HOTARARE   Nr. 524 din  8 august 1994

privind aprobarea Programului national de supraveghere, prevenire si combatere a trichinelozei

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 264 din 20 septembrie 1994

    Guvernul Romaniei hotaraste:

    Art. 1
    Se aproba Programul national de supraveghere, prevenire si combatere a trichinelozei, boala transmisibila de la animale la om, prevazut in anexa, care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Incalcarea prevederilor prezentului program national se sanctioneaza conform dispozitiilor prevazute in Hotararea Guvernului nr. 794/1993 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare.

               PRIM-MINISTRU
             NICOLAE VACAROIU

                        Contrasemneaza:
                        Ministrul agriculturii
                        si alimentatiei,
                        Ioan Oancea

                        Ministrul sanatatii,
                        Iulian Mincu

                        p. Ministrul apelor, padurilor
                        si protectiei mediului,
                        Florin Stadiu,
                        secretar de stat

                        Secretar de stat,
                        seful Departamentului pentru
                        Administratie Publica Locala,
                        Octav Cozmanca

    ANEXA 1

                PROGRAMUL NATIONAL
de supraveghere, prevenire si combatere a trichinelozei

    Trichineloza  este o boala transmisibila de la animale la om prin consumul de carne infectata. Ea este produsa de un parazit nematod numit Trichinella spiralis, care, in forma adulta paraziteaza intestinul, iar in forma larvara, musculatura. Parazitul adult, cat si formele larvare nu se vad cu ochiul liber.
    Dupa ce omul sau animalul receptiv a consumat carnea parazitata, larvele de Trichinella spiralis devin mature si se inmultesc in intestin. O singura femela produce pana la 10.000-15.000 de larve care migreaza pe cale sanguina in tot organismul. Larvele se localizeaza intre si in celulele musculaturii striate, unde sufera o serie de modificari morfologice si functionale, formand un complex celula-parazit si se transforma in stadiul larvar infectios.
    Infectia cu Trichinella spiralis genereaza un raspuns imun complex fata de un spectru larg de antigene din toate stadiile evolutive ale parazitului. Determinarile cantitative si calitative ale raspunsului imun in anticorpi stau la baza testarilor serologice folosite ca mijloc de diagnostic al infectiei cu Trichinella spiralis la om si la animale.
    Rezervorul natural al infectiei este format din grupa animalelor salbatice carnivore sau omnivore de camp si de padure: mistretul, ursul, bursucul, pisica salbatica, vulpea, soarecele, sobolanul, lupul etc. Rezervorul secundar il formeaza unele animale domestice receptive: porcul, pisica, ciinele, calul, magarul, nutria etc.
    Porcinele se contamineaza consumind sobolani sau soareci parazitati, gasiti morti prin adaposturi sau pe camp, cadavre de animale salbatice sau resturi de carne parazitata nesterilizata, provenite din abatoare, ateliere de prelucrare a carnii, restaurante etc., folosite in hrana acestora. De la porc la porc, infectia se mai poate transmite si prin coprofagie sau canibalism (mincatul urechilor si cozilor). La porc, ca si la toate celelalte specii mai sus mentionate, trichineloza nu se manifesta prin simptome clinice sesizabile. Depistarea animalelor infectate se poate face in viata, prin examene serologice, folosind testul ELISA, sau dupa taiere ori moarte, prin examene serologice sau microscopice (trichineloscopie sau digestie artificiala).
    Omul se infecteaza cu Trichinella spiralis consumind carne infectata de porc, mistret, urs, cal, nutrie etc., insuficient fripta sau fiarta, sub forma de preparate crude, sarate sau afumate, boala manifestindu-se prin febra, edeme periorbitare, dureri musculare, cefalee, tulburari digestive si altele. In aceasta perioada se constata eozinofilie.
    Investigatiile serologice pot confirma infectia cu Trichinella spiralis la om, fiind un mijloc rapid si specific de diagnostic.
    Trichineloza la om poate fi tratata, reusita tratamentului fiind conditionata in primul rand de rapiditatea instituirii lui dupa infectie. Tratamentul trichinelozei la animale este in curs de experimentare.

    I. Diagnosticul infectiei cu Trichinella spiralis la om si la animale
    I. 1. Examenul microscopic
    I. 1.1. Examenul microscopic direct (trichineloscopic) se refera la depistarea larvelor in probe de muschi presat intre doua lame speciale, folosit ca examen curent al carnii.
    I. 1.2. Examenul microscopic al preparatelor obtinute prin digestie enzimatica la 37 grade C se executa in laboratoare special dotate in acest scop.
    Dezavantajul ambelor metode este ca acestea nu deceleaza infectia cand in organism exista un numar mic de larve sau cand proba de tesut muscular este prelevata in stadiul incipient al infectiei (2-4 saptamani de la ingestie).

