Hotărârea Nr.691 din 19.08.2015

pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a serviciilor de care aceştia pot beneficia, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi a modelului standard al documentelor elaborate de către acestea
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 663 din 01 septembrie 2015

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 107 şi al art. 118 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Se aprobă Procedura de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi serviciile de care aceştia pot beneficia prevăzute în anexa nr. 1. Articolul 2Se aprobă Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi modelul standard al documentelor elaborate de către acestea prevăzute în anexa nr. 2. Articolul 3Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Rovana Plumb Ministrul delegat pentru dialog social, Liviu-Marian Pop Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Gabriela Coman Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Sevil Shhaideh Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu
ANEXA Nr. 1PROCEDURĂ de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi serviciile de care aceştia pot beneficia Articolul 1Prezenta procedură vizează monitorizarea modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi a celor care au revenit în ţară după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an. Articolul 2 (1) Serviciul public de asistenţă socială solicită anual, în ultimul trimestru al anului, unităţilor şcolare care funcţionează pe raza lor administrativ-teritorială, date şi informaţii cu privire la copiii aflaţi în următoarele situaţii:a)copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate; b)copii cu părintele unic susţinător plecat în străinătate; c)copii cu un singur părinte plecat în străinătate; d)copii reveniţi în ţară după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an. (2) Unitatea şcolară are obligaţia de a transmite lista nominală a copiilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) în cel mult 15 zile calendaristice de la solicitare. Lista va cuprinde numele şi prenumele copilului, numele şi prenumele părinţilor sau, după caz, ale părintelui şi adresa de domiciliu a acestuia.(3) După primirea datelor, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa la adresa la care sunt îngrijiţi copiii aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) şi de a verifica dacă sunt respectate prevederile art. 104-105 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa şi la domiciliul copiilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d). (4) În situaţia în care constată că nu există persoana desemnată potrivit prevederilor art. 104 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a informa în scris persoana în îngrijirea căreia se află copilul cu privire la prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil cu părinte/părinţi plecat/plecaţi la muncă în străinătate are obligaţia de a pune la dispoziţia serviciului public de asistenţă socială toate datele şi informaţiile pe care le deţine cu privire la adresa la care pot fi contactaţi părinţii în străinătate şi de a face dovada că menţine legătura cu aceştia. (6) Cu ocazia vizitei la domiciliu reprezentantul serviciului public de asistenţă socială completează fişa de identificare a riscurilor prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. b) din anexa nr. 2 la hotărâre. Articolul 3 (1) În primele 6 luni după primirea copiei hotărârii de delegare a autorităţii părinteşti în condiţiile prevederilor art. 105 alin. (9) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, serviciul public de asistenţă socială realizează o dată la două luni vizite la domiciliul persoanelor desemnate de instanţă, în vederea informării şi consilierii acestora cu privire la răspunderea pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Ulterior vizitele vor fi realizate semestrial. (2) După efectuarea vizitei, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte un raport privitor la evoluţia copilului şi a modului în care acesta este îngrijit, care să cuprindă în mod obligatoriu informaţii cu privire la performanţele şcolare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni şi anturajul copilului/copiilor. Concluziile evaluării sunt comunicate şi persoanelor desemnate de către instanţă să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, care sunt sprijinite în luarea unor măsuri în funcţie de cauzele identificate. În situaţia în care în familie sunt îngrijiţi mai mulţi copii se întocmeşte un raport unic pe familie, care cuprinde în mod obligatoriu informaţii pentru fiecare copil, inclusiv pentru cei care nu sunt de vârstă şcolară.(3) În situaţia în care se constată scăderea randamentului şcolar, învăţătorul/dirigintele copilului are obligaţia de a solicita sprijinul consilierului şcolar şi de a anunţa în scris reprezentantul serviciului public de asistenţă socială.