HOTARARE   Nr. 1213 din 7 octombrie 2009

pentru aprobarea Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 721 din 26 octombrie 2009

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se aprobă Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Gabriel Sandu

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,

Marius Cătălin Marinescu

Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului,

Răsvan Popescu

Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional,

Theodor Paleologu

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Pogea

ANEXĂ

STRATEGIA

privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional

CAPITOLUL 1

Cadrul general

Obligaţiile asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, precum şi interesul major manifestat pentru creşterea gradului de satisfacţie a cerinţelor consumatorilor au determinat lansarea procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, acţiune care va permite valorificarea enormei oportunităţi pe care implementarea televiziunii digitale terestre o constituie pentru România. In conformitate cu obligaţiile asumate în raporturile cu Uniunea Europeană, Guvernul României a decis implementarea serviciilor de televiziune digitală terestră la nivel naţional şi finalizarea procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogică din banda de frecvenţe UHF, până la 1 ianuarie 2012. Acest proces nu va implica doar câteva schimbări tehnice pentru armonizarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, ci implică de asemenea un proces complex de modernizare ce va transforma peisajul audiovizualului, aducând cu sine introducerea pas cu pas a noilor reglementări menite să asigure o utilizare şi un control eficientizat al spectrului radio, în conformitate cu recomandările ITU prevăzute în Actele finale ale Conferinţei Regionale de Radiocomunicaţii Geneva 2006 (RRC 06), încurajând migrarea spre televiziunea digitală şi campanii de informare ce vor facilita înţelegerea a ceea ce presupune această tranziţie şi ulterior realizarea acesteia.

Optimizând utilizarea spectrului prin intermediul tehnologiilor valabile prin standardele DVB-T, DVB-T2 şi DVB-H şi al metodelor de comprimare MPEG2 şi MPEG4, se deschide drumul spre o nouă dezvoltare a perspectivelor beneficiarilor publici şi privaţi şi accesul la dividendul digital pentru nou-intraţii pe piaţă.

Această schimbare va aduce cu sine o altă etapă - cea a economiei digitale în România; operatorii vor fi capabili să-şi dinamizeze oferta mulţumită unui set de servicii inovative, în mai mare măsură în concordanţă cu cererile audienţei, în termenii calităţii imaginii, ubicuităţii recepţiei fixe sau mobile şi interactivităţii orizontale şi verticale la nivel local, regional şi naţional. Avantajul pe care televiziunea terestră îl prezintă pentru autorităţi este acela că va rămâne cel mai potrivit instrument de măsurare a acoperirii universale şi că, odată cu digitalizarea, va fi posibilă crearea unor servicii administrative interactive.

Conversia televiziunii terestre de la transmiterea analogică la cea digitală este parte componentă a tranziţiei generale spre oportunităţile unor reţele cu performanţă superioară, beneficiind de avantajele tehnice ale acoperirii, care pot, de acum înainte, să transmită pe lângă serviciile terestre de televiziune şi servicii de date către terminale.

Este de asemenea parte a unui proiect mult mai amplu, în concordanţă cu obiectivele statelor membre ale Uniunii Europene, după cum sunt acestea exprimate în strategia de la Lisabona, obiective ce încurajează expansiunea societăţii cunoaşterii, bazată pe extinderea accesului la tehnologiile IT, continuând în acelaşi timp să fie susţinute principiile concurenţei pentru a asigura posibilităţile de alegere ale utilizatorilor.