    I. 2. Examenul serologic
    Pentru diagnosticul serologic al infectiei cu Trichinella spiralis la om se folosesc testele de hemaglutinare indirecta (I HA), floculare cu bentonita, precipitare perilarvara, contraimunoelectroforeza (CIE) si testul imunoenzimatic (ELISA).
    Diagnosticul serologic al infectiei cu Trichinella spiralis la porc sau la alte animale se face folosind testul imunoenzimatic (ELISA). Cu ajutorul acestui test se depisteaza prezenta anticorpilor specifici chiar dupa prima saptamana de la infectie.

    I. 3. Intradermoreactia cu antigen de Trichinella spiralis
    Antigenul de Trichinella spiralis este un extract total de larve de Trichinella spiralis in ser fiziologic, in stare liofilizata. Injectia intradermica la om cu antigen de Trichinella spiralis provoaca aparitia unei reactii eritematoase la locul de inoculare, daca persoana cercetata este infectata cu acest parazit.
    Avantajele testelor imunoenzimatice folosite in diagnosticul infectiei cu Trichinella spiralis sunt:
    - decelarea anticorpilor specifici in stadiul incipient al infectiei;
    - sensibilitatea reactiei de 1.000 ori mai mare fata de examenele microscopice;
    - raspunsul imun confirma infectia, in acest fel se evita riscul rezultatelor fals negative datorate prelevarii de probe de tesut muscular provenite din zone unde nu s-a localizat parazitul;
    - controlul serologic, folosind testul ELISA, se preteaza la automatizare si computerizare, putand fi folosit pentru diagnostic de rutina si in programe de supraveghere epidemiologica.

    II. Masuri generale si permanente de prevenire a infectiei cu Trichinella spiralis la animale
    II. 1. asigurarea conditiilor de zooigiena in adaposturi si padocuri (curatenie mecanica, deratizari, dezinsectizari, colectarea zilnica a cadavrelor);
    II. 2. prevenirea si combaterea canibalismului;
    II. 3. controlul serologic pentru Trichinella spiralis la formarea loturilor de reproductie, care se efectueaza din 6 in 6 luni. Animalele serologic pozitive se elimina din efectiv;
    II. 4. deratizarea si dezinsectia in toate zonele si focarele ce constituie sursa de infestare cu acest parazit;
    II. 5. amenajarea si izolarea depozitelor de deseuri de orice fel, conform prevederilor legale, inclusiv imprejmuirea perimetrului acestora, pentru evitarea patrunderii animalelor in aceste zone;
    II. 6. interzicerea pasunatului animalelor in paduri, precum si pe terenurile pe care sunt depozitate sau aruncate gunoaie, resturi menajere, alte deseuri urbane sau industriale;
    II. 7. salubrizarea generala a tuturor localitatilor urbane sau rurale.

    III. Masuri de prevenire a aparitiei trichinelozei in efectivele de porcine indemne
    Se considera un efectiv de porcine indemn la infectia cu Trichinella spiralis cand toate animalele dintr-o gospodarie sau zona geografica sunt negative la primul control serologic executat prin testul ELISA sau dupa doua examene serologice negative, obtinute prin acelasi test, la probele recoltate la 3 si 6 luni de la eliminarea ultimului caz de boala.
    Pentru a pastra indemnitatea la trichineloza a unui efectiv de porcine, cat si pentru a preveni introducerea bolii din afara, se impun urmatoarele masuri:
    1. interzicerea repopularii unitatilor indemne cu porci din alte gospodarii, daca acestia nu au fost controlati serologic si nu sunt insotiti de buletine de analiza care sa confirme ca animalele sunt negative la controlul efectuat cu testul ELISA;
    2. sterilizarea obligatorie a tuturor deseurilor de abator si a celor provenite de la intreprinderile de prelucrare a carnii, precum si a resturilor culinare de la restaurante si cantine, inainte ca acestea sa fie folosite in hrana porcilor;
    3. igienizarea, deratizarea si dezinsectia periodica a adaposturilor si padocurilor, colectarea si distrugerea zilnica a cadavrelor de sobolani, soareci si porci;
    4. efectuarea controalelor periodice de catre autoritatile sanitare veterinare, silvice si ale administratiei publice locale pentru depistarea, colectarea si distrugerea tuturor cadavrelor de animale din paduri si din localitatile din apropierea fermelor de porci;
    5. verificarea periodica a identitatii efectivelor de porci la infectia cu Trichinella spiralis, prin examene serologice (testul ELISA):
    - din 6 in 6 luni la efectivul de reproductie;
    - la taiere, la porcii grasi.

