LEGE Nr. 94
din 8 septembrie 1992
privind organizarea si
functionarea Curtii de Conturi*)
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 282 din 29 aprilie 2009
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Curtea de Conturi exercită controlul
asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului şi ale sectorului public.
(2) Funcţia de control a Curţii
de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în
standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit
internaţionale general acceptate.
(3) Curtea de Conturi îşi
desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile
prevăzute în Constituţie şi în prezenta lege, şi reprezintă România în
calitatea sa de instituţie supremă de audit în organizaţiile internaţionale ale
acestor instituţii.
(4) Litigiile rezultate din
activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti
specializate.
(5) In unităţile
administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin
camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, structuri fără
personalitate juridică.
(6) Sediul Curţii de Conturi
este în municipiul Bucureşti, iar sediile camerelor de conturi sunt în oraşele
reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Art. 2. -In înţelesul prezentei legi, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) control - activitatea
prin care se verifică şi se urmăreşte modul de respectare a legii privind
constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice;
*) Republicată în temeiul art.
IV din Legea nr. 217/2008 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 24 octombrie 2008, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 94/1992 a mai fost republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, iar ulterior a mai fost modificată şi
completată prin:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2001,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001, respinsă prin Legea nr. 101/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 173 din 13 martie 2002;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2001,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 29 iunie 2001, respinsă prin Legea nr. 100/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 173 din 13 martie 2002;
- Legea nr. 77/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 25 martie 2005, aprobată cu completări prin Legea nr.
200/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 28 iunie 2005;
- Legea nr. 94/1992 a fost abrogată prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 525 din 19 iunie
2006; prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 544/2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 30 iunie 2006, Curtea Constituţională a declarat
ordonanţa neconstituţională.
b) audit public extern -
activitatea de audit desfăşurată de Curtea de Conturi care cuprinde, în
principal, auditul financiar şi auditul performanţei;
c) audit financiar-
activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete,
reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizându-se în
acest sens o opinie;
d) audit al performanţei - evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program,
o activitate sau o operaţiune funcţionează din punctele de vedere ale eficienţei,
economicităţii şi eficacităţii;
e) auditor public extern - persoana angajată în cadrul Curţii de Conturi, care desfăşoară
activităţi specifice de audit extern în sectorul
public;
f) eficacitate - gradul
de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi
raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii
respective;
g) eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi
în relaţie cu resursele utilizate;
h) economicitate -
minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate
ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor
rezultate;
i) standarde de audit -
setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora
auditorul public determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare,
care să permită atingerea obiectivului fixat;
j) entitate auditată - autoritatea publică, compania/ societatea naţională, regia
autonomă, societatea comercială la care statul sau o unitate
administrativ-teritorială deţine, singur sau împreună, integral sau mai mult de
jumătate din capitalul social;
k) opinie de audit- concluzia auditorului care se
exprimă în scris asupra situaţiilor financiare şi/sau
a programului sau activităţii auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea
şi conformitatea acestora, cu reglementările aplicabile domeniului;
l) fonduri publice - sumele alocate din bugetul
de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele
instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate
integral sau parţial din bugetul de stat, după caz, bugetele instituţiilor
publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite
din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare,
dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor
externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de
autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de
autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele
instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;
m) autoritate publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia
Prezidenţială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice, alte autorităţi publice, autorităţile administrative
autonome, autorităţi ale administraţiei publice locale şi instituţiile din
subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare;
n) legalitate -
caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi
sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;
o) ordonator de credite -
persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună
şi să aprobe acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public, indiferent de natura acestora;
p) patrimoniu public -
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, ale unităţilor
administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite
sau asumate cu orice titlu.
Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unităţilor
administrativ-teritoriale se referă exclusiv la bunurile din sectorul public;
q) regularitate -
caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul
principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile
categoriei de operaţiuni din care face parte;
r) Organizaţia Internaţională
a Instituţiilor Supreme de Audit - INTOSAI - cuprinde instituţiile supreme de audit din statele membre ale
Organizaţiei Naţiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii şi
asigură instruirea în domeniul auditului public.
Art. 3. - (1) Curtea de Conturi decide în mod autonom
asupra programului său de activitate.
(2) Controalele Curţii de
Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai
în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.
(3) Hotărârile Camerei
Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea
unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă
autoritate publică nu o mai poate obliga.
Art. 4. - (1) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului
un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din
exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(2) La cererea Camerei
Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare
a resurselor publice şi raportează cele constatate.
(3) Ori de câte ori consideră
necesar, Curtea de Conturi înaintează Parlamentului şi, prin camerele de
conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, consiliilor locale, judeţene şi
al municipiului Bucureşti, rapoarte în domeniile în care este competentă.