Mulţumită unei strategii determinate şi bine gândite de introducere a DVB-T-ului în România, la 2 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este necesară corelarea dintre alegerea politicilor audiovizuale şi cadrul orientărilor economice, industriale şi sociale ale ţării. Acest proces trebuie să ia în considerare cât mai bine o serie de factori esenţiali, legaţi atât de structura şi caracteristicile populaţiei, cât şi de mediile şi modalităţile de acces la serviciile de televiziune. Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică, în România există un număr de aproximativ 7,5 milioane de gospodării, cu un venit mediu bănesc de aproximativ 1.200 lei/gospodărie, repartizate după cum urmează:

Venitul pe gospodării	Lei/lună	Gospodării	%
Sub pragul sărăciei	Sub 450 lei	1,5 milioane	20%
Deasupra pragului de sărăcie, dar sub nivelul salariului mediu pe economie	450-1.200 lei	3,75 milioane	50%
Peste nivelul salariului mediu pe economie	Peste 1.200 lei	2,25 milioane	30%

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (2006) http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap4.pdf)

Televiziunea din România constă într-o piaţă matură de servicii audiovizuale cu conţinut generalist, cu câţiva participanţi de talie mare care pun accentul pe divertisment şi o piaţă a programelor TV de nişă în curs de evoluţie, dintre care doar o parte reuşesc să se facă cunoscuţi. Piaţa televiziunii digitale este încă un teren neexploatat. Sunt peste 260 de posturi TV în întreaga ţară, ceea ce indică un interes major pentru investiţiile în afacerile legate de televiziune.

Repartiţia modalităţilor de recepţie a serviciilor de televiziune în funcţie de mediul de acces este prezentată în tabelul de mai jos:

Fără acces la servicii de televiziune (incluzând cele fără sursă de curent electric)	~ 470.000 (6% din gospodării)
Doar prin antenă terestră	~ 1.445.000 (19% din gospodării)
Cablu TV	~ 3.600.000 (49% din gospodării)
Satelit	~ 1.980.000 (27% din gospodării)
IPTV	~ sub 0,01% din gospodării

Sursa: Analizele efectuate de ATDI Est pe baza datelor publicate pe site-urile Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) în anul 2008

Din totalul populaţiei care depinde exclusiv de antena terestră pentru recepţionarea serviciilor de televiziune, aproximativ 38% se găsesc în mediul urban, iar 62% în cel rural.

Recepţia prin cablu este vast extinsă (în aproape 50% dintre gospodării). Bine dezvoltată, reţeaua prin cablu este împărţită între cei 2 mari operatori, RCS-RDS şi UPC România. In decembrie 2006, UPC România şi RCS-RDS se aflau pe poziţii de egalitate în cadrul pieţei de cablu. Emisia prin satelit este încă în dezvoltare, cu peste 25% dintre gospodării echipate să primească astfel semnalul. In prezent există 5 platforme: DigiTV (RCS-RDS), FocusSat (UPC), Max TV (DCS), Boom TV (DTH Television Group) şi Dolce (Romtelecom).

Radiodifuzarea serviciilor de televiziune publice joacă încă un rol important în cadrul emisiei TV din România, TVR1 şi TVR2 atingând în 2006 o cotă de audienţă de 16,7% şi, respectiv, 5,3%. In ultimii ani s-a observat un fenomen în rândul canalelor TV private: principalii jucătorii şi-au păstrat poziţia de lider de piaţă, dar cifrele de audienţă ale Pro TV şi Antena 1 au scăzut în ultimii ani. Această situaţie poate fi atribuită, pe de-o parte, reformei din 2004 cu referire la modalitatea de măsurare a acestor cifre, dar principalul motiv este creşterea cotei de audienţă a canalelor de interes special, creşterea audienţei acestora făcându-se în detrimentul marilor canale generaliste, atât publice, cât şi private.

Deja extinsă, gama de programe TV din România continuă să se dezvolte. Din anul 2006 până în vara anului 2007 în ţară a apărut o gamă mare de noi canale TV, ca de exemplu Goodlife, Antena 2, HBO Comedy, Animax, KidsCo, Party TV, HitsTV, Sportl, MGM etc.

In ultimii 3 ani, o dezvoltare majoră a emisiilor de televiziune terestră a condus la acordarea a 62 de licenţe pentru televiziuni locale şi a 53 de licenţe radio locale. Acest fapt a dus la mijlocul anului 2007 la un număr total de 662 de staţii de emisie radio şi de 260 de staţii de emisie TV pentru servicii locale, făcând România „a doua piaţă de posturi locale ca mărime din Europa Centrală şi de Est".

