Hotărârea Nr.449 din 04.07.2013

privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 434 din 17 iulie 2013

În temeiulart. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 18 februarie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, după litera f) se introduc şase noi litere, literele g) , h) , i) , j) , k) şi l) , cu următorul cuprins: g)remediere - acţiunea de eliminare, limitare, corectare, neutralizare, atenuare sau de îndepărtare a oricărui poluant sau a efectelor adverse ale acestuia asupra apelor subterane cu implicaţii asupra sănătăţii umane, care include, fără a se limita la acestea: investigaţia preliminară a sitului contaminat, investigaţia detaliată a sitului, analiză şi interpretare - incluzând prelevări, testări, supravegheri, evaluare de date, evaluare de risc şi evaluarea impactului asupra mediului; evaluarea metodelor alternative de remediere; pregătirea şi aplicarea unui plan de remediere, incluzând în principal un plan pentru o posibilă îndepărtare a solului sau a relocării acestuia de pe suprafaţa sitului şi lucrări specifice pentru decontaminarea resursei de apă subterane; monitorizarea, verificarea şi confirmarea realizării cerinţelor din planul de remediere, a standardelor aplicabile şi a cerinţelor impuse de autoritatea competentă în domeniu; alte activităţi solicitate de autoritatea de implementare; h)valoare de alertă - valoarea concentraţiei unui poluant în apa subterană, ce defineşte nivelul concentraţiei sub care există un risc foarte scăzut de apariţie a efectelor ecologice sau biologice adverse. Depăşirea acestor valori indică un posibil impact ce impune investigaţii specifice asupra ecosistemelor; i)valoare de intervenţie - valoarea concentraţiei unui poluant în apa subterană, ce defineşte nivelul concentraţiei maxime tolerabile care asigură protecţia ecosistemelor, depăşirea valorii de intervenţie făcând ca proprietăţile funcţionale pentru floră şi faună să fie ameninţate, fiind necesar a se identifica şi evalua riscul în vederea aplicării remedierii; j)valoarea de remediere - valoarea concentraţiei unui poluant în apa subterană definită prin evaluarea de risc specifică sitului - ca parte a planului de remediere, fiind o valoare unică, particulară sitului considerat; k)evaluare - orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezenţei unui poluant în apa subterană; l)investigare - procesul de identificare a prezenţei poluanţilor în resursa de apă subterană, delimitarea spaţială a acestora, stabilirea concentraţiei lor, precum şi a relaţiei acestora cu matricea minerală şi cu structura mediului geologic. 2. La articolul 5, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (5¹ ) , (5² ) , (5³ ) şi (5⁴ ) , cu următorul cuprins: (5¹ ) În situaţia în care pentru siturile contaminate, identificate şi declarate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, prin realizarea unui studiu de specialitate se confirmă faptul că, în zona delimitată de acesta, poluanţii caracteristici sitului contaminat se regăsesc în resursa de apă subterană şi pot afecta starea de calitate a corpului de apă subterană, se va trece la realizarea măsurilor şi acţiunilor de investigare, evaluare şi remediere a resursei de apă subterane din siturile contaminate şi a derulării planului de remediere a calităţii apelor subterane prevăzute în anexa nr. 5 la plan. (5² ) Pentru situaţiile în care se aplică prevederile alin. (5¹ ), măsurile şi acţiunile de investigare şi evaluare a resursei de apă subterană se vor stabili utilizând valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane din România prevăzute în anexa nr. 6 la plan. (5³ ) Pentru situaţiile în care se aplică prevederile alin. (5¹ ), măsurile şi acţiunile de remediere a resursei de apă subterană se vor stabili utilizând valorile de remediere stabilite prin studiul de evaluare a riscului asociat contaminării apei subterane, al cărui conţinut-cadru este prevăzut în anexa nr. 7 la plan. (5⁴ ) Lucrările de decontaminare a apelor subterane vor începe numai după ce eliminarea surselor de poluare şi finalizarea lucrărilor de decontaminare a solului din situl contaminat sunt verificate şi acceptate de autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului. 3. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 8 Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul plan. 4. După anexa nr. 4 la plan se introduc trei noi anexe, anexele nr. 5 , 6 şi 7 , având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Ministrul mediului şi schimbărilor climatice, Rovana Plumb Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, Lucia Ana Varga Ministrul economiei, Varujan Vosganian Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă Ministrul sănătăţii, Gheorghe-Eugen Nicolăescu p. Ministrul afacerilor externe,
George Ciamba, secretar de stat ANEXA Nr. 1(Anexa nr. 5 la plan) MĂSURI ŞI ACŢIUNI de investigare, evaluare şi remediere a resursei de apă subterană din siturile contaminate şi a derulării planului de remediere a calităţii apelor subterane 1. Pentru siturile contaminate se vor stabili, printr-un studiu hidrogeologic elaborat/expertizat de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, denumit în continuare I.N.H.G.A., contaminanţii şi concentraţiile de contaminanţi în forajele de monitorizare printr-un program de monitorizare desfăşurat pe o perioadă de minimum 3 luni şi de maximum 6 luni, cu o frecvenţă de prelevare lunară a probelor, aprobat de autoritatea de implementare. 