(4) Raportul anual al Curţii de Conturi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Art. 5. - (1) Curtea de Conturi are acces neîngrădit la
acte, documente, informaţii, necesare exercitării atribuţiilor sale.
(2) Entităţile auditate de
Curtea de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele,
informaţiile solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de
Conturi, şi să-i asigure accesul în sediile acestora.
(3) La solicitarea auditorilor
publici, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de acte sau documente sunt
obligate să le pună la dispoziţia acestora.
(4) Entităţile auditate sunt
obligate să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor
de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi
a accesului logistic corespunzător.
(5) Entităţile auditate poartă
întreaga răspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de această
răspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi.
(6) Autorităţile publice cu atribuţii de control
financiar, control fiscal, precum şi de control sau de supraveghere prudenţială
în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice,
la solicitarea Curţii de Conturi.
(7) Dacă, în exercitarea
funcţiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoştinţă de informaţii care constituie
secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligată
să respecte caracterul acestora şi să le facă cunoscute numai autorităţilor
îndreptăţite.
Art. 6. - Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobă
bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului, în vederea includerii
acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării
Parlamentului.
Art. 7. - (1) Curtea de Conturi poate să participe la
activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi să devină membru al
acestora.
(2) Curtea de Conturi poate colabora cu organismele
internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul asupra
gestionării fondurilor puse la dispoziţia României, dacă prin tratate,
convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte această competenţă.
CAPITOLUL II
Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi
Art. 8. - (1) Plenul Curţii de
Conturi se compune din 18 membri, numiţi, în condiţiile prezentei legi, de
Parlament, care sunt consilieri de conturi.
(2) In structura Curţii de Conturi se cuprind
departamente, camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti şi un secretariat general.
Art. 9. - (1) Conducerea Curţii de Conturi se exercită
de plenul Curţii de Conturi. Conducerea executivă a Curţii de Conturi se
exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt
consilieri de conturi.
(2) La şedinţele plenului
Curţii de Conturi pot participa secretarul general, precum şi, în calitate de
invitaţi, specialişti cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce
intră în competenţa Curţii.
(3) Preşedintele Curţii de Conturi conduce şedinţele
plenului, In lipsa preşedintelui, un vicepreşedinte va prezida şedinţele.
(4) Preşedintele Curţii de
Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în exercitarea
atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectă principiile conducerii
colective, publicităţii şi transparenţei.
Art. 10. - (1) Departamentele sunt conduse de câte un
consilier de conturi, care îndeplineşte şi funcţia de şef de departament, numit
de plenul Curţii.
(2) In cadrul departamentelor
pot fi organizate direcţii, servicii, birouri şi compartimente de specialitate.
(3) Camerele de conturi judeţene şi a municipiului
Bucureşti sunt conduse de către un director şi un director adjunct. In
structura camerelor de conturi judeţene pot funcţiona servicii şi birouri.
(4) Structura organizatorică a
Curţii de Conturi, statul de funcţii, numărul de posturi de conducere şi de
execuţie, domeniile de activitate şi atribuţiile departamentelor, ale
secretariatului general, precum şi ale celorlalte structuri se stabilesc de
plenul Curţii de Conturi.
(5) Personalul de control
financiar încadrat la Curtea de Conturi dobândeşte calitatea de auditor public
extern. Pe această funcţie pot fi încadrate persoane cu studii superioare
economice, juridice şi de altă specialitate, necesare desfăşurării activităţii
Curţii de Conturi.
Art. 11. - (1) Coordonarea activităţilor desfăşurate în
cadrul departamentelor şi al camerelor de conturi judeţene şi a municipiului
Bucureşti se realizează de către consilierii de conturi şi directorii camerelor
de conturi, în condiţiile normelor şi procedurilor stabilite de plenul Curţii
de Conturi.
(2) Organizarea şi desfăşurarea
activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor
rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului aprobat
de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi.
(3) Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 12. -In vederea îndeplinirii unor obligaţii în
domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată şi
funcţionează Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare
acordate României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD,
pentru fondurile structurale şi de coeziune, pentru Fondul European de
Garantare în Agricultură, pentru Fondul European pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum şi pentru
fondurile ce vor fi acordate în perioada postaderare, denumită în continuare Autoritatea de Audit, care are atribuţii şi proceduri de lucru proprii.
Art. 13. - (1) Autoritatea de Audit este un organism
independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă
de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor
comunitare nerambursabile, cu sediul în municipiul Bucureşti. In teritoriu,
Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi
desfăşoară activitatea agenţii, autorităţi de management şi/sau organismele
intermediare care gestionează fondurile comunitare.
(2) Autoritatea de Audit este
singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în
conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, asupra fondurilor prevăzute
la art. 12.