(Sursa: http://www.cna.ro/licente/concurslic/statistica.jpg).

In ceea ce priveşte serviciile de televiziune cu acoperire naţională, ca număr de staţii de emisie, situaţia este următoarea:

Categorie	Număr de staţii
Posturile publice de televiziune	546
Posturile private	252

Sursa: ANCOM (2008)

Acoperirile aferente acestui număr de staţii, pe principalele posturi, sunt:

Program TV	Privat/Public	Populaţie acoperită	Procent
TVR1	Public	20.665.170	95,33%
TVR2	Public	18.865.105	87,02%
PROTV	Privat	11.421.745	52,69%
ANTENA 1	Privat	8.731.102	40,28%
REALITATEA TV	Privat	4.049.323	18,68%
PRIMA TV	Privat	3.795.696	17,51%
TV SIGMA	Privat	1.938.260	8,94%
TVR Craiova	Public	978.986	4,52%
NATIONAL TV	Privat	886.868	4,09%
TVR Timişoara	Public	883.743	4,08%
TVR laşi	Public	837.058	3,86%

Program TV	Privat/Public	Populaţie acoperită	Procent
ACTIV TV	Privat	769.868	3,55%
FOCUS TV	Privat	730.183	3,37%
ALPHA TV	Privat	721.181	3,33%
ETNO TV	Privat	601.542	2,77%
TVR Cluj	Public	528.602	2,44%
TELEUNIVERSITATEA TV	Privat	498.824	2,30%
TV GALAŢI	Privat	430.339	1,99%
WYL TV	Privat	313.310	1,45%
TVR Mureş	Public	313.263	1,45%
ONE TV	Privat	309.154	1,43%
NEPTUN TV	Privat	271.799	1,25%
7 EST	Privat	243.148	1,12%
TV EUROPA NOVA	Privat	222.078	1,02%
TV BUZĂU	Privat	218.534	1,01%

Sursa: Calculele de acoperire ATDI Est (2008)

Volumul mare de finanţări pentru serviciile publice de televiziune provine din abonamentele colectate de la gospodării. Persoanele fizice plătesc 1,2 euro pe lună, iar companiile 4,5 euro pe lună. Din 2003, cuantumul abonamentului nu a mai fost legat de nivelul inflaţiei, rămânând la aceste valori. De menţionat că numai 60% din gospodării plătesc taxa, multe gospodării fiind scutite de plată pe baza propriilor declaraţii conform cărora nu dispun de radio sau televizor.

In 2006, CNA a monitorizat 36 de canale TV şi un total de 8.823 emisiuni TV, totalizând 16.000 de ore de conţinut. In această perioadă au fost emise câteva avertismente, majoritatea din cauza încălcării reglementărilor legale în privinţa protejării copiilor şi a încălcării regulilor de sponsorizare, publicitate, teleshopping, corectă informare şi pluralism. Numărul cel mai mare de avertismente a fost emis însă pentru a sancţiona nerespectarea reglementărilor legate de obligaţia de a oferi o informare corectă (sursă: CNA- Raport anual).

Intreaga piaţă a publicităţii TV din România a fost estimată la 520 milioane de euro conform cifrelor nete din 2007 (sursa: Alpha Cont Mediatrack). Veniturile totale încasate din publicitate ale principalelor 3 canale TV din ţară au scăzut substanţial, de la 48,7% în 2004 la 40% în 2006. Creşterea cheltuielilor pentru publicitate a fost pusă pe baza presiunii costurilor de producţie. Aceste presiuni au fost în mare parte declanşate de creşterea costurilor pentru drepturilor de autor [în toamna lui 2005, Guvernul a mărit taxa plătită Corpurilor Colective de Protecţie a Drepturilor de Autor din subordinea Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, (ORDA)] şi de introducerea în 2005 a TVA-ului pe drepturile de difuzare a filmelor. Din aceste cauze, Societatea Română de Televiziune (SRTV) a înregistrat în 2006 faţă de anul precedent o creştere a cheltuielilor cu 230.000 euro pe lună. Pe lângă aceasta, SRTV trebuie să contribuie anual cu 15% din venitul obţinut din publicitate la finanţarea filmelor româneşti. In ianuarie 2006, SRTV a finanţat 22 de proiecte de filme de televiziune, din 570 propuse.

