HOTARARE   Nr. 547 din  9 iunie 2005

pentru aprobarea Strategiei nationale de protectie civila

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 600 din 12 iulie 2005

    In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 22 lit. a) din Legea nr. 481/2004 privind protectia civila,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia nationala de protectie civila, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Finantarea actiunilor cuprinse in strategia prevazuta la art. 1 se face in limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat.
    Art. 3
    Prezenta hotarare intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                 PRIM-MINISTRU
            CALIN POPESCU-TARICEANU

                      Contrasemneaza:
                      Ministrul administratiei si internelor,
                      Vasile Blaga

                      Ministrul apararii nationale,
                      Teodor Atanasiu

                      Ministrul finantelor publice,
                      Ionel Popescu

    ANEXA 1*)

    *) Anexa este reprodusa in facsimil.

                  STRATEGIA NATIONALA DE PROTECTIE CIVILA

    INTRODUCERE

    Strategia nationala de protectie civila este documentul de baza al sistemului constituit in Romania, conform legii, care cuprinde obiectivele si optiunile fundamentale privind indeplinirea, prin mijloace si pe cai de actiune specifice fortelor de protectie, a politicii de securitate nationala a statului roman in domeniul prevenirii si protectiei populatiei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu si factorilor de mediu in caz de dezastre si/sau razboi precum si pregatire si ducerea actiunilor de interventie pentru inlaturarea efectelor acestora.
    Ea stabileste locul si rolul Protectiei Civile din Romania in cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor prevazute in Strategia de securitate nationala si strategia de ordine publica precum si a obiectivelor Uniunii Europene privind cooperarea in domeniu.
    Strategia protectiei civile constituie documentul fundamental care orienteaza sistemul national al protectiei civile din Romania pentru indeplinirea misiunilor stabilite prin lege.
    In Romania, protectia civila, in calitatea sa de componenta a structurilor de protectie, reprezinta una din formele de asigurare a securitatii nationale.
    Potrivit legii, protectia civila este componenta a sistemului securitatii nationale si reprezinta un ansamblu integrat de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si realizate potrivit prezentei legi, in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii populatiei, bunurilor si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, conflictelor armate si inlaturarii operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare supravietuirii persoanelor afectate. Activitatea de protectie civila este de interes national, are caracter permanent si se bazeaza pe indeplinirea obligatiilor ce revin, potrivit legii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale, celorlalte persoane juridice de drept public si privat romane precum si persoanelor fizice.
    Misiunea principala a protectiei civile din Romania este de a asigura cetatenilor sai, bunurilor materiale individuale si colective ale acestora, valorilor de patrimoniu si factorilor de mediu siguranta si protectie impotriva efectelor dezastrelor naturale si/sau actiunilor militare pe timp de pace, criza si razboi, prin respectarea stricta a drepturilor omului, intr-un stat national, suveran, independent, unitar si indivizibil, angajat activ in procesul de integrare europeana si euro-atlantica, in conditiile unui regim politic bazat pe democratie constitutionala, sub strict control democratic civil asupra sistemului protectiei civile. Pentru indeplinirea acestor misiuni, sistemul national al protectiei civile este si va fi un serviciu public comunitar.
    In aceste conditii, sistemul national al protectiei civile din Romania trebuie sa fie pregatit, inca din timp de pace si normalitate, sa-si ridice capacitatea de interventie in situatii de urgenta ori criza si sa actioneze in situatii de conflict militar cu capacitatea completa pentru asigurarea prevenirii si protectiei populatiei, bunurilor materiale, animalelor, valorilor de patrimoniu si factorilor de mediu, precum si sa fie in masura sa participe, cu toate resursele umane, tehnice, materiale si financiare de care dispune, pentru inlaturarea efectelor dezastrelor si/sau a conflictelor militare.
    Aceste masuri sunt obligatorii, la nivel national, pentru toate structurile administrativ teritoriale stabilite prin lege, dar si la nivelul institutiilor publice si al agentilor economici, indiferent de forma de proprietate.
    Strategia protectiei civile a fost elaborata pe urmatoarele considerente:
    - Romania, membra NATO nu are inamici declarati, se bucura de relatii pasnice cu vecinii, iar probabilitatea aparitiei, pe termen scurt si mediu, a unei amenintari militare majore la adresa securitatii sale este minima, dar prin dispunerea sa geografica, formele de relief, caracterul temperat-continental al climei, densitatea elementelor de infrastructura, a gradului mediu de dezvoltare economica, prin densitatea populatiei, gradul si nivelul de instruire a populatiei in vederea cunoasterii modului de comportare si acordare a ajutorului sau a primului ajutor in situatii de dezastre, prin teritoriul sau si populatia dispusa in acest areal, ramane vulnerabila la formele de manifestare violenta a tuturor tipurilor de dezastre si conflicte militare, iar necesitatea unei capacitati de raspuns credibile si permanente se impune.
    - Strategia este in mod evident preventiva si participativa.
    Esenta strategiei cuprinde patru concepte strategice:
    - CAPACITATE DE RASPUNS CREDIBILA - presupune o permanenta capacitate de reactie eficienta si adecvata la riscurile existente si probabile la adresa securitatii individuale si colective a populatiei civile. Pe baza evaluarilor si prognozelor realiste asupra riscurilor existente structurile de protectie civila trebuie sa aiba permanent capacitatea de interventie corespunzatoare gradului de pericol la care este supusa populatia.
    - RESTRUCTURAREA SI MODERNIZAREA - consta in realizarea unor structuri adecvate riscurilor la care este supusa Romania, dar si celor specifice structurilor teritorial-administrative, institutiilor publice sau agentilor economici, dimensionate si inzestrate la posibilitatile de sustinere financiara de care dispun administratiile publice centrale si locale. In componenta structurilor de protectie civila (profesioniste si voluntare), trebuie incluse toate serviciile care concura la indeplinirea misiunilor protectiei civile. Va fi gandit si operationalizat un sistem al protectiei civile pe baza de voluntariat.
    Concomitent, se va actiona pentru revederea structurilor ce urmeaza a fi constituite prin completare si/sau mobilizare, in vederea redimensionarii acestora, precum si pentru reducerea timpului de operationalizare si cresterea mobilitatii de interventie.
    Inzestrarea acestor structuri cu tehnica si aparatura moderna se va realiza progresiv, in functie de repartitia alocatiilor bugetare nationale si locale, pana cel mai tarziu in 2008 - 2012.
    - PARTENERIATUL OPERATIONAL INTENSIFICAT - cu structuri similare din tari membre si partenere NATO si UE se bazeaza pe parteneriatele speciale, bilaterale si multilaterale, ca si pe dezvoltarea altora, care servesc la cresterea gradului de siguranta si protectie al populatiei civile, atat pe timp de pace, cat si pe timp de criza sau razboi.
    - INTEGRAREA GRADUALA - are in vedere accelerarea procesului de aderare la structurile europene, concomitent cu interoperabilizarea treptata a structurilor militare si civile de protectie civila cu cele similare ale celorlalte state membre NATO, fapt ce va permite Romaniei sa-si ocupe locul dorit si meritat in cadrul comunitatii internationale. Protectia Civila din Romania trebuie sa pregateasca si sa demareze demersurile necesare acceptarii sale, cu responsabilitati si drepturi depline, in randul membrilor Organizatiei Internationale a Protectiei Civile. Un mediu de securitate colectiva reprezinta cel mai bun mijloc de a ne proteja interesele nationale in secolul XXI.