(4) În situaţia în care în urma evaluării se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoţionale a copilului, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială solicită sprijinul unui psiholog, în vederea includerii acestuia în cadrul unui program de consiliere psihologică. Dacă la nivel local nu există psiholog, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială solicită sprijinul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea facilitării accesului la servicii de specialitate.(5) Dacă în termen de 3 luni de la înscrierea la şcoală a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, situaţia şcolară şi integrarea acestuia în mediul şcolar nu se îmbunătăţesc, învăţătorul/dirigintele, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ, are obligaţia de a solicita sprijinul consilierilor şcolari din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională sau, după caz, centrului Municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională.(6) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate potrivit prevederilor alin. (1) se constată degradarea stării de sănătate a copilului care are părinţii plecaţi la muncă în străinătate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a informa în scris medicul de familie şi de a solicita sprijinul acestuia în ceea ce priveşte verificarea stării de sănătate a acestuia.(7) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate potrivit prevederilor alin. (1) se constată afilierea copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate la un grup de prieteni cu comportament infracţional, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a solicita în scris sprijinul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în vederea oferirii de servicii de specialitate, concomitent cu informarea unităţii şcolare la care acesta este înscris şi a poliţiei.(8) În situaţia în care în urma vizitelor efectuate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială intră în contact cu un copil şi are suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente, acesta are obligaţia de a sesiza de îndată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în vederea iniţierii procedurilor prevăzute de lege în astfel de cazuri.(9) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (3)-(7) reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte planul de servicii. Articolul 4În vederea sprijinirii familiilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, serviciul public de asistenţă socială îndeplineşte următoarele atribuţii: a)urmăreşte menţinerea relaţiilor personale ale copiilor cu părinţii care sunt plecaţi la muncă în străinătate; b)organizează programe de educaţie parentală destinate părintelui care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului după plecarea celuilalt părinte la muncă în străinătate, respectiv persoanelor desemnate a se ocupa de creşterea şi îngrijirea copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi a celor care au revenit în ţară după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an; c)organizează întâlniri trimestriale sau ori de câte ori este necesar cu persoanele care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copiilor, precum şi cu părintele care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului după plecarea celui de al doilea părinte la muncă în străinătate; d)facilitează şi sprijină menţinerea unui contact permanent între reprezentanţii unităţii de învăţământ pe care o frecventează copilul şi persoana în grija căruia acesta a fost lăsat de părinţi; e)încurajează părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul şi cadrele didactice să stabilească acorduri de învăţare, adecvate nevoilor acestora care să cuprindă în mod explicit scopurile, aşteptările şi responsabilităţile ce revin şcolii şi familiei; f)sprijină părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul în utilizarea unor metode de consiliere care să faciliteze comunicarea în familie, rezolvarea problemelor etc. ANEXA Nr. 2METODOLOGIE de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi modelul standard al documentelor elaborate de către acestea Articolul 1Prezenta metodologie stabileşte cadrul metodologic privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, instrumentele de lucru şi activităţile necesar a fi realizate de acestea, în vederea îndeplinirii obligaţiilor stabilite prin lege. Articolul 2În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani; b)familie - grup de persoane legate prin relaţii de rudenie care poate fi format din cupluri căsătorite legal sau în uniune consensuală, un adult cu unul ori mai mulţi copii sub 18 ani, doi adulţi cu unul sau mai mulţi copii sub 18 ani, unde adulţii pot fi părinţi naturali, alte rude ori alte persoane care au în îngrijire copii; c)fişa de identificare a riscurilor - documentul completat de reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială la domiciliul familiei pentru care există suspiciuni cu privire la existenţa unei situaţii de risc pentru copil; d)fişă de observaţie - documentul completat de reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială şi de toţi profesioniştii de la nivel local care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul şi au suspiciuni cu privire la existenţa unei situaţii de risc pentru copil; e)plan de servicii - documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor şi a beneficiilor, în vederea prevenirii separării copilului de familia sa; f)sărăcie - situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 0,40 ISR inclusiv ori în care familia pe durata ultimei ierni nu a putut încălzi locuinţa şi a suferit de frig cel puţin o dată pe săptămână sau care pe durata ultimelor 6 luni nu a putut asigura hrană membrilor ei şi a suferit de foame cel puţin o dată pe săptămână; g)situaţie de risc - orice situaţie, măsură sau inacţiune care afectează dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală ori socială a copilului, în familie sau în comunitate, pentru o perioadă determinată de timp. Articolul 3În vederea îndeplinirii atribuţiei de monitorizare şi analizare a situaţiei copiilor din unitatea administrativ-teritorială şi a realizării activităţii de prevenire a separării copilului de familia sa, serviciul public de asistenţă socială identifică situaţiile de risc la care este supus copilul şi care impun acordarea de servicii şi beneficii. Articolul 4Situaţia de risc a copilului trebuie analizată cel puţin din următoarele aspecte: a)situaţia economică a familiei; b)situaţia socială a familiei; c)starea de sănătate a membrilor familiei; d)nivelul de educaţie al membrilor familiei; e)condiţiile de locuit ale familiei; f)existenţa unor comportamente la risc identificate în cadrul familiei. Articolul 5(1) În funcţie de situaţia economică, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:a)familia se află în situaţie de sărăcie; b)părintele unic susţinător sau ambii părinţi sunt fără ocupaţie ori în şomaj; c)familia primeşte beneficii sociale. (2) În funcţie de situaţia socială, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:a)în familie există o mamă minoră sau o minoră gravidă; b)familia este monoparentală; c)părintele unic susţinător sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în ţară sau în străinătate; d)ambii părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, au fost puşi sub interdicţie judecătorească, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi şi nu a fost instituită tutela sau, după caz, o măsură de protecţie specială; e)familia are unul sau mai mulţi copii care au revenit în ţara de origine după o experienţă de peste un an de migraţie; f)familia are unul sau mai mulţi copii în sistemul de protecţie specială; g)familia are unul sau mai mulţi copii reintegraţi din sistemul de protecţie specială; h)familia are unul sau mai mulţi membri cu dizabilităţi care le limitează participarea la viaţa socială; i)cel puţin un membru al familiei (inclusiv adult) nu are acte de stare civilă; j)familia are unul sau mai mulţi membri condamnaţi la o pedeapsă privativă de libertate; k)se află în orice alte situaţii care pot indica o vulnerabilitate. (3) În funcţie de starea de sănătate a membrilor săi, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:a)familia are unul sau mai mulţi membri cu boli cronice şi transmisibile; b)familia are unul sau mai mulţi membri care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie; c)există o gravidă care nu este înscrisă pe lista unui medic de familie; d)familia are sugar care nu este înscris pe lista unui medic de familie; e)familia are unul sau mai mulţi copii care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie; f)familia are unul sau mai mulţi copii care nu sunt vaccinaţi; g)familia are unul sau mai mulţi copii fără boli cronice şi transmisibile polispitalizaţi; h)orice altă situaţie care poate afecta starea de sănătate a copilului. (4) În funcţie de nivelul de educaţie a membrilor săi, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:a)unul sau ambii părinţi sunt analfabeţi; b)familia are unul sau mai mulţi copii cu vârstă şcolară care nu frecventează cursurile unei forme de învăţământ obligatoriu; c)familia are unul sau mai mulţi copii care au abandonat timpuriu şcoala; d)familia are unul sau mai mulţi copii cu frecvenţă şcolară redusă ori repetenţie; e)familia are unul sau mai mulţi copii cu performanţe şcolare slabe (corijenţe etc.); f)familia are unul sau mai mulţi copii cu istoric de sancţionare în cadrul şcolii, cum ar fi exmatriculare, nota scăzută la purtare etc.; g)în familie este un număr mare de copii antepreşcolari/ preşcolari/şcolari; h)familia are unul sau mai mulţi copii cu cerinţe educaţionale speciale; i)orice altă situaţie care poate afecta dreptul copilului la educaţie. (5) În funcţie de condiţiile de