Având în vedere necesitatea unui răspuns la noile evoluţii tehnologice şi a creării condiţiilor de stabilire a cadrului normativ pentru toate serviciile media audiovizuale, indiferent de suportul tehnic utilizat, asigurând reguli de bază unitare atât pentru serviciile clasice de televiziune, analogică sau digitală, cât şi pentru serviciile media audiovizuale la cerere ori pentru cele de televiziune mobilă, necesitate abordată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, în conformitate cu obligaţiile impuse prin Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune, Guvernul României decide implementarea serviciilor de televiziune digitală terestră la nivel naţional şi finalizarea procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogică pentru banda de frecvenţe UHF până la data de 1 ianuarie 2012.

CAPITOLUL 2

Prezentarea sistemelor de tip DVB-T şi DVB-H

Sistemului DVB-T (Digital Video Broadcasting - Terrestrial) a apărut în primul rând ca o necesitate de a transmite mai multe posturi de televiziune într-o calitate superioară, în acelaşi spaţiu spectral necesar unui singur program transmis analogic, în condiţiile în care spectrul de frecvenţe este o resursă limitată care trebuie exploatată într-un mod raţional.

S-a constatat că spectrul radio a devenit neîncăpător pentru numărul uriaş de servicii pe care trebuie să le susţină (posturi de radio, posturi TV, telefonie, comunicaţii radio, internet). In acest scop, la nivelul Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ITU) şi al Comunităţii Europene au fost elaborate documente referitoare la trecerea de la televiziunea analogică actuală la televiziunea digitală.

Conform acestor normative până la data de 1 ianuarie 2012 toate transmisiile analogice actuale vor trece în format digital, realizându-se astfel încetarea transmisiilor analogice din banda de frecvenţe UHF. Acest proces va atrage după sine două componente: pe de o parte, toate posturile de televiziune (posturile publice cu acoperire naţională, posturile private cu acoperire naţională şi posturile locale) vor fi obligate să modernizeze reţeaua de emiţătoare în noul format, iar pe de altă parte, să înceapă producerea şi comercializarea echipamentului de recepţie.

Emisia digitală terestră se poate face în format MPEG-2 sau MPEG-4 (care este comună cu transmisiile digitale prin satelit DVB-S, precum şi în reţelele de cablu DVB-C), fiind o transmisie multipurtătoare COFDM cu modulaţie în quadratură 64 QAM (sau 16 QAM).

Din punct de vedere tehnic, transmisia digitală terestră constă în digitizarea şi comprimarea informaţiei în format MPEG-2 sau MPEG-4. In acest fel, în cadrul unui canal TV de 8 MHz (cât este alocat în banda UHF unui program analogic), se pot transmite până la 8 programe TV, structurate într-un multiplex digital.

Calitatea transmisiei este superioară în comparaţie cu transmisiile actuale, permiţând formate 3/4, 16/9 sau înaltă definiţie (HD). Semnalul este captat din eter cu ajutorul unei antene de UHF, şi în acest sens producătorii de asemenea echipamente au lansat deja pe piaţă antene TV dedicate.

Receptorul DVB-T poate fi un decodor încorporat în televizor sau un echipament de sine stătător (set-top box). Acesta nu este doar un simplu receptor TV, deoarece în afară de programe de televiziune sunt recepţionate şi programe de radio având calitate CD, precum şi alte servicii interactive.

Formatul digital permite inclusiv vizionarea programelor PPV (Pay Per View), care reprezintă vizionarea la cerere a unor filme sau evenimente programate şi plata numai a acestor servicii.