    MEDIUL DE SECURITATE

    Amenintarea cu o confruntare militara majora in Europa s-a diminuat in mod semnificativ. Odata cu colapsul regimurilor comuniste, Romania se confrunta cu o perioada de tranzitie, care prezinta atat aspecte favorabile, cat si provocari.
    Paralel cu progresele cooperarii si integrarii, au loc procese perturbatoare la adresa securitatii, cum ar fi fragmentarea, marginalizarea sau izolarea unor actori internationali. In lipsa dialogului, conflictele tind sa dobandeasca un caracter international, antrenand utilizarea fortei militare si creand pericole la adresa securitatii statelor, cu consecinte in plan regional si global. Toate statele participante la edificarea securitatii europene s-au angajat sa adopte masuri pentru intarirea cooperarii, cresterea stabilitatii si reducerea posibilitatii izbucnirii unui conflict armat.
    Mediul de securitate ofera, pe termen scurt, ocazia favorabila de afirmare a Romaniei imediat dupa integrarea in Alianta Nord-Atlantica.
    Exista o instabilitate regionala care poate determina accentuarea riscurilor pe termen mediu si lung. Spiritul de deschidere, de alianta si cooperare in Europa contribuie la intarirea tendintei de stabilitate. Sistemul national al protectiei civile din Romania joaca un rol activ in dezvoltarea cooperarii cu structurile similare ale altor state, pentru a sustine intarirea increderii si stabilitatii. Actualul mediu de securitate permite realizarea reformei protectiei civile in cadrul unor limite de risc acceptabile.
    Intr-un mediu de securitate contradictoriu, complex, dinamic si incert, conditiile economico-financiare existente in Romania si in alte state din regiune reprezinta o sursa potentiala de instabilitate. Aceasta ar putea intarzia efectele pozitive ale evolutiei in plan regional si ar accentua tendintele negative.
    Printre sursele potentiale de instabilitate cu care s-ar putea confrunta Romania in perioada imediat urmatoare pot fi enumerate: confruntarile interetnice, interconfesionale si sociale; terorismul de stat; comertul ilicit cu arme, explozibil, cu droguri si cu carne vie; afluxul de refugiati; sabotajele; exploatarea abuziva a unor resurse (paduri, resurse minerale etc.); insuficienta amenajarilor si ameliorarilor etc.
    In acest context, Protectia Civila din Romania trebuie sa fie pregatita sa raspunda provocarilor inceputului secolului al XXI-lea, care se manifesta cu precadere in spatiul de interes al strategiei de securitate nationale a Romaniei. Acest spatiu este variabil in functie de evolutia mediului de securitate, interesele nationale si este determinat atat de existenta surselor active sau potentiale de generare a unor crize, a caror rezolvare obliga la promovarea obiectivelor sistemului national de protectie civila. Romania este situata la interferenta a patru evolutii strategice dezvoltate in spatiile: central-european - viitor pol de prosperitate regionala; sud-est european - generator de instabilitate; al Comunitatii Statelor Independente - aflat in criza de identitate si cel al Marii Negre - care constituie atat zona de importanta strategica pentru flancul sudic al NATO, cat si spatiu de tranzit pentru sursele energetice din Asia Centrala.

    RISCURILE LA CARE SUNT SUPUSE TERITORIUL SI POPULATIA ROMANIEI

    In prezent, riscul confruntarii militare ramane redus. Totusi exista riscuri non-militare si militare dificil de prevazut si apreciat si care ar putea evolua in amenintari. Din punct de vedere al protectiei civile, o anumita parte a riscurilor non-militare pot fi clasificate in riscuri naturale si tehnologice care, la randul lor, pot fi transnationale, zonale, judetene si locale.
    Riscurile naturale cuprind totalitatea fenomenelor naturale periculoase in cadrul carora parametrii de stare se pot manifesta in limite variabile de instabilitate de la normal catre pericol, datorate pamantului (cutremure, alunecari de teren, avalanse), apei (inundatii, ninsori abundente), aerului (furtuni, uragane, taifunuri), variatiilor de temperatura (inghet, seceta, canicula), alte evenimente neprevazute (epidemii, epizootii).
    Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor datorate actiunii umane, involuntare sau intentionate, care confera elementelor infrastructurii probabilitatea de a functiona in limite cuprinse intre normal si periculos pana la dezastre cu efecte distructive asupra sigurantei cetatenilor, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu.
    Din punct de vedere al ariei de manifestare riscurile pot fi clasificate astfel:
    Riscurile naturale si tehnologice transnationale sunt acele riscuri care, datorita evolutiei lor, ameninta teritoriul a doua sau mai multe state.
    Riscurile naturale si tehnologice zonale sunt acele riscuri care, datorita evolutiei lor, ameninta teritoriul a doua sau mai multe judete.
    Riscurile naturale si tehnologice judetene sunt acele riscuri care, datorita evolutiei lor, ameninta teritoriul unui singur judet (doua sau mai multe localitati).
    Riscurile naturale si tehnologice locale sunt acele riscuri care, ca urmare a evolutiei lor, ameninta teritoriul unei singure localitati).
    Consecintele riscurilor militare la adresa securitatii individuale si colective a cetatenilor Romaniei cumulate cu cele non-militare pot afecta grav capacitatea de raspuns la formele evolutive de manifestare a acestora prin diminuarea resurselor umane, tehnice, materiale si financiare, scaderea brusca a nivelului de trai si a increderii cetatenilor in institutiile statului cu rol decizional in domeniul securitatii nationale.
    Pentru diminuarea efectelor riscurilor sunt necesare masuri ferme si oportune. Amanarea lor va accentua numarul si formele de manifestare ale riscurilor si va mari costul actiunilor viitoare. Pentru a raspunde adecvat la intreaga gama de riscuri trebuie sa dispunem la timp de fortele si mijloacele necesare, cu un inalt nivel al capacitatii actionale.
    Pentru indeplinirea misiunilor sale specifice, pe baza deciziei autoritatilor nationale de comanda, structurile de protectie civila vor coopera cu celelalte elemente ale sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala specializate in combaterea categoriilor de riscuri specifice teritoriului national.

    INTERESELE NATIONALE SI OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL PROTECTIEI CIVILE

    Din punct de vedere al protectiei civile, asigurarea intereselor nationale se realizeaza prin aplicarea normelor juridice, masurilor si actiunilor specifice menite sa previna, sa asigure protectia populatiei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu si a factorilor de mediu, sa contracareze efectele actiunilor militare, pe cele ale dezastrelor naturale si tehnologice, sa initieze si sa desfasoare urgent masuri pentru inlaturarea efectelor acestora.
    Sub aspectul complexului masurilor urgente pe care protectia civila trebuie sa le desfasoare in acest context, cea de-a patra Conventie de la Geneva din 12.08.1949 si Protocoalele aditionale I si II din 1977, adoptate de Romania prin Decretul nr. 224 din 11.05.1990, stabilesc ca prin expresia "protectie civila" se intelege indeplinirea tuturor sarcinilor umanitare destinate sa protejeze populatia civila impotriva pericolelor, ostilitatilor sau dezastrelor, asigurand conditiile necesare supravietuirii. Aceste sarcini sunt: serviciul de alerta, evacuarea, organizarea de adaposturi, aplicarea masurilor de camuflaj, salvarea, primul ajutor si asistenta religioasa, decontaminarea, adapostirea, aprovizionarea de urgenta, ordinea in zona sinistratilor, serviciile funerare de urgenta, prevenirea si stingerea incendiilor si altele.
    Indeplinirea acestor sarcini are la baza principii si norme adoptate si recunoscute pe plan mondial, astfel:
    SOLIDARITATEA: Protectia Civila este o miscare universala al carei obiectiv este protectia populatiei, a proprietatilor si mediului acestora, in fata dezastrelor naturale sau provocate de accidente si ajutorarea acestora in spiritul umanitatii, impartialitatii si solidaritatii.
    SERVICIUL PUBLIC: Protectia Civila este un serviciu stabilit de catre un stat, pe baza legislatiei fiecarei tari, in spiritul Dreptului International Umanitar. Sarcinile sale principale sunt prevenirea, pregatirea, planificarea si interventia in contextul dezastrelor naturale sau provocate de accidente si/sau actiuni militare.
    COORDONAREA: Protectia Civila are functia de coordonator al intregii protectii, asistentei si operatiunilor desfasurate pentru indeplinirea scopului fundamental.
    EMBLEMA UNIFICATOARE: Emblema distinctiva internationala a Protectiei Civile este un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu. Persoanele care au acest insemn au datoria sa protejeze si sa asiste in orice imprejurare victimele dezastrelor sau conflictelor armate si sa promoveze in randul populatiei o cultura a prevenirii in fata dezastrelor. Personalul protectiei civile, echipamentul si instalatiile acestuia, precum si proprietatea sub controlul acestora trebuie respectate.
    Obiectivul fundamental al protectiei civile in Romania il constituie realizarea capacitatii nationale de raspuns, necesara si adecvata pentru asigurarea prevenirii populatiei in cazul producerii atacurilor executate de un eventual agresor terestru, aerian sau maritim, precum si in cazul iminentei producerii unor dezastre naturale sau tehnologice, sa asigure protectie populatiei in caz de dezastre si/sau conflict armat, sa participe la planificarea, pregatirea, organizarea, si conducerea eficienta a actiunilor de interventie pentru inlaturarea efectelor acestora.