locuit, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:a)familia ocupă abuziv, fără drept de şedere anumite spaţii de locuit sau spaţii construite ilegal; b)familia locuieşte în condiţii improprii, respectiv locuinţa este în stare avansată de degradare sau este improvizată în spaţii care nu sunt destinate acestui scop - magazii, case de apă, elemente de canalizare, construcţii în stare avansată de degradare etc.; c)spaţiul locuibil este insuficient raportat la numărul de persoane; locuinţa este supraaglomerată; d)familia nu are acces la utilităţi, în mod special la sursă de apă, electricitate şi încălzire; e)lipsesc dotările minime necesare pregătirii hranei, asigurării încălzirii şi mobilierul de strictă necesitate; f)locuinţa nu este întreţinută corespunzător, lipsa igienei; g)familia întâmpină probleme cu locuinţa, cum ar fi scurgeri prin acoperiş, pereţi umezi, ferestre/duşumele putrede sau deteriorate etc. (6) În funcţie de comportamentele la risc, copilul poate fi în situaţie de risc în familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui dacă:a)există în familie un istoric de reclamaţii/sesizări înregistrate şi confirmate la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale sau la poliţie cu privire la comportamentul antisocial al unui membru din familie, cum ar fi săvârşirea de fapte cu caracter penal, minori folosiţi la cerşetorie etc.; b)există în familie un comportament agresiv al unuia ori mai multor membri ai familiei şi/sau a unui istoric de violenţă în familie, cum ar fi existenţa reclamaţiilor ori a ordinului de protecţie; c)există în familie consum excesiv de alcool; d)există în familie consum sau un istoric de consum sau abuz de substanţe psihotrope. Articolul 6 (1) Serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a identifica cu prioritate copii aflaţi în situaţie de risc din unitatea lor administrativ-teritorială.(2) Sursele pentru identificarea copiilor aflaţi în situaţie de risc pot fi:a)solicitarea directă de sprijin, adresată serviciului public de asistenţă socială, în scris, prin poştă/e-mail/fax, ori prin telefon din partea copilului şi/sau a părinţilor/reprezentantului legal; b)notificarea părintelui care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, cu privire la intenţia de a pleca la muncă în străinătate, depusă la sediul serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu în condiţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;c)sesizarea scrisă sau telefonică din partea altor persoane decât membrii familiei; d)autosesizare cu ocazia instrumentării oricărui caz înregistrat de serviciul public de asistenţă socială, din presă etc.; e)referirea unui caz de către specialiştii sau instituţiile/ organizaţiile care interacţionează cu copilul/părinţii.(3) Solicitarea directă prevăzută la alin. (2) lit. a) se consemnează într-o cerere care se înregistrează şi în care se expun potenţialele situaţii de risc la care este expus copilul. În situaţia în care solicitantul, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze, nu poate redacta cererea, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială o redactează şi face menţiunea despre această împrejurare, menţiunea astfel făcută ţinând loc de semnătură.(4) Solicitarea şi sesizarea telefonică se înregistrează ca notă telefonică.(5) Toate solicitările, referirile, sesizările şi autosesizările se înregistrează în registrul de intrare-ieşire existent la nivelul serviciului public de asistenţă socială. Articolul 7(1) În activitatea de identificare a situaţiei de risc la care poate fi supus copilul, serviciul public de asistenţă socială utilizează următoarele instrumente:a)fişa de observaţie. Modelul fişei de observaţie este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie; b)fişa de identificare a riscurilor. Modelul fişei de identificare a riscurilor este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. (2) Fişa de observaţie este completată de către reprezentantul serviciului public de asistenţă socială în situaţia în care sursele de informare sunt cele prezentate la art. 6 alin. (2) lit. a)-d).(3) Persoanele de la nivel local care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul şi au suspiciuni cu privire la existenţa unei situaţii de risc, respectiv poliţistul de proximitate, medicul de familie, cadrele didactice, asistentul medical, mediatorul şcolar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, completează fişa de observaţie, potrivit competenţelor legale, şi o transmit în termen de maximum 48 de ore serviciului public de asistenţă socială din unitatea administrativ-teritorială în care îşi desfăşoară activitatea. Articolul 8(1) În termen de maximum 72 de ore de la completarea fişei de observaţie sau, după caz, de la primirea acesteia în condiţiile art. 7 alin. (3), reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa la domiciliul familiei cu copil/copii în vederea evaluării situaţiei familiei şi a completării fişei de identificare a riscurilor.