(3) Autoritatea de Audit poate
efectua audit public extern şi asupra altor categorii de fonduri decât cele
prevăzute la art. 12, urmând ca reglementările care vizează fondurile
respective să prevadă şi asigurarea resurselor necesare acestei activităţi.
Art. 14. - (1) In conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale, cu standardele de
audit acceptate pe plan internaţional, Autoritatea de Audit efectuează audit de
sistem şi audit al operaţiunilor.
(2) Principalele atribuţii ale Autorităţii de Audit
sunt următoarele:
a) evaluarea conformităţii
sistemelor de management şi control pentru programele operaţionale cofinanţate
prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit, cu
prevederile legale comunitare;
b) verificarea, pe bază de
eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autorităţile responsabile
cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12;
c) raportarea anuală privind
compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autorităţilor
responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12, referitor
la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu
reglementările comunitare;
d) verificarea existenţei şi
corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;
e) eliberarea certificatelor de
audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plăţi, precum şi pentru contul
Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea
acestor conturi;
f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare,
emise de agenţiile de plăţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
g) emiterea declaraţiilor de închidere, însoţite de
rapoarte de audit, pentru fiecare program sau măsură, finanţate din fondurile
prevăzute la art. 12, după caz;
h) urmărirea respectării criteriilor de acreditare a
autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor
comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, pe
toată perioada de implementare tehnică şi financiară a acestora;
i) urmărirea modului de implementare de entităţile
auditate a recomandărilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit efectuate
de Autoritatea de Audit.
(3) Pentru fondurile comunitare nerambursabile,
destinate susţinerii agriculturii şi dezvoltării rurale, Autoritatea de Audit
îndeplineşte rolul de organism de certificare.
(4) Pentru realizarea
atribuţiilor ce îi revin, Autoritatea de Audit poate încheia acorduri cu
structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevăzute la art. 12.
(5) Autoritatea de Audit raportează Comisiei Europene
asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile prevăzute la
art. 12, iar principalele constatări şi recomandări rezultate în urma
auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al Curţii de
Conturi.
(6) Autoritatea de Audit are
acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării
atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.
(7) Autoritatea de Audit poate încheia contracte cu
societăţi specializate sau cu experţi autorizaţi pentru realizarea unor
activităţi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale.
Art. 15. - (1) Autoritatea de Audit este condusă de un
preşedinte şi 2 vicepreşedinţi numiţi de Parlament dintre consilierii de
conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care aceştia
au fost numiţi. Mandatul nu poate fi reînnoit.
(2) Pentru organizarea şi funcţionarea structurilor
centrale şi regionale pe care le coordonează, preşedintele Autorităţii de Audit
emite decizii şi instrucţiuni.
(3) Atribuţiile preşedintelui Autorităţii de Audit
sunt, în principal, următoarele:
a) aprobă rapoartele de audit şi semnează opiniile de
audit privind evaluarea conformităţii sistemelor de management şi control cu
prevederile legale comunitare, pentru programele operaţionale cofinanţate prin
instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit;
b) aprobă rapoartele de audit şi semnează opiniile de
audit de operaţiuni, ca urmare a verificării cheltuielilor declarate de
autorităţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute
la art. 12;
c) aprobă rapoartele anuale privind compatibilitatea
sistemelor de management şi control ale autorităţilor responsabile cu
gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12, referitor la
capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementările
comunitare;
d) aprobă rapoartele de verificare a existenţei şi
corectitudinii elementului de cofinanţare naţională;
e) semnează certificatele de audit privind conturile
anuale ale agenţiilor de plăţi, precum şi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce
priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;
f) semnează opiniile asupra declaraţiilor de asigurare,
emise de agenţiile de plăţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
g) semnează declaraţiile de
închidere şi aprobă rapoartele de audit, pentru fiecare program sau măsură,
finanţate din fondurile prevăzute la art. 12, după caz;
h) reprezintă Autoritatea de Audit şi asigură relaţiile
acesteia cu instituţiile şi autorităţile publice naţionale şi comunitare,
precum şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;
i) aprobă deplasarea personalului Autorităţii de Audit
pentru îndeplinirea atribuţiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse
reuniuni şi grupuri ale auditorilor din ţară sau străinătate, specifice
domeniului gestionării şi controlului fondurilor prevăzute la art. 12;
j) aprobă regulile de procedură ale Autorităţii de
Audit privind activitatea specifică a acesteia în ceea ce priveşte auditul
fondurilor prevăzute la art. 12;
k) aprobă manualele şi strategiile de audit necesare
îndeplinirii cerinţelor specifice Autorităţii de Audit, prevăzute în
regulamentele comunitare;
l) aprobă şi transmite, după
caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a
Autorităţii de Audit;
m) avizează regulamentul propriu de organizare şi
funcţionare a Autorităţii de Audit, pe care îl supune aprobării plenului Curţii
de Conturi;
n) avizează structura organizatorică şi statul de
funcţii ale Autorităţii de Audit, numirea directorilor, a directorilor
adjuncţi, a şefilor de serviciu şi le prezintă plenului Curţii de Conturi, în
vederea aprobării;
o) aprobă criteriile de promovare a personalului
Autorităţii de Audit şi stabileşte atribuţiile acestuia, specifice auditului
fondurilor europene, prin fişa postului;
p) aprobă criteriile specifice pentru ocuparea
posturilor necesare exercitării auditului fondurilor europene şi scoaterea la
concurs a posturilor vacante ale Autorităţii de Audit;
q) informează, semestrial şi ori de câte ori consideră
necesar, plenul Curţii de Conturi asupra principalelor constatări rezultate din
acţiunile de audit desfăşurate şi asupra măsurilor luate în concordanţă cu
reglementările comunitare;
r) prezintă plenului Curţii de Conturi sinteza
constatărilor şi a rezultatelor activităţii de audit asupra fondurilor
europene, în vederea includerii în raportul public anual ce se înaintează
Parlamentului;
s) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite în condiţiile
legii.