    OBIECTIVELE PROTECTIEI CIVILE NATIONALE

    In vederea indeplinirii acestui deziderat fundamental, strategia protectiei civile in Romania defineste urmatoarele obiective:
    - identificarea, monitorizarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale si tehnologice existente pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul statelor vecine, care ar putea afecta teritoriul national;
    - informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul situatiei de urgenta;
    - organizarea si asigurarea starii de operativitate si capacitatii de interventie optime a serviciilor pentru situatii de urgenta si a celorlalte organisme specializate cu atributii in domeniu;
    - instiintarea oportuna a autoritatilor administratiei publice centrale si locale despre evolutia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic, cat si in cazul aparitiei pericolului iminent al actiunilor militare si alarmarea populatiei in cazul producerii acestora precum si alarmarea populatiei in situatiile de urgenta;
    - protectia populatiei, bunurilor materiale, valorilor culturale si arhivistice precum si a mediului impotriva efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate;
    - realizarea preventiva a masurilor de protectie civila prin evacuare, adapostire, asanare pirotehnica, asistenta sanitara si decontaminare;
    - pregatirea pentru protectie civila a personalului de conducere din administratia publica centrala si locala, a unitatilor si formatiunilor, a salariatilor, elevilor, studentilor si a populatiei neincadrate in munca;
    - planificarea, organizarea, pregatirea si conducerea actiunilor de interventie pentru inlaturarea urmarilor dezastrelor si/sau actiunilor militare;
    - organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti, limitarea si inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta civila si pentru reabilitarea utilitatilor publice afectate;
    - limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor si efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate;
    - participarea cu forte si mijloace specifice la normalizarea activitatilor serviciilor de utilitate publica si acordarea de ajutor pentru restabilirea si mentinerea ordinii in zonele afectate de dezastre si/sau conflicte militare;
    - participarea la activitati internationale cu caracter umanitar;
    - constituirea rezervelor de resurse financiare si tehnico-materiale, in conditiile legii.
    In vederea promovarii si apararii intereselor Romaniei si pentru realizarea obiectivelor de securitate nationala, prin utilizarea adecvata a fortelor si mijloacelor specifice, trebuie sa se previna producerea unor dezastre naturale si/sau tehnologice independent sau in cooperare cu partenerii (vecinii) si cu aliatii.
    Totodata, se impune intensificarea eforturilor consacrate interoperabilitatii depline cu standardele NATO pentru a beneficia in egala masura de avantajele participarii la apararea colectiva. Pentru a fi credibile, structurile de protectie civila din Romania trebuie sa dispuna de structuri modulare, mobile, eficiente si moderne.
    Prin continuarea actualelor parteneriate strategice, multilaterale si bilaterale, precum si prin dezvoltarea altora, se vor crea conditii favorabile intaririi securitatii populatiei civile in fata dezastrelor si/sau actiunilor militare in regiune si se va facilita modernizarea structurilor actionale ale protectiei civile.
    In acest fel, protectia civila din Romania va contribui la stabilitatea regionala, ca o participanta activa la siguranta si securitatea civila europeana.

    PRINCIPII STRATEGICE

    Fortele si mijloacele de protectie civila din Romania sunt chemate sa mentina libertatea de actiune a Romaniei in relatiile cu alte state, sa asigure participarea activa a statului roman la gestionarea situatiilor de urgenta determinate de dezastre si sa sprijine autoritatile centrale si locale, in gestionarea acestora.
    Potrivit optiunilor politice fundamentale ale statului roman si traditiilor nationale, Strategia nationala de protectie civila a Romaniei se bazeaza pe principiul controlului democratic civil asupra structurilor de protectie civila de catre conducerea politica a statului - Parlament, Presedinte, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Guvern, Prim-ministru.
    Politica privind protectia civila in Romania si procesul de bugetar al acesteia sunt transparente si se desfasoara pe baza hotararilor Parlamentului.
    Strategia nationala de protectie civila se bazeaza pe principiul capacitatii de raspuns credibile, asigurata preponderent prin efort national.
    Deficitul de protectie civila va fi acoperit in concordanta cu apartenenta Romaniei la Alianta Nord-Atlantica, parteneriatele strategice si speciale, acordurile bilaterale si prin alte aranjamente de securitate cu diferite state.
    Totodata, in conformitate cu Decizia Consiliului European nr. 792/2001/CE pentru stabilirea unui mecanism al Comunitatii pentru facilitarea cooperarii in cadrul interventiilor de asistenta de protectie civila, se va actiona pentru adoptarea legislatiei secundare pentru asigurarea participarii efective la mecanismul Comunitatii, urmand a se reglementa concret modalitatile de tranzitare a spatiului aerian in situatii de urgenta, asigurarea transportului echipelor nationale din Romania spre zonele de interventie, precum si celelalte obligatii impuse de decizia Consiliului, in vederea integrarii protectiei civile din Romania in mecanismul de referinta, inclusiv privind asigurarea fondurilor necesare pentru operationalizarea sistemului, in conformitate cu angajamentele asumate. In perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, Romania isi propune sa sprijine intentia Uniunii de a crea un cadru financiar de sustinere a constituirii unui instrument de reactie rapida si pregatire in caz de urgente majore si participarea Romaniei la acesta.
    Strategia directioneaza structurile de protectie civila catre o forta cu capabilitati sporite, in masura sa actioneze oportun si eficient. Un asemenea sistem serveste cel mai bine interesele Romaniei, deoarece faciliteaza participarea activa la structurile internationale de protectie civila si se adapteaza rapid pentru prevenirea dezvoltarii ariei de manifestare a tuturor tipurilor de dezastre.
    Evolutiile in conceptele strategice de pregatire si conducere a actiunilor de interventie pentru inlaturarea urmarilor dezastrelor si/sau a actiunilor militare, complexitatea crescanda a formelor de manifestare a acestora impun ca protectia civila sa fie in masura sa duca actiuni de prevenire, protectie si interventie intr-o conceptie unitara la nivel central si local, operational si strategic.
    Pentru indeplinirea acestor misiuni raman primordiale principiile Aliantei Nord-Atlantice privind solidaritatea aliata, unitatea strategica, partajarea echilibrata a rolurilor, riscurilor si responsabilitatilor, efortul colectiv pentru prevenire protectie si interventie, finantarea multinationala, sprijinirea dezvoltarii Identitatii de Securitate si Aparare Europeana (ESDI).

    CONCEPTE STRATEGICE

    Conceptele strategice descriu principalele modalitati de folosire a fortelor de protectie civila in operationalizarea Strategiei de protectie civila.
    Ele definesc, de asemenea, directia in care sistemul national de protectie civila va fi structurat, inzestrat si instruit. Aceste concepte sunt: capacitatea de raspuns credibila, restructurarea si modernizarea, parteneriatul operational intensificat si integrare graduala.
    - CAPACITATEA DE RASPUNS CREDIBILA. Sistemul national de protectie civila din Romania trebuie sa mentina permanent capacitatea de a raspunde eficient si adecvat la orice forma de manifestare evolutiva a riscurilor naturale si tehnologice sau pe timpul pregatirii si desfasurarii actiunilor militare. Raspunsul protectiei civile, in caz de dezastre si/sau actiuni militare, cuprinde un ansamblu de masuri si actiuni succesive, prin utilizarea componentelor actionale ale Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, voluntarilor de protectie civila, existente la pace, precum si, in unele cazuri de dezastre majore, a structurilor profesioniste care se vor constitui prin completare si mobilizare.
    Aceste importante categorii de forte sunt sprijinite de serviciile publice de ambulanta, spitalele de urgenta si sectiile de urgenta organizate pe langa spitalele din reteaua medicala nationala, institutul si sectiile de medicina legala, alte servicii publice, politia, Oficiul National pentru Refugiati, jandarmeria romana, precum si forte si mijloace din cadrul Ministerului Apararii Nationale.
    Riposta protectiei civile cuprinde trei faze:

    Actiuni si masuri predezastru (in timp de pace) presupun identificarea si luarea in evidenta a surselor si zonelor probabile de risc la dezastre sau conflict militar, monitorizarea acelor surse de risc ale caror parametrii de manifestare permit acest lucru, constituirea si pregatirea fortelor si mijloacelor de protectie civila, constituirea sistemului de instiintare si alarmare (prevenire) in cazul atingerii sau depasirii parametrilor de siguranta, realizarea graduala a masurilor specifice de protectie civila corespunzator fondurilor alocate, constituirea sistemelor de conducere, elaborarea unor prognoze la sursele si zonele de risc la care procesul de predictie permite, elaborarea planurilor de protectie si interventie pentru mai multe variante posibile pe baza unor scenarii ipotetice, elaborarea planurilor de cooperare intre structurile de urgente si alte forte si mijloace prevazute pentru a participa la misiuni de sprijin si asistenta umanitara. Pe baza evaluarii permanente a riscurilor trebuie sa se mentina permanent forte credibile, suficiente cantitativ si pregatite la nivelul standardelor moderne.
    Actiuni si masuri pe timpul producerii si desfasurarii dezastrului (in timp de criza) - vor consta in luarea masurilor urgente de alarmare (alertare) a populatiei, pentru scoaterea ei in afara zonelor de pericol, desfasurarea unor actiuni oportune si energice pentru protejarea vietii cetatenilor si animalelor, salvarea unor bunuri materiale de valoare, intensificarea masurilor de protectie, in vederea reducerii efectelor dezastrelor si/sau actiunilor militare, ridicarea capacitatii de interventie a fortelor si mijloacelor participante, prin mobilizare si efectuarea de rechizitii, punerea in aplicare a planurilor de protectie si interventie intocmite din timp de normalitate dupa revederea si actualizarea acestora. Concomitent, trebuie avuta in vedere obligatia de a notifica catre tarile vecine si organismele internationale specializate in producerea unor dezastre care pe baza prognozelor elaborate ar putea depasi granitele nationale in vederea pregatirii procedurilor de acordare a asistentei si sprijinului umanitar, in situatia in care s-ar depasi capacitatea de raspuns a protectiei civile si statul roman ar solicita acest sprijin.
    Masuri si actiuni post dezastru (pe termen scurt, mediu si lung):
    - in cazul masurilor si actiunilor pe termen scurt, misiunile protectiei civile au in vedere continuarea actiunilor de cautare - salvare, evaluarea situatiei pierderilor si distrugerilor provocate de dezastru si/sau actiunile militare, analiza capacitatii de raspuns impusa de situatia si existentul fortelor si mijloacelor planificate sa participe la actiuni de interventie completate cu structurile prevazute a se infiinta la mobilizare si cu cele din planurile de cooperare, analiza necesarului de sprijin si asistenta umanitara din exterior si demararea demersurilor pentru obtinerea acestui sprijin, coordonarea unitara a fortelor si mijloacelor de interventie, asigurarea conditiilor minimale de protectie si siguranta pentru populatia aflata in dificultate;
    - in cazul actiunilor si masurilor pe termen mediu se are in vedere continuarea actiunilor de cautare - salvare si a celor de evaluare a situatiei pierderilor si distrugerilor, crearea conditiilor de trai normale pentru populatia sinistrata, colectarea, depozitarea si distribuirea echitabila a ajutoarelor umanitare de stricta necesitate, inlaturarea esalonata a urmarilor dezastrelor si/sau a actiunilor militare, refacerea principalelor elemente de infrastructura si a utilitatilor de gospodarie comunala;
    - in cazul masurilor si actiunilor pe termen lung se vor continua actiunile de sprijinire a populatiei afectate, inlaturarea efectelor dezastrelor si/sau a actiunilor militare, participarea la refacerea tuturor elementelor de infrastructura si a utilitatilor de gospodarie comunala, relocarea populatiei evacuate, eventual a celor sinistrati, asigurarea conditiilor pentru reluarea in situatie de normalitate a activitatilor social-economice, refacerea masurilor de protectie civila afectate si a capacitatii de interventie a fortelor si mijloacelor participante la actiunile de interventie.
    - RESTRUCTURAREA SI MODERNIZAREA - Numarul si pericolul pe care-l reprezinta riscurile existente pe teritoriul Romaniei, dar si instabilitatea politico-militara din zona de interes geostrategic a tarii noastre presupune ca, in viitor, fortele si mijloacele structurilor de urgenta sa creasca din punct de vedere al eficientei si specializarii.
    Dimensionarea si inzestrarea acestora va depinde de capacitatea de sustinere financiara din partea administratiei centrale si locale corespunzator parcurgerii procesului de tranzitie catre economia de piata si a insanatosirii economice preconizate.
    In paralel cu realizarea acestora, structurile de protectie civila de la nivel central si local vor sprijini infiintarea unor formatiuni de voluntari, prin intermediul carora sa se reduca timpul de interventie in caz de dezastre, precum si cheltuielile de infiintare, dotare si functionare.
    - PARTENERIATUL OPERATIONAL INTENSIFICAT - in conceptia nationala, sistemul de parteneriat este, in prezent, cea mai buna cale pentru pregatirea structurilor de protectie civila din Romania in vederea integrarii intr-un mediu de securitate colectiva. Se va amplifica dinamica relatiilor cu structurile de protectie civile ale celorlalte state membre NATO. De asemenea, se va intari colaborarea bilaterala cu tarile candidate la integrarea in NATO. In cadrul cooperarii bilaterale si multilaterale, structurile sistemului national de protectie civila din Romania vor participa la exercitii in cadrul gruparilor de forte intrunite si la operatiuni multinationale de sprijin si asistenta umanitara. Contributia va fi, in primul rand, cu Detasamentul de interventie nominalizat in cadrul inventarului national pentru actiuni de sprijin si asistenta umanitara, precum si cu experti pe domenii specifice din cadrul altor ministere.
    In cadrul cooperarii subregionale, se va continua incheierea conventiilor bilaterale cu statele vecine, indiferent daca sunt sau nu membre NATO, in domeniul protectiei civile, pentru notificare si sprijin reciproc, in cazul producerii unor dezastre naturale sau tehnologice transfrontaliere.
    - INTEGRAREA GRADUALA - are in vedere faptul ca pentru realizarea obiectivelor de securitate nationala, Romania trebuie sa se integreze in institutiile euro-atlantice si europene si sa-si consolideze rolul si locul in alte structuri de securitate. Integrarea in NATO a fost prioritara si reprezinta cea mai buna optiune pentru Romania de a avansa catre un mediu de securitate colectiva.

    Apartenenta la NATO. Romania si-a oferit disponibilitatea de a participa, la solicitarea Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Raspunsului in Caz de Dezastre, EADRCC, la constituirea unei unitati multinationale de raspuns la dezastre, cu Detasamentul de Interventie nominalizat in cadrul inventarului national la acest organism, precum si cu experti din alte ministere.
    Comitetul Superior de Planificare a Urgentelor Civile (SCEPC) din NATO a analizat posibilitatea stabilirii capacitatii Euro-Atlantice de raspuns in caz de dezastre in folosul tarilor din Consiliul Euro-Atlantic pentru Parteneriat (EAPC), concluzionand ca Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Raspunsului in Caz de Dezastre (EADRCC) poate da un raspuns unei tari afectate, la solicitare acesteia sau prin Biroul de Coordonare a Afacerilor Umanitare din ONU (UN-OCHA). Prin constituire si operationalizarea unei Unitati Euro-Atlantice de Raspuns in Caz de Dezastre (EADRU), formata din elemente nationale oferite de tarile membre EAPC se realizeaza un cadru unitar de actiune pentru inlaturarea urmarilor eventualelor dezastre, in timp mai scurt, cu pierderi si consumuri mai mici. EADRU nu este o forta stabila, ci o grupare de elemente nationale voluntare de interventie in caz de dezastre.
    In acest sens, principalele directii de actiune ale protectiei civile din Romania sunt urmatoarele:
    - indeplinirea obiectivelor stabilite in Programele Nationale Anuale de pregatire ale Aliantei;
    - angajarea operational deplina in alianta;
    - abordarea problemelor de securitate si protectia civila colectiva potrivit noului Concept Strategic al NATO de planificare a urgentelor civile;
    - amplificarea progresiva a participarii la structurile si actiunile comune organizate si conduse de Comitetul Superior de Planificare a Urgentelor Civile (SCEPC) din NATO;
    - asigurarea capacitatii reale de raspuns pentru protectia civila colectiva si pentru implementarea altor masuri luate de Alianta Nord-Atlantica;
    - realizarea deplina a standardizarii si interoperabilitatii cu structuri similare din celelalte tari membre NATO.
    Romania sprijina dezvoltarea Identitatii de Securitate si Aparare Europeana (ESDI).