(2) Pentru completarea fişei de identificare a riscurilor reprezentantul serviciului public de asistenţă socială poate solicita informaţii suplimentare de la profesioniştii care intră în contact cu copilul, cum ar fi: medicul de familie, cadre didactice, asistentul medical, mediatorul şcolar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, preotul, precum şi specialişti din organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului. El poate solicita sprijin inclusiv pentru verificarea sau validarea informaţiilor furnizate de familie pentru completarea fişei de identificare a riscurilor.(3) În situaţia în care în urma deplasării prevăzute la alin. (1) este identificat un copil/copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are obligaţia de a îndeplini atribuţiile prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre. Articolul 9Pentru desfăşurarea activităţii de identificare a situaţiilor de risc şi planificarea intervenţiilor serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a realiza o listă a resurselor existente la nivel local care să cuprindă: a)instituţiile şi organizaţiile care pot sprijini serviciul public de asistenţă socială în identificarea familiilor vulnerabile: şcoala, poliţia, biserica şi cultele recunoscute, medicul de familie, spitalele, organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului etc.; b)beneficiile financiare care pot fi acordate potrivit legislaţiei în vigoare; c)informaţii cu privire la instituţiile şi organizaţiile care pot furniza servicii sociale şi asistenţă şi informare la nivel local: şcoala, biserica şi cultele recunoscute, primăria, medicul de familie, poliţia, organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniul protecţiei copilului etc.; d)informaţii cu privire la instituţiile şi organizaţiile care pot furniza asistenţă şi consiliere la nivel judeţean: direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială, centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, inspectoratul şcolar judeţean etc., precum şi organizaţiile neguvernamentale acreditate; e)serviciile publice şi private destinate prevenirii separării copilului de părinţi, cum ar fi centre de zi, centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi etc.; f)serviciile de educaţie cum ar fi şcolile, liceele, asigurarea transportului şcolar, clasele de alfabetizare, mediatorii şcolari, cursurile de educaţie parentală, cercurile şi cluburile pentru copii, programele „şcoală după şcoală“ etc., inclusiv serviciile oferite de organizaţiile neguvernamentale acreditate etc.; g)furnizorii de servicii medicale de la nivelul comunităţii, cum ar fi medicul de familie, asistentul medical comunitar, spitalele, clinicile, medicii care oferă servicii de planificare familială, precum şi serviciile oferite de organizaţiile neguvernamentale de profil, personalul care facilitează accesul cetăţenilor aparţinând etniei rome la servicii medicale, cum ar fi mediatorul sanitar, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti etc.; h)serviciile de informare de natură juridică cum ar fi procedurile pentru stabilirea domiciliului sau reşedinţei, procedurile pentru stabilirea măsurilor de protecţie, procedurile pentru furnizarea utilităţilor - acces la gaz, electricitate, proceduri pentru înregistrarea naşterii, procedurile pentru obţinerea actelor de identitate etc.; i)serviciile pentru copiii cu dizabilităţi, cum ar fi procedura de eliberare a certificatului de încadrare în grad de handicap, serviciile de abilitare/reabilitare etc.; j)alte servicii, cum ar fi cantina socială, adăposturile pentru victimele violenţei domestice, grupuri de sprijin, asociaţiile părinţilor cu copii cu dizabilităţi, asociaţiile de profesori-părinţi, linii telefonice, consilierea premaritală pentru cuplurile tinere, birourile de consiliere pentru cetăţeni etc. Articolul 10(1) În situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor se confirmă existenţa a cel puţin uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(6), în termen de 30 de zile de la completare reprezentantul serviciului public de asistenţă socială întocmeşte planul de servicii.(2) Pentru întocmirea planului de servicii reprezentantul serviciului public de asistenţă socială stabileşte nevoile familiei cu copil/copii în funcţie de situaţia de risc, identifică la nivel local resursele şi serviciile publice şi/sau, după caz, private disponibile pe plan local şi stabileşte cu acestea măsurile necesare susţinerii copilului şi a familiei. Articolul 11(1) Planul de servicii cuprinde serviciile care trebuie oferite pentru a răspunde nevoilor identificate ale copilului şi familiei lui şi cuprinde tipurile de servicii şi beneficii oferite, finalitatea urmărită prin implementarea planului, cine oferă serviciile şi pentru ce perioadă de timp. Planul de servicii se aprobă prin dispoziţie a primarului.