Specificaţia DVB-H a fost dezvoltată în luna iunie a anului 2004 pentru accesarea serviciilor DVB de pe dispozitive portabile cu baterii cum ar fi telefoanele mobile, PDA-uri etc. DVB-H, un standard derivat din DVB-T, special pentru recepţia mobilă, combină emisia cu un set de măsuri pentru a se asigura că receptorii-ţintă pot opera în mişcare şi de pe dispozitive alimentate de baterie. In România este necesară urmărirea cu atenţie a evoluţiei şi tendinţelor pieţei, pentru a se putea lua o decizie corespunzătoare pentru introducerea serviciilor de tip DVB-H.

CAPITOLUL 3

Obiective strategice

Având în vedere necesităţile de dezvoltare a societăţii româneşti, precum şi angajamentele asumate în cadrul organizaţiilor internaţionale în care România este parte, Guvernul României a efectuat o amplă serie de studii, analize şi consultări. In urma acestora s-au conturat următoarele obiective fundamentale ale Strategiei privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional:

3.1  Realizarea tranziţiei complete şi efective de la serviciile de televiziune analogice din banda de frecvenţe UHF la serviciile de televiziune în format digital de tip DVB-T şi încetarea completă a emisiilor analogice până la data de 1 ianuarie 2012;

3.2 Stabilirea modalităţilor de acces al publicului la serviciile de televiziune şi multimedia digitale;

3.3   Identificarea instrumentelor şi măsurilor optime de intervenţie publică pentru încurajarea comutării, raportată la părţile-ţintă (consumatori, fabricanţii de echipamente, radiodifuzorii, utilizatori potenţiali ai spectrului eliberat etc);

3.4 Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii pentru furnizarea de servicii de televiziune în format digital, prin intermediul transmisiilor terestre, pe teritoriul întregii ţări;

3.5    Implementarea unor măsuri legislative necesare asigurării unei utilizări în comun a infrastructurilor de emisie digitală terestră, astfel încât utilizatorul final să poată avea acces la toate sursele existente (programe TV) fără a fi necesară dotarea cu mai multe seturi de echipamente de recepţie (antenă, decodor etc);

3.6  Stabilirea soluţiilor optime de comutare în condiţiile în care transmisiile analogice şi cele în format digital vor fi difuzate simultan, în paralel, iar spaţiul spectral va fi supraaglomerat, urmărindu-se şi evitarea interferenţelor prejudiciabile;

3.7  Optimizarea utilizării resurselor spectrale, concomitent cu stabilirea unor condiţii tehnice specifice, care să permită implementarea tehnologiilor în format digital (DVB-T şi DVB-H), în conformitate cu planul digital stabilit în cadrul RRC 2006 şi conversia treptată a emiţătoarelor analogice cu impact minim asupra recepţiei programelor de televiziune;

3.8  Stabilirea principiilor generale pentru elaborarea unui cadru legislativ de natură a dezvolta un mediu concurenţial şi propice investiţiilor pe piaţa serviciilor de televiziune în format digital, cu asigurarea respectării exprimării pluraliste de idei şi de opinii în  cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României, a pluralismului surselor de informare a publicului şi a unui raport echilibrat între serviciile de programe cu acoperire naţională şi serviciile locale, regionale ori tematice;

3.9  Implementarea serviciilor de televiziune în format digital de tip DVB-H, DVB-T de tip HD şi/sau alte viitoare tehnologii, în funcţie de cererile de piaţă pentru astfel de servicii;

3.10  Diminuarea efectelor negative ale conversiei de la analogic la digital, având în vedere necesitatea asigurării serviciilor publice de televiziune şi în acelaşi timp păstrarea unei competitivităţi loiale pe piaţă şi respectarea principiului neutralităţii tehnologice;

3.11  Prezentarea către Grupul interdepartamental prevăzut la cap. 5 a Planului naţional al frecvenţelor radio, în vederea implementării a maximum 5 multiplexe digitale naţionale în banda UHF, a unui multiplex digital naţional în banda VHF, precum şi a unor multiplexe digitale suplimentare, la nivel local/regional, în funcţie de posibilităţile tehnice şi în conformitate cu planul de frecvenţe adoptat la conferinţa ITU Geneva RRC-06.