    Integrarea in Uniunea Europeana
    Prin semnarea <<Memorandumului de intelegere dintre Comunitatea Europeana si Romania>> privind participarea la mecanismul de intarire a cooperarii de asistenta in interventiile specifice protectiei civile, Romania accepta ca importanta semnarii de catre statele asociate a documentelor de aderare la Mecanism deriva din faptul ca aria de acoperire a acestui instrument se extinde pe tot cuprinsul Europei, iar eficienta capacitatii de raspuns creste prin aportul statelor semnatare care, pe langa faptul ca beneficiaza de avantaje, de drepturi, vor trebui sa contribuie in aceeasi masura ca si statele membre la mentinerea unui nivel ridicat al structurii de raspuns.
    Aceasta constituie un element important al politicii de integrare a Romaniei reprezentand un instrument de abordare si solutionare a manifestarilor evolutive ale surselor de risc nationale si transnationale. Intentionam sa sprijinim si sa participam la exercitiile de management a urgentelor civile in caz de dezastre planificate, incluzand operatiuni de raspuns la acestea, prin operatiile de cautare - salvare, precum si de asistenta si sprijin umanitar. Romania isi propune sa finalizeze crearea cadrului legislativ subsecvent Deciziei Parlamentului si a Consiliului nr. 2850/2000/CE privind stabilirea unui cadru comunitar de cooperare in domeniul poluarilor marine accidentale sau deliberate, concomitent cu intensificarea procesului de implementare a Directivei 96/82 privind controlul accidentelor majore care implica substante periculoase (SEVESO).
    Participanta activa la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa Romania va continua sa participe la operatiile de management al urgentelor civile in caz de dezastre. Implicarea in acest gen de operatii va demonstra ca Romania este pe deplin angajata in construirea noii arhitecturi a securitatii si protectiei colective, regionale si europene. Participarea noastra va avea la baza interesele nationale. In OSCE, in special, vor fi sprijinite diplomatia preventiva, prevenirea si notificarea reciproca a dezastrelor naturale si tehnologice care pot afecta teritoriul statelor vecine, precum si acordarea de asistenta si sprijin umanitar pentru inlaturarea efectelor. Angajamentele se vor materializa in participarea structurilor de protectie civila din Romania la initiativele de cooperare, pentru constituirea unor forte multinationale, destinate in special executarii misiunilor de sprijin si asistenta umanitara.

    Integrarea in Organizatia Internationala a Protectiei Civile (OIPC). Autoritatile nationale vor pregati si demara demersurile necesare pentru acceptarea protectiei civile din Romania ca membru cu drepturi depline in aceasta organizatie. In acest sens, se vor lua masuri pentru realizarea scopurilor impuse prin "Planul Mondial de actiune pentru dezvoltarea structurilor de protectie civila" adoptat la cea de-a XI-a Conferinta Mondiala a Protectiei Civile, desfasurata la BEIJING, in perioada 26 - 28 octombrie 1998, sens in care se vor intreprinde urmatoarele:
    - elaborarea unei doctrine a protectiei civile particularizata la specificul, experienta si traditia Romaniei;
    - elaborarea unui punct de vedere national si aderarea la o conventie cadru de asistenta mutuala in domeniul protectiei civile;
    - intensificarea eforturilor pentru armonizarea procedurilor aplicate in caz de urgenta civila;
    - acceptarea si respectarea principiilor fundamentale ale protectiei civile bazate pe valori universal recunoscute;
    - elaborarea unui plan de promovare si difuzare a reglementarilor dreptului international umanitar in situatii de protectie civila.

    MISIUNI STRATEGICE

    Misiunile strategice ale protectiei civile au la baza obiectivele politicii in domeniul protectiei civile si prioritatile acesteia, principiile strategice, hotararile organismelor de conducere abilitate, precum si evolutia mediului de securitate interna si internationala. In raport cu starea mediului de securitate, misiunile se grupeaza astfel:
    - in timp de pace (in conditii de normalitate sau de producere a unor dezastre care nu impun decretarea starii de urgenta);
    - in situatii de criza determinata de dezastre si decretarea starii de urgenta;
    - in timp de razboi.
    In timp de pace, structurile de protectie civila trebuie sa actioneze pentru realizarea si cresterea progresiva a unei capacitati de raspuns credibila pentru orice situatie la care ar putea fi solicitata, in tara sau strainatate, bazata pe prognoza, planificare, organizare, instruire si cooperare. Principalele misiuni strategice sunt:
    - stabilirea fortelor si mijloacelor pentru realizarea unui nivel al capacitatii de raspuns cat mai apropiat nevoilor determinate de numarul si gradul de pericol al surselor de risc luate in evidenta si monitorizate;
    - realizarea masurilor necesare pentru informarea oportuna a factorilor de decizie si alarmarea populatiei referitor la iminenta producere a dezastrelor naturale si/sau tehnologice sau declansarea prin surprindere a unor actiuni militare din interior sau exterior;
    - realizarea masurilor de protectie a populatiei si animalelor, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu si factorilor de mediu conform situatiilor de risc la care ar putea fi supus teritoriul national prin evacuare, adapostire, aparare NBC si asistenta sanitara.
    - pregatirea personalului de conducere din comandament si unitatile subordonate, precum si a celor cu atributii in domeniul protectiei civile din administratia publica centrala si locala, de la nivelul institutiilor publice si agentilor economici prin sedinte teoretice si practice, cursuri si convocari in tara si strainatate;
    - instruirea populatiei neincadrate, a studentilor si elevilor, in vederea insusirii regulilor de comportare inainte, pe timpul si dupa producerea dezastrelor sau actiunilor militare, precum si pentru acordarea autoajutorului sau a primului ajutor, in caz de dificultate;
    - asanarea teritoriului national de munitia ramasa neexplodata in urma conflictelor militare sau in cazul tragerilor de instructie, exercitiilor, aplicatiilor cu trageri de lupta sau experimentarilor in poligoanele Ministerului Apararii Nationale sau ale Ministerului Administratiei si Internelor;
    - luarea in evidenta a tuturor surselor si zonelor de risc natural si tehnologic existente pe teritoriul, in spatiul aerian si maritim al Romaniei;
    - elaborarea prognozelor privind urmarile probabile ale producerii unor dezastre, calculul necesarului de forte si mijloace de interventie pentru diferite variante;
    - monitorizarea parametrilor de stare cuantificabili la toate sursele de risc luate in evidenta, culegerea si prelucrarea datelor si informatiilor referitoare la depasirea limitelor de atentie;
    - initierea si elaborarea de acte normative, regulamente, instructiuni si norme cu privire la organizare, functionare si principiile de intrebuintare a structurilor de protectie civila pe timp de pace, criza sau razboi;
    - participarea la actiuni de instruire in comun cu structuri similare din tarile vecine, din celelalte tari membre NATO si partenere;
    - participarea la misiuni de sprijin si asistenta umanitara in tarile afectate de dezastre majore, la solicitarea acestora, cu aprobarea Parlamentului, conform tratatelor si conventiilor internationale la care Romania a aderat, prin elaborarea de proceduri specifice, care sa permita un raspuns rapid.
    Toate acestea pot fi considerate ca actiuni pregatitoare corespunzatoare fazei (fazelor) de predezastru.

