HOTARARE Nr. 684 din 30 septembrie 1998
privind aprobarea stemelor unor judete
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 391 din 15 octombrie 1998
In temeiul art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii si
sigiliul statului,
Guvernul Romaniei hotaraste:
ARTICOL UNIC
Se aproba stemele judetelor Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Galati,
Maramures, Mures, Suceava si Valcea, conform anexelor nr. 1 - 8 si 1 a) - 8 a),
care fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneaza:
Secretar de stat,
seful Departamentului pentru
Administratie Publica Locala,
Vlad Rosca
ANEXA 1
STEMA JUDETULUI BIHOR
Figura 1 - Stema judetului Bihor - se gaseste la pagina 2 in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 1 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judetului BIHOR
Descrierea stemei:
Stema judetului Bihor, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut sfertuit;
in primul cartier, pe fond rosu, se afla un turn crenelat de culoare neagra,
zidit, de argint, dotat cu o fereastra si o poarta inchisa.
In cartierul secund, pe fond albastru, se afla cinci spice de grau legate
cu o panglica, toate de aur.
In cartierul trei, pe fond albastru, se afla un ciorchine de strugure cu o
frunza de vita, ambele de argint.
Cartierul patru, pe fond rosu, cuprinde un hrisov natural, rasucit la
capete in sensuri opuse, validat cu o pecete rosie, prinsa cu snur rasucit,
rosu si negru.
Trei brauri undate, dintre care cel din mijloc mai lat, separate de doua
benzi albastre, broseaza peste linia orizontala.
Braul din mijloc contine trei pesti negri.
Semnificatia elementelor insumate:
- turnul crenelat evoca vechea cetate a lui Menumorut;
- spicele si frunza de vita simbolizeaza harnicia locuitorilor acestor
meleaguri si ponderea importanta pe care a avut-o agricultura in economia
judetului;
- hrisovul evoca multitudinea documentelor care atesta spiritualitatea
locuitorilor din zona;
- cele trei brauri argintii simbolizeaza cele trei Crisuri, precum si
bogatia piscicola a apelor.
ANEXA 2
STEMA JUDETULUI BISTRITA-NASAUD
Figura 2 - Stema judetului Bistrita-Nasaud - se gaseste la pagina 2 in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 2 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judetului BISTRITA-NASAUD
Descrierea stemei:
Stema judetului Bistrita-Nasaud, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un
scut sfertuit; in primul cartier, pe fond de azur, se afla o acvila naturala,
tinand in ciocul rosu o cruce ortodoxa de aur si avand pe piept un scut de
argint cu initialele VRR (VIRTUS ROMANA REDIVIVA); la baza acvilei se afla o
carte deschisa, de culoare alba.
In cartierul secund, pe camp de aur, este reprezentata, in culoare
naturala, lupoaica cu Romulus si Remus.
In cartierul trei, pe fond rosu, este conturat un scut cu bordura de aur,
cu marginile neregulate, al carui camp este, de asemenea, rosu; in interiorul
acestuia se afla capul de bour, in culoare naturala, avand intre coarne o stea
de aur, formata din sase raze.
In cartierul patru, pe fond de argint, se afla un personaj purtand costum
popular, tinand in mana dreapta o sulita, iar in cea stanga, un scut cu
ornament floral.
Semnificatia elementelor insumate:
- acvila, lupoaica capitolina si deviza evoca originea latina a poporului
roman;
- personajul ii aminteste pe granicerii romani din Nasaud;
- scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile detinute de domnii
Moldovei in zona si la relatiile existente in epoca feudala intre domnii
Moldovei si aceste tinuturi.
ANEXA 3
STEMA JUDETULUI CARAS-SEVERIN
Figura 3 - Stema judetului Caras-Severin - se gaseste la pagina 3 in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 3 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judetului CARAS-SEVERIN
Descrierea stemei:
Stema judetului Caras-Severin, potrivit anexei nr. 3, are urmatoarea
infatisare:
In scutul albastru se afla un legionar roman, privit din fata, purtand in
mana dreapta scutul cu initialele VRR (VIRTUS ROMANA REDIVIVA), iar cu mana
stanga sprijinind sulita, toate de argint.
Personajul este flancat de cate un ecuson rosu de dimensiuni mai mici,
incarcat, cel din dreapta, cu o albina de aur, cel din stanga, cu doua ciocane
incrucisate, suprapuse peste o roata dintata, ambele din acelasi metal. La baza
scutului este reprezentat un pod negru, cu doua bolte plutind peste valuri
naturale.
Semnificatia elementelor insumate:
- legionarul roman si podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a
desfasurat in antichitate in aceasta zona;
- deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA aminteste de vitejia ostasilor regimentului
de granita din Banat;
- albina evoca traditionala activitate a locuitorilor - apicultura;
- cele doua ciocane incrucisate sunt un stravechi simbol al mineritului;
- roata dintata evoca activitatile economice specifice zonei si evidentiaza
rolul important pe care l-au avut odinioara industria extractiva si
metalurgica.
ANEXA 4
STEMA JUDETULUI GALATI
Figura 4 - Stema judetului Galati - se gaseste la pagina 3 in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 4 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judetului GALATI
Descrierea stemei:
Stema judetului Galati, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut
rosu, incarcat cu o ancora de aur, avand un otgon alb-negru, infasurat pe
bratul sau vertical; in dreapta si in stanga ancorei se afla cate o stea de aur.