(4) Exercitarea unora dintre atribuţiile prevăzute la alin. (3) poate fi delegată vicepreşedinţilor
Autorităţii de Audit.
(5) Fondurile necesare
îndeplinirii atribuţiilor Autorităţii de Audit se asigură de la bugetul de stat
şi sunt reflectate distinct în bugetul Curţii de Conturi.
Art. 16. - (1) Structura
organizatorică, numărul de personal şi statul de funcţii ale Autorităţii de
Audit se aprobă de plenul Curţii de Conturi, la propunerea preşedintelui
Autorităţii de Audit. Coordonarea şi atribuţiile structurilor centrale şi
regionale din aparatul propriu al Autorităţii de Audit şi ale personalului de
la nivel central şi regional se stabilesc prin regulamentul de organizare şi
funcţionare a Autorităţii de Audit, care este parte integrantă a regulamentului
de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.
(2) In scopul realizării atribuţiilor sale, Autoritatea
de Audit poate angaja şi personal de altă specialitate decât cea economică.
Art. 17. - (1) Salarizarea personalului din cadrul
Autorităţii de Audit se face în conformitate cu legislaţia privind salarizarea
personalului din cadrul Curţii de Conturi şi cu prevederile Legii nr. 490/2004
privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri
comunitare, cu modificările ulterioare.
(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii de
Audit au dreptul la o indemnizaţie de conducere care, împreună cu indemnizaţia
de bază, nu poate depăşi salariul lunar maxim ce se acordă personalului de
specialitate din cadrul Autorităţii de Audit.
Art. 18. - Fondurile necesare pentru desfăşurarea
activităţii Autorităţii de Audit se asigură de la bugetul de stat şi vor fi
incluse în bugetul de cheltuieli al Curţii de Conturi.
Art. 19. - Pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii
de Audit, Guvernul şi Curtea de Conturi au obligaţia să asigure condiţiile
necesare angajării şi pregătirii profesionale a personalului, spaţiile de
lucru, dotările şi logistica aferente.
Art. 20. - (1) Secretariatul general al Curţii de
Conturi este condus de un secretar general.
(2) Structura organizatorică a Secretariatului general
şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de plenul
Curţii de Conturi.
CAPITOLULUI
Competenţa şi atribuţiile Curţii de Conturi
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 21. - (1) Curtea de Conturi exercită funcţia de
control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a
resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând
Parlamentului şi, respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte
privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile
legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
(2) Curtea de Conturi poate
exercita auditul performanţei asupra gestiunii bugetului general consolidat,
precum şi a oricăror fonduri publice.
(3) Activitatea de audit extern
exercitată de Curtea de Conturi se desfăşoară cu respectarea normelor proprii,
adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale general acceptate.
(4) Prin constatările şi
recomandările sale, auditul performanţei urmăreşte diminuarea costurilor,
sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse.
Art. 22. - In cadrul competenţelor prevăzute la art.
21, Curtea de Conturi îşi desfăşoară atribuţiile specifice asupra următoarelor
domenii:
a) formarea şi utilizarea
resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor
între aceste bugete;
b) constituirea şi utilizarea
celorlalte fonduri publice componente ale bugetului
general consolidat;
c) formarea şi gestionarea
datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne
şi externe;
d) utilizarea alocaţiilor
bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme
de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale;
e) constituirea, administrarea
şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome
şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele
autonome de asigurări sociale ale statului;
f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome,
companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de
bunuri care fac parte din proprietatea publică;
g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor
financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de
viaţă şi de muncă;
h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit
competenţa Curţii.