    In situatii de criza determinate de dezastre (situatii de urgenta):
    In conformitate cu tratatele si conventiile internationale la care Romania a aderat, protectia civila nu poate fi implicata in gestionarea unor situatii de criza politico-militara sau de alta natura, singura urgenta civila pe care o poate gestiona fiind cea determinata de dezastre.
    Intrucat teritoriul Romaniei, spatiul sau aerian si maritim, constituie arealul de manifestare a majoritatii tipurilor de dezastre cunoscute, este necesar sa existe permanent structuri de protectie civila capabile sa ofere raspunsul ce se impune unor astfel de provocari.
    Decretarea <<Starii de Urgenta>> din considerentul producerii unui dezastru major este justificata numai de afectarea unei insemnate portiuni din teritoriul national, existenta unui mare numar de pierderi si distrugeri, afectarea partiala sau totala a capacitatii de raspuns a protectiei civile din zona de dezastru.
    Gestionarea situatiilor de criza (<<starii de urgenta>>) determinate de dezastre revine Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, care pregateste, organizeaza si conduce activitatile necesare conform actelor normative in vigoare. In functie de situatia creata dupa producerea unui dezastru aceasta poate propune Presedintelui Romaniei instituirea "Starii de Urgenta" pe intreg teritoriul national sau numai intr-o anumita zona, ori de cate ori inlaturarea urmarilor dezastrului nu este posibila fara instituirea unor masuri exceptionale.
    In acest context, misiunile strategice ale protectiei civile, indiferent daca s-a dispus sau nu instituirea starii de urgenta, se refera la:

    Masuri pe timpul producerii dezastrului:
    - salvarea (prevenirea si protectia) populatiei, animalelor, bunurilor materiale si valorilor de patrimoniu, de actiunile distructive ale dezastrelor prin instiintare, alarmare si evacuare sau dispersare temporara, adapostire, descarcerare;
    - decontaminarea chimica radioactiva a personalului, terenului, cladirilor, instalatiilor si echipamentului, in cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice;
    - limitarea si inlaturarea avariilor la retelele de utilitate publica;
    - izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor;
    - acordarea primului ajutor, trierea si evacuarea ranitilor la formatiunile medicale fixe sau mobile cele mai apropiate;
    - acordarea asistentei medicale specializate si spitalizarea persoanelor ranite, arse, iradiate, contaminate, intoxicate;
    - amenajarea unor spatii de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de sinistrati (refugiati), pentru persoanele ramase fara locuinte;
    - paza si supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul si distribuirea ajutoarelor umanitare de stricta necesitate pentru populatia ramasa fara locuinte;
    - paza si insotirea convoaielor umanitare;
    - inlaturarea tuturor urmarilor dezastrelor si participarea la refacerea conditiilor pentru reluarea, in stare de normalitate a activitatilor sociale si economice;
    Toate acestea se pot desfasura succesiv sau simultan in faza de producere a dezastrului precum si dupa producerea acestuia (post-dezastru), in acest ultim caz, misiunile fiind impartite in misiuni post-dezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung.

    In timp de conflicte militare:
    Majoritatea misiunilor protectiei civile ce se executa in timp de pace sau in situatii de criza se executa si in timp de razboi, indeosebi in zonele aflate in afara dispozitivului trupelor, la distante apreciabile de zona actiunilor de lupta. Nu este exclus ca in perioada desfasurarii actiunilor militare, in acelasi areal, sa se produca dezastre naturale sau tehnologice ale caror urmari cumulate sa produca efecte greu sau imposibil de suportat de catre populatia civila, la inlaturarea carora, structurile de protectie civila ajung, uneori, in imposibilitatea de a opune o capacitate de raspuns corespunzatoare.
    Misiunile specifice protectiei civile, pe timpul conflictelor militare sunt:
    - instiintarea personalului de conducere cu sarcini de raspundere in domeniul protectiei civile cu privire la pericolul actiunilor agresorului din aer, terestru sau de pe mare, pentru anumite zone geografice ale teritoriului national sau pentru anumite directii operative sau strategice;
    - alarmarea personalului de conducere si a populatiei din zona probabila de actiune iminenta a agresiunii din aer, de pe mare sau terestra;
    - evacuarea autoritatilor administratiei centrale si locale, a unei parti a populatiei, animalelor, bunurilor materiale si valorilor de patrimoniu din zona frontierei de stat, din zona actiunilor de lupta, din marile aglomerari urbane (in mod deosebit din Municipiul Bucuresti, capitala Romaniei si din municipiile resedintele de judet), conform actelor normative in vigoare si a planurilor intocmite din timp;
    - adapostirea personalului de conducere din administratia publica centrala si locala, a altor categorii de personal cu responsabilitati in domeniul managementului sistemului national de protectie civila, a populatiei necuprinse in masurile de evacuare;
    - dispersarea temporara a salariatilor din institutiile publice si agentii economici cu sarcini in productia nationala de aparare, care nu au asigurate spatii de adapostire la locul de munca sau in localitatea in care-si au domiciliul;
    - inlaturarea urmarilor actiunilor militare prin masuri specifice corespunzatoare tipului de munitii utilizate de agresor, a efectului si ariei de manifestare a puterii distructive a acestora;
    - refacerea infrastructurii protectiei civile in teritoriul eliberat, dupa respingerea agresorului;
    - refacerea capacitatii de interventie a fortelor si mijloacelor participante la actiuni de inlaturare a urmarilor actiunilor militare;
    - relocarea autoritatilor administratiei centrale si locale precum si populatiei evacuate in conditiile asigurarii conditiilor de protectie si siguranta;
    - participarea la reabilitarea conditiilor de viata si reluarea in normalitate a activitatilor economice si sociale.
    Succesul actiunilor structurilor de protectie civile din Romania in prevenirea si protectia populatiei si bunurilor materiale si in inlaturarea urmarilor actiunilor militare sau celor provocate de dezastre va depinde, in primul rand, de cantitatea si calitatea informatiilor cu privire la acest aspect, capacitatea de riposta eficienta a structurilor planificate sa participe la actiuni de interventie, realizarea, mentinerea si dezvoltarea cooperarii cu toate fortele capabile sa duca actiuni de interventie in folosul protectiei civile, operationalizarea oportuna a fortelor de rezerva.

    CONDUCEREA SISTEMULUI NATIONAL DE PROTECTIE CIVILA

    Conducerea de ansamblu a fortelor sistemului national de protectie civila se realizeaza prin Parlament, Presedintele Romaniei, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Guvernul, Primul-ministru. Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, autoritatile publice centrale si locale cu atributii in domeniu.
    Primul-ministru este sef al Protectiei Civile in Romania si coordoneaza Comitetul National pentru Situatii de Urgenta prin ministrul administratiei si internelor.
    Potrivit deciziilor autoritatii nationale de conducere, la nivel national se constituie Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta in componenta Ministerului Administratiei si Internelor caruia ii revine responsabilitatea executarii conducerii operationale. Coordonarea unitara a activitatilor de aparare impotriva dezastrelor revine Comitetului National pentru Situatii de Urgenta si numai in cazul in care efectele dezastrelor, ca arie de manifestare si amploare, pun in pericol securitatea nationala.
    In conformitate cu legislatia in vigoare, actiunea de evacuare in caz de conflict armat a autoritatilor administratiei centrale si locale, a unor categorii de populatie, bunuri materiale si valorilor de patrimoniu este coordonata de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. Punerea in aplicare a planurilor intocmite in timp de pace pentru astfel de situatii se executa cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sau a Marelui Cartier General in caz de conflict armat.
    La nivel local conducerea actiunilor de protectie civila se exercita, potrivit legii, de catre autoritatile administratiei publice, prin comitetele pentru situatii de urgenta si inspectoratele judetene si al Municipiului Bucuresti pentru situatiile de urgenta.
    In vederea coordonarii unitare a actiunilor de prevenire, protectie si interventie pentru inlaturarea efectelor dezastrelor naturale si tehnologice pe timp de pace, criza si razboi, in subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta se constituie Centrul Operational National, iar la inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta, centre operationale judetene, cu serviciul permanent in functiune.
    Responsabilitatea pentru organizarea, inzestrarea, pregatirea structurilor, a sustinerii logistice si administrative a fortelor de interventie, precum si conducerea operationala curenta a actiunilor cu caracter teritorial revin Centrului Operational National din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
    Pe timpul situatiei de urgenta sau de criza, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta propune ministrului Ministerului Administratiei si Internelor mobilizarea unora dintre unitatile sau subunitatile de protectie civila din rezerva.
    In cazul declansarii unui conflict armat Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta mobilizeaza, la ordin, toate structurile de rezerva. Coordonarea actiunilor de protectie civila, pe timp de razboi, se realizeaza de catre Marele Cartier General, in compunerea caruia va functiona o Grupa Operativa de Protectie Civila, a carei organizare, inzestrare si atributii se stabilesc de catre seful Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
    Structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta la pace si la razboi, precum si procedurile de lucru pentru elaborarea conceptiilor, planurilor si documentelor organizatorice de aplicare a acestora vor fi similare standardelor Aliantei Nord-Atlantice si celor ale U.E. Procesul de standardizare si interoperabilitate cu structuri similare din celelalte tari membre NATO, are drept scop perfectionarea conducerii structurilor de interventie la toate nivelurile.