(2) Reprezentantul serviciului public de asistenţă socială monitorizează implementarea planului de servicii.(3) Monitorizarea implementării planului de servicii întocmit potrivit alin. (1) se realizează prin vizite la domiciliul familiilor cu copil/copii astfel:a)anual sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite mai puţin de 5 situaţii de risc dintre cele prevăzute la art. 5 alin. (1)-(6); b)semestrial sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite mai puţin de 6-10 situaţii de risc din cele prevăzute la art. 5 alin. (1)-(6); c)trimestrial sau ori de câte ori se impune, în situaţia în care în urma completării fişei de identificare a riscurilor sunt stabilite peste 10 situaţii de risc din cele prevăzute la art. 5 alin. (1)-(6). Articolul 12(1) În situaţia în care reprezentantul serviciului public de asistenţă socială are suspiciuni, în orice etapă a implicării sale, cu privire la existenţa unei situaţii de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă, acesta are obligaţia să sesizeze de îndată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.(2) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a verifica suspiciunea în termen de cel mult 48 de ore de la primirea sesizării conform prevederilor alin. (1). Articolul 13(1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a vizita la domiciliu toate familiile cu copii pentru care nu a fost completată fişa de identificare a riscurilor, în condiţiile art. 8 alin. (1), din unitatea administrativ-teritorială, în vederea identificării tuturor copiilor aflaţi în situaţie de risc. În cadrul vizitei se completează numai fişa de identificare a riscurilor.(2) Serviciul public de asistenţă socială înfiinţează şi menţine un registru de evidenţă a copiilor aflaţi în situaţie de risc, care va cuprinde cel puţin datele şi informaţiile care sunt transmise trimestrial direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Datele sunt transmise în baza fişei de monitorizare prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 14(1) Coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii serviciului public de asistenţă socială, în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, sunt asigurate de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean.(2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului desemnează asistenţi sociali responsabili cu menţinerea legăturii cu serviciul public de asistenţă socială. Un asistent social poate fi responsabil cu coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii mai multor servicii publice de asistenţă socială în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copiilor. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului poate înfiinţa compartimente specializate în coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii serviciului public de asistenţă socială. Articolul 15Persoanele desemnate în condiţiile art. 14 alin. (2) îndeplinesc următoarele atribuţii principale: a)organizează întâlniri semestriale între angajaţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi asistenţii sociali de la nivelul serviciului public de asistenţă socială; b)furnizează serviciului public de asistenţă socială informaţii cu privire la atribuţiile, organigrama direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile organizate la nivelul direcţiei, persoanele responsabile cu coordonarea activităţii de la nivel local şi datele de contact ale acestora; c)asigură legătura dintre serviciul public de asistenţă socială şi celelalte compartimente ale direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului; d)îndrumă metodologic reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială de la nivel local în activitatea lor curentă de identificare şi evaluare a copilului şi familiei acestuia, precum şi în activitatea de planificare şi monitorizare a intervenţiei. În acest sens fiecare responsabil efectuează trimestrial cel puţin o deplasare în fiecare unitate administrativ-teritorială; e)pot însoţi reprezentantul serviciului public de asistenţă socială de la nivel local, la solicitarea expresă şi temeinic motivată a acestuia, la efectuarea vizitelor în teren, atunci când situaţia o impune; f)facilitează colaborarea între serviciile publice de asistenţă socială, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care funcţionează la nivelul judeţului; g)asigură îndrumare metodologică serviciilor publice de asistenţă socială, la cererea acestora, în elaborarea strategiilor locale de dezvoltare, în scrierea de proiecte, precum şi în orice altă activitate care vizează prevenirea separării copilului de părinţi; h)sprijină conducerea serviciului public de asistenţă socială în activitatea de identificare a nevoilor de formare continuă a personalului. Articolul 16Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA Nr. 1*)la metodologie*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2*)la metodologie*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.