Art. 23. - In cadrul competenţelor prevăzute la art.
21, Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice asupra următoarelor
categorii de entităţi publice:
a) statul şi unităţile
administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu
serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;
b) Banca Naţională a României;
c) regiile autonome;
d) societăţile comerciale la care statul, unităţile
administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin,
singure sau împreună,
integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
e) organismele autonome de asigurări sociale sau de
altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal
obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede
acest lucru.
Art. 24. - Curtea de Conturi poate hotărî desfăşurarea
activităţilor stabilite de lege şi la alte persoane decât cele prevăzute la art. 23, care:
a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru
credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului,
a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
b) administrează, în temeiul unui contract de
concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al
statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
c) administrează şi/sau
utilizează fonduri publice, în sensul prezentei legi, verificările urmând a se
efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării
acestor fonduri.
Art. 25. - (1) Controlul execuţiei bugetelor Camerei
Deputaţilor, Senatului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Inaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ şi
Avocatului Poporului se exercită exclusiv de Curtea de Conturi.
(2) Controlul bugetului Curţii de Conturi se exercită
de către o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale
Parlamentului.
(3) Curtea de Conturi supune
Parlamentului, spre aprobare, execuţia bugetului propus în prima sesiune a
fiecărui an, cu avizul comisiei prevăzute la alin. (2).
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Curţii de Conturi
Art. 26. - Curtea de Conturi efectuează auditul
financiar asupra următoarelor conturi de execuţie:
a) contul general anual de execuţie a bugetului de
stat;
b) contul anual de execuţie a
bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de execuţie
a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;
e) contul anual de execuţie a bugetului trezoreriei
statului;
f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor
publice autonome;
g) conturile anuale de execuţie a bugetelor
instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de
la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la
bugetele fondurilor speciale, după caz;
h) conturile anuale de execuţie
a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor
externe nerambursabile;
k) alte conturi de execuţie a
unor bugete prevăzute de lege.
Art. 27. - Curtea de Conturi are competenţă să
stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26
sunt supuse controlului său în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât în termenul
legal de prescripţie să se asigure verificarea tuturor conturilor.
Art. 28. - (1) Curtea de Conturi efectuează auditul
performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului
public.
(2) Curtea de Conturi
efectuează o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau
o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea
obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performanţei se poate efectua atât la
finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor
sau activităţilor.
(4) Activitatea de audit al
performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia proprie, adoptată pe
baza standardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, şi
se finalizează prin elaborarea unui raport de audit.
(5) Prin constatările şi
recomandările făcute, auditul performanţei trebuie să conducă la diminuarea
costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.
Art. 29. - (1) Prin verificările
sale la persoanele prevăzute la art. 23 şi 24, Curtea de Conturi urmăreşte, în
principal:
a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare,
aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management şi control la autorităţile cu sarcini privind urmărirea
obligaţiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite
prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din
alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării
fondurilor publice.
(2) Curtea de Conturi exercită
controlul cu privire la respectarea de către autorităţile cu atribuţii în
domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare, prevăzute de
lege, precum şi asupra modului în care acestea au asigurat respectarea
clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de
Conturi exercită controlul respectării dispoziţiilor legale privind modul de
administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile
de privatizare.
(3) Curtea de Conturi poate
exercita controlul în cazul prevăzut la alin. (2), indiferent de momentul în
care s-a desfăşurat procesul de privatizare, prin vânzarea acţiunilor deţinute
de stat la societăţile comerciale, până la clarificarea tuturor aspectelor.
Art. 30. - Obiectivele controalelor Curţii de Conturi
dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori dispuse de Curte se stabilesc de
acestea prin hotărâre şi se aduc la cunoştinţa celor interesaţi.
SECŢIUNEA a 3-a
Certificarea conturilor
Art. 31. - (1) Curtea de Conturi certifică acurateţea
şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate.
(2) Nicio altă autoritate nu se
poate pronunţa asupra datelor înscrise în conturile de execuţie, decât
provizoriu.
Art. 32. - (1) Curtea de Conturi exercită auditarea la
sediu sau la faţa locului.
(2) Auditorii publici externi desemnaţi să auditeze
conturile, precum şi celelalte activităţi pentru care Curtea de Conturi are
competenţă întocmesc rapoarte în care prezintă constatările şi concluziile,
formulează recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate şi îşi
exprimă opinia faţă de acestea, cu respectarea
procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor
art. 11 alin. (2).
(3) In cazul în care conturile
prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă verificarea lor,
auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor,
după caz. Dacă titularii conturilor nu se conformează acestei măsuri,
completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora, de către
un expert contabil numit de Curtea de Conturi.
