoncurenţial al
faptei cu acelaşi grad de certitudine ca în cazul deciziei finale de constatare
şi sancţionare a încălcării, emise potrivit prevederilor art. 45 din lege.'
Art. 8. -Incălcarea regulilor de concurenţă nu trebuie să
fie clar şi evident dovedită, fiind suficient ca autoritatea de concurenţă să
constate, prima facie, probabilitatea
unei asemenea încălcări, pe baza elementelor de fapt
relevante de care dispune la momentul analizei.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţia urgenţei determinată de riscul unui
prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei
Art. 9. - Urgenţa dispunerii de măsuri interimare
trebuie apreciată în raport cu necesitatea de a acţiona imediat, cu titlu
provizoriu, în scopul de a evita producerea unui prejudiciu grav şi ireparabil
adus concurenţei. Condiţia urgenţei presupune că este necesar ca măsurile
interimare să fie dispuse şi să îşi producă efectele înainte de emiterea
deciziei finale de constatare şi sancţionare a încălcării1.
Art. 10. - (1) Prin prejudiciu
grav şi ireparabil adus concurenţei se înţelege
paguba majoră adusă mediului concurenţial, care nu ar putea fi remediată sau
care ar fi greu de reparat prin emiterea ulterioară a unei decizii de
constatare şi sancţionare a încălcării de către Consiliul Concurenţei.
(2) Iminenţa prejudiciului nu trebuie constatată cu
certitudine absolută şi este suficient, mai ales când realizarea prejudiciului
depinde de intervenţia unui ansamblu de factori, ca aceasta să poată fi
prevăzută cu un grad suficient de probabilitate.
Art. 11. - (1) Profitul nerealizat (lucrum cessans) poate face obiectul unei măsuri interimare dacă există riscul
intrării în insolvenţă sau este iminentă dispariţia de pe o anumită piaţă a
uneia sau a mai multor întreprinderi, de exemplu în cazul sectoarelor economice
cu rulaj rapid al stocurilor sau în care creditul comercial nu funcţionează ori
se acordă pe perioade scurte.
(2) In ceea ce priveşte
aprecierea caracterului grav al modificării ireparabile a unei cote de piaţă,
este necesar ca pierderea cotei de piaţă să fie suficient de mare şi să se
datoreze, în principal, comportamentului întreprinderii căreia i se adresează
măsurile interimare.
Art. 12. - (1) Caracterul grav şi cel ireparabil ale
prejudiciului adus concurenţei se apreciază de la caz la caz şi constituie
condiţii cumulative. Astfel, un prejudiciu grav care însă nu este ireparabil,
inclusiv când poate fi reparat relativ uşor, nu poate sta la baza unor măsuri
interimare. Prejudiciu ireparabil nu înseamnă doar o stare iminentă de
insolvenţă, putând fi considerate suficiente şi acele forme ale prejudiciului
grav care nu vor putea fi reparate printr-o intervenţie ulterioară sau a căror
reparare ar fi considerată dificilă.
(2) Prejudiciul grav şi ireparabil trebuie să rezulte
din faptele de natură anticoncurenţială constatate prima
facie, care trebuie eliminate fără întârziere în
vederea restabilirii mediului concurenţial.
CAPITOLUL III
Natura şi caracteristicile măsurilor interimare
Art. 13. - O măsură interimară dispusă potrivit
prevederilor art. 47 din lege trebuie să fie necesară, proporţională,
provizorie şi să aibă caracter de conservare, ţinându-se seama de interesele
legitime ale părţilor cărora li se adresează.
Art. 14. - Necesitatea măsurii interimare este
justificată de urgenţa adoptării şi de caracterul său indispensabil, doar o
acţiune imediată a autorităţii de concurenţă fiind în măsură să prevină sau să
oprească producerea unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei.
Art. 15. - (1) Caracterul proporţional al măsurii
interimare implică faptul că aceasta trebuie să fie adecvată, necesară şi
corespunzătoare scopului urmărit prin adoptarea ei.
(2) în alegerea măsurii interimare adecvate, în funcţie
de circumstanţele cazului, se va opta pentru acea măsură care creează cele mai
puţine dificultăţi părţilor cărora li se adresează. In acest sens, măsurile
interimare dispuse vor fi cu prevalentă comportamentale, urmând ca, în situaţia
în care acestea nu conduc la efectele scontate, să fie adoptate eventuale
măsuri cu caracter structural.
Art. 16. - (1) Caracterul
provizoriu al măsurii interimare presupune faptul că aceasta este limitată în
timp, fiind adoptată pe o durată determinată, ce poate fi reînnoită în cazul în
care este necesar şi adecvat.
(2) Măsura interimară încetează de drept la data
emiterii deciziei finale în cazul instrumentat de Consiliul Concurenţei în
cadrul căruia a fost adoptată.
Art. 17. - Caracterul de conservare al măsurii
interimare se referă la faptul că aceasta urmăreşte menţinerea situaţiei
existente înainte de manifestarea faptelor de natură anticoncurenţială care
generează respectiva măsură şi nu poate crea un avantaj pentru o întreprindere.
Art. 18. - (1) Consiliul Concurenţei poate adopta măsuri
interimare precum asigurarea accesului la o facilitate esenţială2 sau încetarea
practicării unor preţuri de ruinare3.
(2) Măsurile interimare se pot adresa direct unor
întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi ori unor autorităţi publice, când
măsurile ţin de competenţa acestora.
CAPITOLUL IV
Procedura de adoptare a măsurilor interimare
Art. 19. - (1) Cu excepţia situaţiilor prevăzute la
art. 47 alin. (4) lit. b) şi c) din lege, Consiliul Concurenţei poate dispune
măsuri interimare doar în cadrul procedurii de investigaţie declanşate potrivit
prevederilor art. 34 din lege.