Semnificatia elementelor insumate:
- simbolizeaza cadrul natural, comertul si activitatea navala desfasurata
de localnici in aceasta regiune a Dunarii de Jos.
ANEXA 5
STEMA JUDETULUI MARAMURES
Figura 5 - Stema judetului Maramures - se gaseste la pagina 4 in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 5 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judetului MARAMURES
Descrierea stemei:
Stema judetului Maramures, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut
taiat; in dreapta partii superioare se afla un cap de zimbru, natural, avand
intre coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat in dreapta de o roza din
acelasi metal, iar in stanga, de o semiluna de argint, conturnata; in stanga
partii superioare este reprezentata o capra neagra stand pe piscul unui munte
de argint, care are conturat, in centru, intrarea intr-o mina; muntele este
flancat de doi brazi naturali; in partea inferioara, pe camp de azur, se afla o
biserica din lemn, de aur, vazuta din fata, cu acoperis in doua ape, fiecare
nivel fiind terminat cu cate o cruce avand trei brate orizontale si a carei
turla se inalta pana la mijlocul campului superior.
Semnificatia elementelor insumate:
- capul de zimbru, vechi simbol maramuresan, aminteste de legenda
descalecatului, plecarea lui Dragos si Bogdan I din Maramures pentru a forma
statul feudal independent Moldova;
- roza este blazonul voievodului Bogdan I;
- capra neagra si brazii evoca relieful si principalele bogatii naturale
ale zonei;
- intrarea in mina face aluzie la industria extractiva care a avut o
importanta pondere in economia judetului;
- biserica din lemn atesta faptul ca in acest judet se pastreaza cel mai
mare numar de monumente de acest fel din tara.
ANEXA 6
STEMA JUDETULUI MURES
Figura 6 - Stema judetului Mures - se gaseste la pagina 4 in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 6 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judetului MURES
Descrierea stemei:
Stema judetului Mures, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut
sfertuit, cuprinzand, in primul cartier, pe fond rosu, o piesa istorica
alcatuita dintr-un motiv central, de forma ovala, si din buline alungite din
aur; in cartierul doi, pe camp de azur, se afla o constructie cu poarta
inchisa, cu sapte ferestre si doua turnuri, cu acoperis conic retezat, totul din
argint; in cartierul trei, tot pe fond de azur, se afla o balanta de aur, cu
talgerele in echilibru.
In ultimul cartier, pe fond rosu, se afla trei brauri ondulate de argint.
Semnificatia elementelor insumate:
- piesa metalica din primul cartier este cunoscuta sub denumirea
"Fibula de la Suseni", izvor arheologic de inestimabila valoare,
apartinand fazei de inceput a epocii fierului. Ea reflecta nivelul de cultura
materiala si spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor,
in ansamblu;
- constructia evoca ctitoriile importante de pe aceste locuri, cat si
sistemul de fortificatii specific epocii feudale;
- balanta, insemn heraldic care evoca justitia sociala, face aluzie la
echilibrul si cumpatarea locuitorilor, amintind, totodata, rolul activitatilor
comerciale in progresul social;
- braurile argintii transpun in stema bogatia hidrologica a judetului si
desemneaza raurile Mures, Tarnava Mica si Niraj.
ANEXA 7
STEMA JUDETULUI SUCEAVA
Figura 7 - Stema judetului Suceava - se gaseste la pagina 5 in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 7 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judetului SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema judetului Suceava, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut
albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflandu-se o cruce, totul
de aur; crucea este sprijinita de doi lei de argint, limbati rosu, afrontati,
sprijinindu-se cu labele inferioare pe cate un pisc si tinand in labele
superioare o coroana voievodala de aur.
Semnificatia elementelor insumate:
- evoca cadrul natural in care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor
Moldovei;
- atesta statornicia organizarii statale.
ANEXA 8
STEMA JUDETULUI VALCEA
Figura 8 - Stema judetului Valcea - se gaseste la pagina 5 in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 391 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 8 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judetului VALCEA
Descrierea stemei:
Stema judetului Valcea, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut
despicat, dotat cu sef; in dreapta, pe camp rosu, o cruce treflata, de aur, decupata
in mijloc; in stanga, pe fond de aur, un copac dezradacinat, cu coroana bogata,
verde, cu tulpina naturala si poame de aur.
In sef, pe fond de azur, in centru, se afla un put suprapus de o roata,
ambele de aur; putul este flancat in dreapta de un personaj purtand costum
popular, de argint, iar in stanga, de un cal cabrat, din acelasi metal.
Semnificatia elementelor insumate:
- crucea evoca, pe de o parte, ctitoriile religioase inaltate de-a lungul
anilor in zona, iar pe de alta parte evidentiaza credinta ortodoxa si rolul ei
in mentinerea fiintei statale romanesti;
putul suprapus cu roata, insotit de personajul care dirijeaza calul,
reconstituie imaginea vechiului crivac, instalatie rudimentara pentru extractia
sarii, specifica epocii feudale, si evidentiaza ponderea importanta pe care a
avut o exploatarea sarii in economia judetului si a Tarii Romanesti. Prin
extensie, acest element face aluzie la industria chimica existenta in acest
judet, care are la baza sarea ca principala materie prima;
marul cu poame de aur sugereaza dezvoltarea pomiculturii si bogatia
silvica a zonei.