    ORGANIZAREA SISTEMULUI NATIONAL AL PROTECTIEI CIVILE

    Capabilitatile sistemului national al protectiei civile trebuie sa corespunda cerintelor legate de indeplinirea intregii game de masuri ce-i revin, atat pe timp de pace, pe timp de criza, cat si pe timp de razboi. Pentru a face fata situatiilor de risc la care este supusa populatia si bunurile materiale, valorile de patrimoniu, animalele si factorii de mediu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta stabileste fortele destinate sa duca actiuni de interventie pentru inlaturarea urmarilor dezastrelor, precum si cele ale efectelor actiunilor militare.
    In acest sens, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta constituie in timp de pace forte operationale iar pe timp de criza sau conflict armat, forte de rezerva si ia in evidenta formatiunile voluntare si organizatiile neguvernamentale cu sarcini in domeniu.
    Fortele operationale sunt alcatuite din Detasamentul de Interventie de protectie civila, Detasamentul Pirotehnic, unitatile si sectiile de pompieri militari, spitalele de urgenta, serviciile publice de ambulanta si serviciile de medicina legala, alte servicii comunitare cu atributii in gestionarea urgentelor civile.
    La solicitarea organismelor internationale, a Centrului pentru Coordonare Euro-Atlantica pentru Raspuns la Dezastre (EADRCC) din structura NATO sau a Biroului pentru Asistenta Umanitara (OCHA), din structura ONU precum si a unor tari cu care Romania are incheiate conventii bilaterale in domeniul protectiei civile, anumite structuri nominalizate vor participa, cu aprobarea autoritatii nationale (Parlament, CSAT), la actiuni de sprijin si asistenta umanitara, pe teritoriul altor tari afectate de dezastre.
    Pentru indeplinirea misiunilor specifice, pe teritoriul national, aceste forte vor coopera cu marile unitati, unitatile si subunitatile Ministerului Apararii Nationale si cele ale Ministerului Administratiei si Internelor stabilite prin planurile operative, conform legii.
    Fortele de rezerva vor fi alcatuite din unitati si subunitati de protectie civila care se completeaza sau se constituie la mobilizare, acestea fiind destinate pentru participarea la inlaturarea urmarilor dezastrelor, pe timp de criza sau razboi.
    Acestea vor actiona direct in subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta sau a inspectoratelor judetene si cel al Municipiului Bucuresti in functie de situatiile create, de natura si urmarile dezastrelor.
    Formatiunile voluntare de protectie civila se constituie conform legii, la nivelul localitatilor, institutiilor publice si agentilor economici si actioneaza pe timp de pace, criza sau razboi, in prima urgenta in zone de dezastre pentru salvarea de vieti omenesti, acordarea primului ajutor si limitarea extinderii dezastrului.
    In functie de decizia conducatorilor actiunilor de interventie, aceste forte vor continua actiunile si dupa intrarea in dispozitiv a formatiunilor specializate, operationale sau de rezerva.

    CONCEPTIA DE PREGATIRE SI ANGAJARE A FORTELOR DE PROTECTIE CIVILA IN ACTIUNI DE LIMITARE SI INLATURARE A URMARILOR DEZASTRELOR SI/SAU CONFLICTELOR MILITARE

    Pregatirea fortelor cuprinde trei componente: formarea, specializarea si perfectionarea personalului profesionalizat, pregatirea pentru interventie a structurilor constituite conform legii, specializarea si perfectionarea personalului de conducere din administratia publica centrala si locala cu responsabilitati in domeniul protectiei civile si apararii impotriva dezastrelor.
    Sistemul de invatamant este astfel conceput, incat sa asigure o buna pregatire manageriala, tehnica si de specialitate. Un rol important in pregatirea si perfectionarea personalului profesionalizat il va avea Scoala Nationala de Pregatire in Domeniul Managementului Situatiilor de Urgenta.
    Un accent deosebit se va pune pe participarea cat mai multor cadre de conducere din structurile sistemului in colegiile, scolile si institutele de pregatire (inclusiv cele in domeniul cunoasterii limbilor straine) din alte tari. Centrul Regional de Pregatire NATO din Romania va specializa personalul in cunoasterea si lucrul cu procedurile NATO, la nivel tactic si intrunit. Locul si rolul specialistilor in structura profesionala a fortelor de protectie civila vor fi redefinite.
    Pregatirea pentru interventie a fortelor de protectie civila are ca obiectiv general cresterea capacitatii structurilor centrale si zonale, ale formatiunilor profesionalizate si voluntare de a desfasura actiuni de interventie, independent si intrunit, in cooperare cu celelalte forte ale sistemului national de aparare, precum si in cadrul coalitiilor sau aliantelor. Pregatirea pentru interventie a elementelor componente va avea unele particularitati, in functie de locul lor in structura fortelor de protectie civila.
    Pregatirea pentru interventie a fortelor operationale se va executa concomitent cu indeplinirea misiunilor de baza ce le revin. In perioada premergatoare datei la care vor participa la operatiuni de sprijin si asistenta umanitara in afara granitelor tarii, ele vor executa o pregatire particularizata intensiva, la specificul fiecarei misiuni. Nucleul activ al fortelor de rezerva executa pregatirea de comandament, concomitent cu activitatile care vizeaza aplicarea planurilor de mobilizare. Pentru rezervistii prevazuti in planurile proprii, structurile care se mobilizeaza organizeaza convocari sau concentrari de instructie.
    Principala caracteristica a procesului de pregatire va fi standardizarea instruirii de baza la un nivel maxim posibil pentru fiecare componenta a fortelor de protectie civila. O atentie deosebita va fi acordata problemelor specifice, procedurilor de stat major si intrebuintarii tehnicii de interventie, punandu-se accent pe indeplinirea misiunilor prin utilizarea in perspectiva a sistemului C3I.
    Sarcina prioritara a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor nationale, ale Aliantei Nord-Atlantice si Uniunii Europene.
    Personalul profesionalizat va fi instruit in scopul mentinerii deprinderilor impuse de utilizarea tehnicii de interventie necesara indeplinirii misiunilor.
    Treptat, se vor mari numarul antrenamentelor si exercitiilor de specialitate. Instruirea va fi orientata catre cresterea starii de operativitate a fortelor.
    Fortele operationale de protectie civila vor respecta standardele de operativitate stabilite.
    Acestea vor fi incadrate in proportie de 90% . Unitatilor si subunitatilor nu li se vor repartiza mai putin de 90% din necesarul tehnicii de lupta. Standardul pentru capacitatea operativa va fi de 80% . In vederea asigurarii cerintelor de pregatire vor fi repartizate cel putin 80% din resursele necesare. Pe masura ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate la niveluri cat mai inalte.
    Conceptia de angajare a fortelor de protectie civila pe plan intern are in vedere trecerea imediata la indeplinirea unei misiuni de interventie pentru limitarea si inlaturarea urmarilor unui dezastru, la solicitarea oricarei persoane fizice sau juridice care constata sau ia la cunostinta despre producerea unui dezastru natural sau tehnologic. Angajarea fortelor si mijloacelor de protectie civila se executa progresiv, dupa executarea cercetarii si recunoasterilor, introducerea in dispozitivul de interventie a fortelor realizandu-se in functie de volumul pierderilor si distrugerilor constatate.
    In cazul participarii la operatiuni de sprijin si asistenta umanitara in afara granitelor tarii, independent sau in compunerea unor forte multinationale, fortele romane de protectie civila vor fi organizate si conduse potrivit regulilor de angajare si planurilor operationale comune convenite, sub comanda autoritatilor stabilite prin acord.
    Primirea sau acordarea de sprijin si asistenta umanitara se va efectua conform procedurilor nationale, armonizate cu procedurile partenerilor din NATO si UE si au in vedere eficienta si oportunitate maxima.
    Comandamentul national isi va exercita autoritatea de personal, de jurisdictie si disciplina, precum si responsabilitatile privind inzestrarea, sprijinul logistic, asistenta medicala si spirituala (religioasa). Interactiunea dintre structurile militare si mediul civil (atat guvernamental, cat si neguvernamental) in care se actioneaza este important pentru succesul operatiunilor.