(2) Necesitatea adoptării
măsurilor interimare se poate constata pe tot parcursul investigaţiei, din
oficiu sau la propunerea formulată de întreprinderile afectate. După deschiderea
unei proceduri de investigaţie, Consiliul Concurenţei va evalua dacă se impune,
de principiu, adoptarea de măsuri interimare.
1 De exemplu, în Decizia din data de 23 decembrie 1992, adoptată în
Cazul IV/34.072 - Mars/Langnese-Iglo şi Schoeller Lebensmittel, publicată în
Jurnalul Oficial L 183 din data de 26 iulie 1993, Comisia Europeană a apreciat
urgenţa în raport cu natura sezonieră a produsului în cauză, şi anume
îngheţata.
2 Decizia Comisiei
Europene adoptată în Cazul Irish Continental Group v. Chambre de Commerce et
d'lndustrie de Morlaix, publicată în Culegerea de practică şi jurisprudenţa
comunitară (Common Market Law Reports) nr. 177/1995.
3 Decizia Comisiei
Europene din data 29 iulie 1983, adoptată în Cazul COMP IV/30.698, ECS/AKZO,
publicată în Jurnalul Oficial L 252 din data de 13 septembrie 1983.
Art. 20. - (1) In cazul în care
Consiliul Concurenţei constată, prima facie, existenţa unor fapte de natură anticoncurenţială interzise expres
de lege şi care trebuie eliminate fără întârziere pentru a înlătura riscul unui
prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei, va efectua o analiză
preliminară a posibilităţii de a fi adoptate măsuri interimare.
(2) Analiza preliminară va conţine principalele
elemente de fapt ale cazului şi considerentele pentru care Consiliul
Concurenţei apreciază că există riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus
concurenţei, ce impune acţiune urgentă, precum şi măsurile pe care le consideră
potrivite pentru restabilirea sau menţinerea condiţiilor de concurenţă
efectivă.
Art. 21. - (1) Conţinutul analizei preliminare
efectuate de Consiliul Concurenţei va fi adus la cunoştinţa părţilor implicate,
In termen de 15 zile de la data comunicării, părţile implicate pot prezenta, în
scris, observaţiile lor cu privire la intenţia Consiliului Concurenţei de a
adopta măsuri interimare.
(2) Consiliul Concurenţei nu este obligat să ia In
considerare informaţiile şi documentele transmise de părţile implicate ulterior
expirării termenului prevăzut la alin. (1).
Art. 22. - Părţile implicate au posibilitatea de a
solicita în mod expres, în cadrul termenului prevăzut la art. 21 alin. (1), să
îşi prezinte oral punctul de vedere referitor la analiza preliminară a
Consiliului Concurenţei. Ascultarea argumentelor părţilor implicate se face în
Plenul Consiliului Concurenţei.
Art. 23. - Faptul că părţile implicate nu transmit
punctul de vedere în scris în cadrul termenului stabilit de Consiliul
Concurenţei şi/sau nu solicită în mod expres ascultarea argumentelor în Plenul
Consiliului Concurenţei nu constituie impediment pentru continuarea procedurii
de adoptare a măsurilor interimare.
Art. 24. - (1) Părţile implicate, care au fost
informate de către Consiliul Concurenţei cu privire la intenţia de a adopta
măsuri interimare, pot solicita, în cadrul termenului prevăzut la art. 21 alin.
(1), accesul la documentele pe care Consiliul Concurenţei îşi bazează analiza
preliminară.
(2) O parte implicată nu poate avea acces la secretele
de afaceri şi la alte informaţii confidenţiale care aparţin celorlalte părţi
implicate în procedură.
Art. 25. -In termen de 15 zile de la data expirării
termenului acordat părţilor implicate pentru transmiterea observaţiilor, Consiliul Concurenţei decide cu privire
la adoptarea măsurilor interimare.
Art. 26. - (1) Având în vedere caracterul provizoriu al
măsurilor interimare, Consiliul Concurenţei va monitoriza eficacitatea
aplicării acestora, astfel încât, dacă este necesar şi adecvat, măsurile să
poată fi reînnoite în timp util sau, după caz, să poată fi adoptate
modificările necesare ori să fie impuse măsuri noi.
(2) Modificările pot avea în
vedere durata de aplicare sau aspecte de fond în ceea ce priveşte măsurile deja
impuse.
(3) In cazul în care se dovedeşte necesară reînnoirea
sau modificarea conţinutului şi/sau duratei măsurilor interimare deja impuse
ori este necesară adoptarea de măsuri noi, dispoziţiile art. 20-25 se aplică în
mod corespunzător.
Art. 27. - Procedura prevăzută în prezentul capitol se
aplică în mod corespunzător şi situaţiilor prevăzute la art. 47 alin. (4) din
lege.
CAPITOLUL V
Căi de atac
Art. 28. - Decizia adoptată de Consiliul Concurenţei în
conformitate cu prevederile art. 47 din lege va fi comunicată de îndată
părţilor.
Art. 29. - Decizia privind adoptarea măsurilor
interimare poate fi atacată în contencios administrativ la Curtea de Apel
Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.
CAPITOLUL VI
Sancţiuni
Art. 30. - Nerespectarea deciziei de impunere a
măsurilor interimare conduce la aplicarea de sancţiuni potrivit prevederilor
art. 51 alin. (1) lit. e) din lege.
Art. 31. -In conformitate cu prevederile art. 54 alin. (1) lit. b) din lege, Consiliul Concurenţei poate obliga, prin
decizie, întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi la plata unor amenzi
cominatorii, în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul
financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, calculată de
la data stabilită prin decizie, pentru a le determina să respecte o decizie
prin care se impun măsuri interimare, potrivit prevederilor art. 47 din lege.