2. În cazul în care valorile concentraţiilor de poluant din apa subterană regăsite prin programul de monitorizare depăşesc valorile de alertă prevăzute în anexa nr. 6 la plan, dar nu depăşesc valorile de intervenţie prevăzute în anexa nr. 6 la plan, sunt necesare măsuri şi acţiuni pentru identificarea, eliminarea sursei de poluare şi continuarea programului de monitorizare pe o perioadă relevantă. 3. În cazul în care valorile concentraţiilor de poluant din apa subterană regăsite depăşesc valorile de intervenţie se va evalua riscul asociat contaminării apei subterane cu compuşii identificaţi în apa subterană, printr-un studiu a cărui structură trebuie să urmeze în principal instrucţiunile prevăzute în anexa nr. 7 la plan. 4. Caracteristicile penei de poluant din situl contaminat se stabilesc prin modelul matematic al transportului de poluanţi elaborat/expertizat de către I.N.H.G.A. 5. Investigarea şi evaluarea riscului asociat contaminării apei subterane reprezintă obligaţia operatorului economic care a desfăşurat sau desfăşoară activităţi poluatoare ori potenţial poluatoare pe zona considerată sau a deţinătorului de teren. Costurile lucrărilor de investigare şi evaluare a riscului asociat contaminării apei subterane sunt suportate de operatorul economic sau de deţinătorul terenului, în cazul poluărilor actuale sau istorice. 6. Studiul de evaluare a riscului asociat contaminării apei subterane se elaborează de persoane fizice sau juridice atestate conform prevederilor legale sau posesoare ale unui document eliberat pe teritoriul Uniunii Europene, care atestă calitatea şi competenţa de specialist/firmă specializată în domeniul investigării şi evaluării riscului asociat contaminării apei subterane. Răspunderea privind calitatea şi corectitudinea informaţiilor rezultate în urma lucrărilor de investigare revine executanţilor acestora. 7. Pentru siturile contaminate, în urma aplicării tehnologiilor de remediere, nivelul de concentraţie al contaminanţilor trebuie să ajungă la nivelul valorilor de remediere stabilite prin studiul de evaluare a riscului. 8. În unele cazuri particulare - atunci când ţintele de remediere depăşesc concentraţiile maxime înregistrate şi consemnate în studiul de evaluare a riscului sau în cazul în care se constată că în cadrul studiului de evaluare a riscului nu au fost luate în considerare toate datele de intrare necesare - nivelul de concentraţie al poluanţilor în urma aplicării tehnologiei de remediere trebuie să ajungă la nivelul valorilor de intervenţie. 9. Operatorul economic sau deţinătorul de teren va realiza un studiu de fezabilitate privind stabilirea planului de remediere cu scopul de a analiza şi a stabili tehnologia de remediere optimă din punctul de vedere al atingerii valorilor de remediere şi al analizei cost-beneficiu dintr-un ansamblu de tehnologii de remediere aplicabile în situaţia dată. 10. La finalizarea aplicării planului de remediere operatorul economic sau deţinătorul de teren va transmite spre aprobare autorităţii de implementare un program de monitorizare postremediere, în care vor fi stabilite obiectivele monitorizării, metodologia de monitorizare, frecvenţa măsurătorilor/prelevării probelor, indicatorii analizaţi, modul de prezentare a rezultatelor. ANEXA Nr. 2(Anexa nr. 6 la plan) A. Valori de alertă pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane din România B. Valori de intervenţie pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane din România ANEXA Nr. 3(Anexa nr. 7 la plan) INSTRUCŢIUNI privind investigarea şi evaluarea riscului asociat contaminării apei subterane - conţinutul-cadru al studiului pentru evaluarea riscului 1. Studiul de evaluare a riscului asociat în vederea remedierii unui sit contaminat prezintă următoarele componente de bază: 1.1. identificarea problemei; 1.2. identificarea receptorului; 1.3. evaluarea expunerii; 1.4. evaluarea toxicităţii; 1.5. caracterizarea riscului. 2. Studiul de evaluare a riscului va cuprinde, în principal, următoarele elemente: 2.1. Elemente de identificare şi evaluare a contaminării: 2.1.1. date privind locaţia şi identitatea proprietarului sitului contaminat - suprafaţă, vecinătăţi, coordonate; 2.1.2. identificarea tipului de poluant şi a nivelului de concentraţie al acestuia în apa subterană la momentul investigării; descrierea proprietăţilor fizico-chimice relevante; 2.1.3. caracteristicile geologice şi hidrogeologice ale sitului contaminat; 2.1.4. identificarea şi caracterizarea tuturor posibilelor surse de contaminare şi a nivelelor de concentraţie la surse; 2.1.5. identificarea şi caracterizarea posibililor receptori; 2.1.6. caracterizarea din punct de vedere pedologic a sitului contaminat; 2.1.7. date privind extinderea şi evoluţia penei de poluant; 2.1.8. stabilirea comportamentului poluantului în raport cu apa subterană - miscibil, nemiscibil şi a stării acesteia - formă lichidă, vapori. 2.2. Evaluarea riscurilor: 2.2.1. caracterizarea căilor sau a mecanismelor de migrare şi transfer a contaminanţilor către receptori; 2.2.2. evaluarea ecotoxicologică ţinând cont de efectul produs de poluanţi asupra sănătăţii umane şi a ecosistemelor - selectarea valorilor toxicologice de referinţă; 2.2.3. stabilirea modelului conceptual al amplasamentului şi a scenariilor posibile utilizând elementele descrise anterior; 2.2.3. caracterizarea şi clasificarea prejudiciilor şi a probabilităţilor de expunere; 2.2.4. definirea şi caracterizarea riscurilor; 2.2.5. evaluarea riscurilor prin modelare specializată. 2.3. Managementul riscurilor: 2.3.1. stabilirea şi calcularea valorilor de remediere specifice în cazul în care riscul calculat depăşeşte criteriul de evaluare: 1. indicele de pericol pentru substanţe necancerigene mai mic sau cel mult egal cu 1; 2. riscul de cancer pentru substanţele cancerigene mai mic sau cel mult egal cu 10^-5.