CAPITOLUL 4

Plan de măsuri pentru implementarea strategiei

La conferinţa ITU Geneva RRC-06 a fost adoptat un nou plan de frecvenţe, înlocuind planul de transmisie analogică. Planul de frecvenţă ITU Geneva 2006 (GE06) defineşte utilizarea benzilor de transmisie III (VHF - 174-230 MHz) şi a benzilor IV/V (UHF - 470-862 MHz) pentru transmisia terestră digitală (şi serviciile digitale T-DAB şi DVB-T).

In România, banda III VHF este majoritar folosită de către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A. pentru transmisia programului public de televiziune TVR1.

Pentru banda UHF, România a prevăzut un număr total de 37 de alocări, pentru fiecare alocare negociind un număr de canale pe care le poate folosi pentru viitoarea reţea digitală de televiziune.

In vederea atingerii obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.4, 3.6 şi 3.7, la nivel naţional, România poate implementa maximum 5 multiplexe în banda UHF şi un multiplex în banda VHF, rămânând ca la nivel regional/local să aibă posibilitatea alocării unor multiplexe suplimentare în funcţie de posibilităţile tehnice şi în limitele Planului Geneva 2006.

Având în vedere aceste argumente şi obiectivele strategice prevăzute la pct. 3.6, 3.9 şi 3.10, se prevede o analiză ulterioară în vederea implementării unui multiplex dedicat serviciilor DVB-H. Transmiţătoarele analogice de mare putere din banda VHF, care transmit în prezent programele televiziunii publice cu acoperire naţională, vor fi menţinute în funcţiune până în anul 2015 pentru a permite cetăţenilor potenţial afectaţi de imposibilitatea recepţionării serviciilor digitale terestre accesul la serviciile publice de televiziune. Aceste staţii, operând în banda VHF, nu vor crea probleme de interferenţe pentru multiplexele digitale ce vor fi implementate.

Pentru a putea pune în practică obiectivele stabilite şi pentru a menţine coerenţa şi controlul procesului de tranziţie, se stabileşte următorul plan de măsuri:

4.1 Măsuri de implementat până la data de 1 ianuarie 2012:

4.1.1 In urma analizei situaţiei actuale a licenţelor de emisie analogice din România şi a planului digital care trebuie respectat, a faptului că accesul la programele publice de televiziune pentru cetăţenii României este garantat de Constituţia României, a demersurilor continue ale autorităţilor pentru creşterea procentului de populaţie acoperită de serviciile de televiziune cel puţin pentru programele publice de televiziune şi a celor cu cotă de audienţă şi acoperire semnificative şi în concordanţă cu obiectivele strategice enunţate în acest document, vor fi luate în considerare următoarele măsuri pentru elaborarea planului tehnic de conversie:

4.1.1.1  Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.6, 3.7, 3.8 şi 3.9 se vor acorda 6 multiplexe digitale pentru DVB-T şi, luând în considerare interesul la momentul respectiv al unor potenţiali operatori pentru această tehnologie, pentru DVB-H;

4.1.1.2 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.7 şi 3.9 cele 6 multiplexe digitale naţionale în benzile de frecvenţe UHF şi VHF vor avea condiţii de compatibilitate cu Planul de frecvenţe Geneva RRC-06;

4.1.1.3 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3, 3.5, 3.6 şi 3.7, două multiplexe din cele 6 multiplexe disponibile se vor acorda, cu impunerea unor condiţii de acoperire teritorială şi de populaţie, de emisie Free To Air, de preluare şi transmisie în condiţii economice transparente şi nediscriminatorii a posturilor publice naţionale de televiziune, precum şi a posturilor private de televiziune cu acoperire şi indice de audienţă semnificative, în funcţie de condiţiile, criteriile şi procedura stabilite de CNA. Prin Free To Air se înţelege transmisia necodată a programelor de televiziune, respectiv recepţia liberă a acestora;