Art. 33. - (1) Activitatea de valorificare a rapoartelor
de audit se face potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11
alin. (2).
(2) In situaţia în care se constată regularitatea
conturilor, se emite certificatul de conformitate şi se comunică entităţii
auditate.
(3) In situaţiile în care se constată existenţa unor
abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor
prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare de
fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru
recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate.
(4) In situaţiile în care în
rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii
că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului
sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi
informează entitatea auditată.
(5) Atunci când se constată imposibilitatea întocmirii
unui raport de audit, se dispune entităţii auditate completarea şi/sau
refacerea conturilor verificate.
Art. 34. - Certificarea contului verificat nu
constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică.
Art. 35. - Entitatea auditată poate face obiecţii
scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi,
în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecţiile formulate se
depun la sediul instituţiei din care face parte auditorul public extern şi vor
fi avute în vedere la valorificarea constatărilor.
Art. 36. - Pentru motive
întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul
verificat, procedura examinării contului poate fi redeschisă.
Art. 37. -In situaţia în care, în urma verificărilor
efectuate pe parcursul execuţiei bugetului la persoanele juridice prevăzute la
art. 23 şi 24, rezultă fapte prin care au fost constatate prejudicii sau
abateri cu caracter financiar, valorificarea constatărilor se face potrivit
prevederilor art. 33.
CAPITOLUL IV
Atribuţii de raportare, avizare şi alte competenţe
Art. 38. - (1) In termen de 6 luni de la primirea
conturilor prevăzute la art. 26 de la organele competente să le întocmească şi
obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual
pe care îl înaintează Parlamentului.
(2) Rapoartele anuale
referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de către camerele de
conturi judeţene autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Art. 39. - Raportul public anual cuprinde: observaţiile
Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului
său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de
Senat sau efectuate la regii autonome, societăţi comerciale cu capital integral
sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului
Curţii; încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere
luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare.
Art. 40. - Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului
sau, prin camerele de conturi judeţene, autorităţilor
publice deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este
competentă, ori de câte ori consideră necesar.
Art. 41. - Curtea de Conturi avizează:
a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în
domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar
rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin
legea bugetară;
b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor
organe de specialitate în subordinea lor.
Art. 42. - (1) In îndeplinirea atribuţiilor pe care i
le conferă legea, Curtea de Conturi mai are următoarele atribuţii:
a) să evalueze activitatea de control financiar propriu
şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23;
b) să solicite organelor de control financiar, fiscal,
inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea, cu
prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor
lor legale;
c) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea
funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele celorlalte organisme cu
atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
d) să ceară unor instituţii specializate ale statului,
ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să
contribuie la clarificarea unor constatări.
(2) Persoanele juridice supuse
controlului Curţii de Conturi sunt obligate să transmită acesteia, până la
sfârşitul trimestrului I pentru
anul precedent, raportul privind desfăşurarea şi realizarea programului de
audit intern.
(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu
structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea
asigurării complementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii de audit.
Art. 43. - In baza constatărilor sale, Curtea de
Conturi stabileşte:
a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin
reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare
sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a
acestora;
c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea
financiar-contabilă sau fiscală controlată.
Art. 44. - Măsurile prevăzute la art. 43 se iau
potrivit regulamentului aprobat în temeiul prevederilor
art. 11 alin. (2).
Art. 45. - Curtea de Conturi cere celor în drept
suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de
săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri
grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor
efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.
CAPITOLUL V
Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi
Art. 46. - (1) Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de
Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci
ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit
sau înnoit.
(2) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din
consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu data
expirării mandatului actualilor consilieri de conturi în funcţie.
(3) Consilierii de conturi în funcţie numiţi de
Parlament îşi vor continua activitatea până la expirarea mandatului.
(4) Inainte de a începe să-şi
exercite mandatul, membrii Curţii de Conturi depun următorul jurământ în faţa
preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului: Jur să respect Constituţia şi celelalte legi ale
ţării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără
părtinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Aşa să-mi
ajute Dumnezeu!
(5) Pe perioada exercitării
mandatului, consilierii de conturi pot fi revocaţi din funcţiile în care au
fost numiţi numai în cazurile şi în condiţiile prezentei legi.
(6) Posturile de consilieri de
conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada rămasă până la
expirarea mandatului celui a cărui activitate a
încetat.
Art. 47. - (1) Dintre consilierii de conturi,
Parlamentul numeşte preşedinţii şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi şi ai
Autorităţii de Audit.
(2) Pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cere
îndeplinirea următoarelor condiţii: studii superioare economice sau juridice,
vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire
profesională temeinică.