    IV. Masuri de combatere
    Trichineloza este o boala parazitara, nedeclarabila la animale, transmisibila si declarabila la om.
    La constatarea pentru prima data a infectiei cu Trichinella spiralis la porcine intr-o ferma, gospodarie anexa sau in curtea crescatorului individual, se anunta imediat medicul veterinar de circumscriptie care, impreuna cu directia sanitara veterinara judeteana, va repeta recoltarea de probe in vederea confirmarii infectiei de catre Laboratorul central sanitar veterinar de diagnostic. Totodata, vor aplica masurile prevazute in Legea sanitara veterinara nr. 60/1974 *), republicata, si in cap. II si III din prezentul program.
    In cadrul actiunii de combatere se aplica obligatoriu urmatoarele masuri:
    1. depistarea animalelor infectate la un interval cat mai scurt de la momentul contaminarii;
    2. izolarea imediata in adaposturi separate, amplasate cat mai departe de grajdurile cu animale sanatoase, a tuturor animalelor pozitive la controlul serologic prin testul ELISA;
    3. asigurarea unor masuri specifice de prevenire a transmiterii infectiei de la animalele izolate la cele sanatoase, prin: sobolani, pasari, animale carnivore, muste etc.;
    4. depistarea animalelor infectate cu Trichinella spiralis prin examene serologice, folosind testul ELISA, dupa cum urmeaza:
    a) in fermele de tip industrial cu sectoare de reproductie, crestere si ingrasare de porcine se controleaza:
    - vierii si scroafele de reproductie, din 6 in 6 luni;
    - tineretul in faza a doua de crestere, inainte de a fi trecut la ingrasare;
    - toate  porcinele din ingrasatorie;
    b) in fermele de selectie se controleaza:
    - efectivul de reproductie, din 6 in 6 luni;
    - tineretul selectat pentru prasila, inainte de livrare;
    - tineretul reformat, inainte de a fi predat pentru ingrasare;
    c) in fermele producatoare de tineret porcin pentru livrare la alti crescatori, se examineaza: din 6 in 6 luni efectivul de reproductie si tineretul inainte de vanzare;
    d) in gospodariile particulare se controleaza:
    - vierii si scroafele de reproductie de doua ori pe an;
    - tineretul inainte de a fi pus la ingrasat;
    - porcinele cumparate pentru prasila sau pentru ingrasat;
    - toti porcii care se taie pentru consum propriu sau pentru comercializare;
    5. animalele serologic pozitive la testul ELISA pentru trichineloza vor fi imediat izolate in adaposturi separate, amplasate la o distanta cat mai mare de grajdurile cu animale sanatoase, sau vor fi taiate si valorificate conform Normelor sanitare veterinare elaborate in baza Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata;
    6. pe perioada de combatere se folosesc toate mijloacele posibile de a inlatura definitiv toti factorii transmitatori ai infectiei cu Trichinella spiralis, prin:
    - curatenie zilnica si dezinfectii periodice in adaposturi;
    - deratizari si dezinsectii periodice in grajduri si in toata incinta gospodariei;
    - colectarea si distrugerea zilnica a cadavrelor;
    - asigurarea unei alimentatii corespunzatoare calitativ si cantitativ, pentru evitarea aparitiei cazurilor de coprofagie si canibalism;
    7. programul de depistare serologica a animalelor infectate cu Trichinella spiralis se executa pe toata perioada de combatere si timp de un an dupa depistarea ultimului caz de boala.

    V. Masuri pentru prevenirea infectiei cu Trichinella spiralis la om
    1. Pentru prevenirea imbolnavirilor, inainte de a fi data in consum, se executa in mod obligatoriu examenul pentru trichineloza la carnea provenita din taierea animalelor receptive la aceasta boala (porcine, mistreti, ursi, cai, nutrii etc.).
    2. Carnea examinata si gasita fara Trichinella spiralis se marcheaza cu o stampila dreptunghiulara cu inscriptia "Fara trichina", aplicata pe fata externa a pulpei, si se da in consum proaspata sau la preparate din carne.
    3. Se interzice darea in consum a carnii, organelor si subproduselor provenite de la animale infectate cu Trichinella spiralis, care vor fi distruse prin ardere sau denaturare si ingropare sub directa supraveghere si raspundere a organelor sanitare veterinare.
    4. In cazul aparitiei de imbolnaviri de trichineloza, Directia sanitara veterinara impreuna cu Inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva judetean vor efectua ancheta epidemiologica, pentru a stabili originea carnii sau preparatelor din carne care au determinat imbolnavirile si gradul de infectie existent in zona respectiva, atat la oameni, cat si la animale, conform prevederilor Ordinului comun nr. 25/474/1993 *) al ministrului agriculturii si alimentatiei si al ministrului sanatatii.
    5. Raportarea cazurilor de trichineloza confirmate la om este obligatorie si se face conform instructiunilor Ministerului Sanatatii.
    6. Se vor intensifica actiunile de informare si educare a populatiei, insistindu-se asupra necesitatii controlului sanitar veterinar si asupra prelucrarii termice corecte a carnii.
-----------------
    *) Legea nr. 60/1974 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 266 din 30 decembrie 1991.
    *) Ordinul nr. 25/474/1993 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 19 mai 1993.