    LOGISTICA

    Logistica trebuie sa-si adapteze capabilitatile la scopurile si obiectivele cuprinse in strategia protectiei civile, prin stabilirea prioritatilor necesare asigurarii unui sprijin adecvat, dinamic si oportun pentru sustinerea fortelor. Sistemul logistic trebuie sa asigure libertatea de actiune atat pe timp de pace, cat si in situatii de criza sau razboi. Pentru sustinerea participarii la noi tipuri de angajamente/misiuni multinationale de sprijin si asistenta umanitara, acesta trebuie sa fie suplu si flexibil. In acest scop modernizarea sistemul logistic, va avea in vedere urmatoarele obiective:
    - sistemul logistic al protectiei civile sa devina un sistem integrat, cu structuri modulare si mobile, interoperabil cu sistemele logistice moderne ale protectiei civile din celelalte tari membre NATO, care sa asigure o autonomie initiala a unitatilor in functie de locul lor in cadrul structurii operationale;
    - asigurarea unui inalt grad de viabilitate, flexibilitate si capacitate de adaptare in sprijinirea fortelor, in functie de natura misiunilor;
    - realizarea unei conceptii de planificare centralizata si de implementare descentralizata pentru a asigura sprijinul logistic necesar in vederea executarii operatiilor planificate pe teritoriul national si in spatiul de interes strategic;
    - dezvoltarea unui sistem informatic de logistica, compatibil cu cel al NATO;
    - renuntarea la principiul preventiv planificat, de executare a reparatiilor de tehnica din inzestrare si aplicarea sistemului de mentenanta dupa necesitate, pe baza de diagnostic;

    INFRASTRUCTURA

    Pentru indeplinirea misiunilor specifice, atat pe timp de pace cat si pe timp de criza sau razboi, protectia civila trebuie sa-si realizeze o infrastructura capabila sa asigure prevenirea si protectia autoritatilor administratiei publice centrale si locale, populatiei, bunurilor materiale si valorilor de patrimoniu, ca si suportul organizarii, pregatirii, desfasurarii si conducerii actiunilor de interventie pentru inlaturarea urmarilor dezastrelor si/sau actiunilor militare.
    Realizarea infrastructurii protectiei civile este responsabilitatea autoritatilor administratiei publice, centrale si locale, a personalului de conducere a institutiilor publice si agentilor economici in baza normelor si instructiunilor elaborate de componentele Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
    Infrastructura protectiei civile consta in constructii si instalatii permanente, dar si mobile, executate din timp.
    Infrastructura de protectie civila se materializeaza in:
    - locuri special amenajate pentru observare (puncte de observare) constructii permanente sau improvizate dispuse pe constructii inalte sau forme de relief proeminente din apropierea localitatilor sau obiectivelor economice surse de risc;
    - linii telefonice proprii, permanente sau temporare, pentru instiintarea organelor de conducere in cazul pericolului producerii unor dezastre sau in caz de conflict militar;
    - frecvente radio proprii repartizate de autoritatea nationala in domeniu pentru nevoi de comunicatii;
    - sistem principal de alarmare a populatiei despre pericolul iminent al producerii dezastrelor sau atacurilor inamice, in caz de conflict militar, compus din sirene electrice, electronice si dinamice de diferite capacitati, cofrete cu sau fara automate de semnal si circuite de actionare;
    - sistem secundar de alarmare, cu aceleasi atributii, compus din sirene de incinta, motosirene, fluiere cu aburi sau aer comprimat, sirene manuale, clopote, toaca si panouri optico-acustice;
    - sistem de adapostire necesar protejarii populatiei in cazul producerii unor dezastre tehnologice la sursele de risc nuclear si chimic sau in caz de conflict armat, compus din constructii permanente, adaposturi de protectie civila pentru conducere (puncte de comanda) si pentru populatie si salariati, adaposturi in subsoluri fara instalatii speciale, spatii si subsoluri neamenajate, tunele tehnologice, pesteri, statii de metrou, transee si santuri adapost acoperite sau neacoperite, adaposturi individuale la locul de munca sau in locuinte proprietate personala (in apropierea acesteia), in caz de contaminare;
    - puncte de decontaminare radioactiva, chimica sau biologica amenajate in cadrul unor bai comunale sau a grupurilor sanitare de pe langa internate si camine, precum si spalatorii chimice sau auto ce necesita amenajari simple in vederea realizarii unui flux de personal, tehnica, echipament si instalatii, ce urmeaza a fi trecute prin aceste puncte;
    - sediul (cazarmile) institutiilor, unitatilor si formatiunilor militare profesioniste care sa includa spatii de lucru pentru personal, spatii pentru depozitare materiale si tehnica, sali si poligoane de pregatire, alte facilitati.
    Cetatenii neincadrati in munca sunt obligati sa-si procure contra cost sau sa-si confectioneze dupa tipare (modele) elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, mijloace de protectie individuala. De asemenea, cetatenii care isi construiesc locuinte sunt obligati sa-si amenajeze la subsolul acelei constructii, spatii de adapostire, potrivit normelor legale in vigoare.
    Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta analizeaza anual gradul realizarii suportului logistic si prezinta periodic, in sedintele Consiliului National pentru Situatii de Urgenta si cele ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii realizarile si neajunsurile din acest domeniu. Insuficienta fondurilor bugetare anuale nationale si locale va conduce la cautarea de noi solutii, pentru asigurarea unei depline protectii a populatiei in cazul producerii unor dezastre si/sau a declansarii unor conflicte armate.

    RESURSELE PROTECTIEI CIVILE

    Resursele protectiei civile cuprind personalul, mijloacele financiare, tehnologice, stiintifice, materiale si de alta natura care vor fi alocate pentru asigurarea indeplinirii atributiilor ce revin structurilor sistemului national al protectiei civile. Ele determina din punct de vedere cantitativ si calitativ, compunerea fortelor si dotarea lor cu tehnica de interventie necesara.
    Sistemul romanesc de planificare, programare si bugetare face eforturi pentru a deveni compatibil cu sistemele similare ale celorlalte state membre NATO. Abordarea integrata a gestionarii resurselor va fi in concordanta cu misiunile fortelor de interventie si va influenta direct capabilitatile protectiei civile.
    Efectivele profesionalizate ale fortelor de protectie civila nu sunt supuse procesului de reducere, fenomenul de restructurare avand numai sensul modernizarii si al indeplinirii cerintelor de asigurare a unei reale protectii a populatiei, bunurilor materiale si valorilor de patrimoniu in caz de dezastre sau conflict armat.
    In primul rand fondurile vor fi repartizate cu prioritate, pentru programele care asigura realizarea eficientei si economisirea costurilor printr o eliminare rapida a mijloacelor si programelor care nu mai sunt necesare. In al doilea rand, o directie prioritara va fi echilibrarea bugetului in privinta alocarii resurselor. In anul 2005, bugetul de venituri si cheltuieli pentru protectie civila va aloca 56% pentru personal, 13% pentru operare si mentenanta, 18% pentru achizitionare de tehnica pentru interventie, 13% pentru regie. Estimam ca in anul 2008 sa ajungem la standardele realizate de celelalte state membre ale Aliantei Nord Atlantice (40%   personal, 35   40%   inzestrare, 25   20%   operare si mentenanta).
    Alocarea resurselor va fi strans legata de bugetul prevazut pentru procesul multinational de planificare. Procesul cuprinde doua faze. In prima faza (2005   2008), activitatea va fi concentrata pe orientarea resurselor catre constituirea si operationalizarea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si catre restructurarea fortelor operationale, la nivelul cerintelor minime pentru a asigura prevenirea, protectia si interventia in caz de dezastre si pentru interoperabilitate. Faza a doua (2008   2012) se va concentra in special pe modernizarea tehnicii si aparaturii pentru interventie. Fazele procesului se intrepatrund, iar termenul limita pentru executarea lor se poate modifica in functie de alocarea fondurilor de la bugetul de stat si bugetele locale.