Art. 48. - (1) In subordinea preşedinţilor şi a
vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi ai Autorităţii de Audit se
organizează şi funcţionează câte un cabinet, care se încadrează cu personal
contractual.
(2) Structura şi numărul personalului de la cabinetele
respective se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.
Art. 49. - (1) Membrii Curţii de Conturi sunt
independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata
acestuia. Aceştia sunt demnitari de stat şi sunt supuşi incompatibilităţilor
prevăzute de lege pentru judecători.
(2) Se interzice membrilor Curţii de Conturi să facă
parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter
politic.
(3) Membrilor Curţii de Conturi
le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor
de comerţ, participarea la administrarea ori conducerea unor societăţi
comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de parte
într-un arbitraj.
(4) Persoanele care au
îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet
beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut
de lege pentru magistraţi.
Art. 50. - (1) Membrii Curţii de Conturi sunt obligaţi:
a) să îşi îndeplinească funcţia încredinţată, cu
imparţialitate şi cu respectarea Constituţiei;
b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor
şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa
Curţii de Conturi;
c) să îşi exprime votul
afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi, abţinerea de la
vot nefiind permisă. In caz de vot negativ, acesta trebuie motivat în scris;
d) să comunice în scris preşedintelui Curţii orice
situaţie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl
exercită;
e) să nu permită folosirea funcţiilor pe care le
îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f) să se abţină de la orice activitate sau manifestare
contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.
(2) Incălcarea gravă a vreuneia din obligaţiile
prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcţie a celor care au săvârşit-o.
(3) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de
Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 46 alin.
(1).
Art. 51. - (1) Auditorii publici externi sunt supuşi
incompatibilităţilor prevăzute de Codul etic al profesiei.
(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor
public extern, pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi,
beneficiază la data pensionării de pensii de serviciu, în condiţiile prevăzute
de lege pentru funcţionarul public parlamentar.
Art. 52. - (1) Personalul de specialitate al Curţii de Conturi, inclusiv cel cu funcţii de conducere, este
supus mobilităţii în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, prin modificarea
raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizează pentru eficientizarea
activităţii Curţii de Conturi şi în interesul
personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Mobilitatea personalului
Curţii de Conturi se realizează conform Statutului auditorului public extern,
aprobat în condiţiile prezentei legi.
(3) Deciziile care vizează
mobilitatea personalului Curţii de Conturi sunt luate prin hotărâri ale
plenului Curţii de Conturi.
(4) Auditorii publici externi se pot constitui într-o
asociaţie profesională, având ca scop promovarea şi dezvoltarea auditului
public extern, perfecţionarea pregătirii profesionale, creşterea prestigiului
profesiei, precum şi asigurarea cooperării cu alte organisme similare din ţară
şi din străinătate.
Art. 53. -Auditorii publici externi se bucură de
stabilitate.
Art. 54. - De la data trimiterii în judecată penală,
membrii Curţii de Conturi şi auditorii publici externi sunt suspendaţi de drept
din funcţiile lor. In caz de condamnare definitivă, ei sunt demişi de drept,
iar în caz de achitare, suspendarea încetează.
Art. 55. - Personalul cu funcţii de conducere este
numit de plenul Curţii de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de
preşedintele Curţii.
Art. 56. - (1) Mandatul de membru al Curţii de Conturi
încetează în următoarele situaţii:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau
în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept
ori de deces;
b) în situaţiile de
incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de 6
luni consecutive;
c) în cazul revocării din funcţie.
(2) După încetarea mandatului,
în condiţiile legii, consilierii de conturi au dreptul să revină în postul
ocupat anterior, dacă numirea lor la Curtea de Conturi s-a făcut de pe un post
dintr-o instituţie publică.
(3) Pe perioada în care postul este rezervat, acesta
poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată
determinată.
Art. 57. - Răspunderea disciplinară a auditorilor
publici externi, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc
prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curţii de Conturi.
CAPITOLUL VI
Atribuţiile organelor de conducere
Art. 58. - Atribuţiile plenului Curţii de Conturi sunt
următoarele:
a) adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi;
b) aprobă normele proprii privind activitatea specifică
a Curţii de Conturi;
c) aprobă manualele de audit şi ghiduri pe domenii
specifice, elaborate pe baza normelor proprii ale Curţii de Conturi, precum şi
alte norme procedurale;
d) aprobă programele anuale de activitate a Curţii de
Conturi;
e) aprobă modul de desfăşurare
a unor acţiuni specifice, solicitate prin hotărârile Camerei Deputaţilor sau
ale Senatului, care nu sunt deja prevăzute în program;
f) aprobă statul de funcţii al personalului Curţii de
Conturi;
g) aprobă denumirea, sfera de activitate şi structura
organizatorică a departamentelor Curţii de Conturi;
h) aprobă proiectul de buget al Curţii de Conturi;
i) dezbate şi hotărăşte transmiterea execuţiei
bugetului Curţii de Conturi către Parlament;
j) aprobă regulamentul propriu al plenului,
regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, regulamentul
concediilor personalului Curţii de Conturi, regulamentul prevăzut la art. 11
alin. (2), codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de
Conturi, precum şi alte regulamente specifice;
k) aprobă Statutul auditorului
public extern;
l) aprobă structura
organizatorică a Curţii de Conturi, numeşte directorii, directorii adjuncţi,
şefii de servicii, secretarul general al Curţii de Conturi şi stabileşte
atribuţiile acestora, prin fişa postului;
m) aprobă rapoartele prevăzute
a fi comunicate Parlamentului;
n) emite avize, potrivit prevederilor art. 41;
o) aprobă structura organizatorică a secretariatului
general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia;
p) hotărăşte asupra modificării organizării interne a
Curţii de Conturi, în limitele legii;
q) solicită periodic şi examinează rapoartele asupra
activităţii departamentelor Curţii de Conturi şi a camerelor de conturi;
r) examinează şi aprobă propunerea de ordine de zi a
şedinţei plenului, formulată de preşedintele Curţii;
s) aprobă lista cuprinzând posturile vacante care
urmează a fi scoase la concurs, precum şi tematicile şi organizarea
concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
ş) aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau
alte prestaţii necesare funcţionării Curţii de Conturi;
t) alte atribuţii stabilite în condiţiile legii.
Art. 59. - Plenul Curţii de Conturi îşi exercită
atribuţiile în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar
hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 60. - (1) Atribuţiile preşedintelui Curţii de
Conturi sunt:
a) să reprezinte Curtea de
Conturi şi să asigure relaţiile acesteia cu instituţiile şi autorităţile
publice şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;
b) să coordoneze activitatea Curţii de Conturi;
c) să convoace şi să prezideze
dezbaterile plenului şi să asigure executarea hotărârilor acestuia;
d) să propună ordinea de zi a
şedinţelor plenului şi să o supună aprobării acestuia;
e) să urmărească transmiterea către Parlament a
rapoartelor Curţii de Conturi;
f) să numească personalul Curţii de Conturi, cu
excepţia celui numit de plen, şi să dispună, dacă este cazul, detaşarea sau
revocarea din funcţie a acestuia, în condiţiile legii; pentru personalul
Autorităţii de Audit, această atribuţie se exercită numai cu acordul
preşedintelui acesteia;
g) să exercite acţiunea
disciplinară, potrivit prevederilor art. 57, şi să aplice sancţiuni
disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;
h) să comunice posturile vacante de membri ai Curţii de
Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;
i) alte atribuţii ce pot fi stabilite prin regulamentul
de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.
(2) Atribuţiile vicepreşedinţilor şi consilierilor de
conturi se stabilesc şi se aprobă prin regulamentul propriu de plenul Curţii de
Conturi, la propunerea preşedintelui acesteia.
(3) In exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele
Curţii de Conturi emite ordine.
Art. 61. - Paza Curţii de Conturi se asigură la nivel
central de Serviciul de Protecţie şi Pază, iar la nivel teritorial, de
Jandarmeria Română, în mod gratuit.
CAPITOLUL VII
Abateri şi sancţiuni
Art. 62. - Constituie abateri şi se sancţionează:
a) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de
Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate - cu
amendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a
produs întârzierea;
b) neîndeplinirea măsurilor
dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) şi ale art. 45, cu
amendă civilă egală cu salariul de la 2 până la 5 luni al persoanei din vina
căreia nu au fost duse la îndeplinire măsurile stabilite.
Art. 63. -Incălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 5
alin. (2) se penalizează cu 50 de lei pentru fiecare zi
de întârziere.
Art. 64. - Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a
nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de
Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la
6 luni la 3 ani.
Art. 65. - (1) Abaterile prevăzute la art. 62 şi 63 se
constată de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, iar amenda se
stabileşte potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin.
(2).
(2) Sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la
bugetul de stat.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 66. -In înţelesul prezentei legi Camera de Conturi
a Municipiului Bucureşti se asimilează cu camerele de conturi judeţene.
NOTĂ:
Reproducem mai jos dispoziţiile art. II şi III din Legea nr. 217/2008 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 724 din 24 octombrie 2008, care nu au
fost cuprinse în forma republicată a Legii nr. 94/1992
şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 217/2008:
„Art. II. -In scopul aplicării
prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, în tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma «controlor financiar»
se va înlocui cu sintagma «auditor public extern».
Art. III. - In
condiţiile Legii nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, după încetarea mandatului, consilierii de conturi cu studii
juridice, în funcţie de data intrării în vigoare a prezentei legi, pot fi
numiţi magistraţi, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."