4.1.1.4 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.4, 3.7 şi 3.10, în funcţie de posibilităţile tehnice şi în limitele Planului Geneva 2006 se pot identifica multiplexe regionale/locale cu scopul de a prelua posturile TV locale/ regionale care nu au fost preluate conform subpct. 4.1.1.3 în funcţie de condiţiile, criteriile şi procedura stabilite de CNA.

4.1.2 Acordarea multiplexelor digitale

In vederea atingerii obiectivului strategic prevăzute la pct. 3.1, precum şi a tuturor celorlalte obiective strategice enunţate, se vor lua următoarele măsuri:

4.1.2.1  Pentru finalizarea procesului de tranziţie la termenul asumat şi notificat la nivelul Comisiei Europene, primele două multiplexe digitale naţionale, cu reguli de utilizare condiţionate din punct de vedere tehnic, se vor acorda până la data de 31 decembrie 2009, cu obligaţia ca acestea să retransmită programele publice de televiziune terestră cu acoperire naţională, precum şi posturile private de televiziune cu acoperire şi indici de audienţe semnificative, potrivit criteriilor şi modalităţilor stabilite de CNA.

In acelaşi scop, posturile de televiziune regionale/locale vor fi retransmise, în limitele posibilităţilor tehnice, prin intermediul multiplexelor regionale/locale disponibile, acordate după implementarea celor două multiplexe naţionale.

4.1.2.2  Restul de 4 multiplexe digitale se vor acorda până cel târziu la data de 1 iulie 2010, cu posibilitatea de furnizare a serviciilor comerciale de retransmisie a posturilor de televiziune după data de 1 ianuarie 2012.

4.1.3   Regulile de utilizare condiţionată a celor două multiplexe naţionale şi a celor regionale/locale rezervate procesului de tranziţie, aşa cum sunt acestea definite la subpct. 4.1.2.1 şi în conformitate cu obiectivele strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 şi 3.10, sunt:

4.1.3.1 Cele două multiplexe cu acoperire naţională vor trebui să asigure până la data stabilită pentru finalizarea procesului de tranziţie o acoperire pentru programele de televiziune naţionale publice şi pentru cele cu acoperire şi indici de audienţe semnificative de minimum 90% din populaţie şi 80% din teritoriu, iar până în anul 2015 o acoperire de peste 95% din populaţie;

4.1.3. 2 Multiplexele regionale/locale vor asigura retransmisia posturilor de televiziune care deţin şi operează licenţe de emisie analogică terestră, cel puţin până la expirarea acelor licenţe şi în condiţii de acoperire cel puţin similare, potrivit criteriilor şi modalităţilor stabilite de CNA.

4.1.4   Calendarul şi modalitatea de organizare pentru multiplexele digitale rămase disponibile (4 multiplexe cu acoperire naţională şi multiplexe cu acoperire regională sau locală):

4.1.4.1  Celelalte 4 multiplexe vor fi acordate până cel târziu la data de 1 iulie 2010 în baza propunerilor formulate de Grupul interdepartamental prezentat la cap. 5, astfel încât fiecare multiplex va permite retransmisia a cel puţin 7 posturi de televiziune Standard Definition cu parametri tehnici de transmisie identici pentru fiecare post sau a unei combinaţii de posturi Standard Definition, High Definition, precum şi a unor servicii multimedia;

4.1.4.2   In cazul în care rămân disponibile multiplexe regionale/locale în urma procesului de tranziţie, altele decât cele ce urmează a prelua posturile regionale/locale de televiziune, acestea vor fi acordate după data de 1 ianuarie 2012.

4.1.5  Dotarea populaţiei cu echipamente de recepţie a televiziunii digitale terestre, conform obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.3, 3.8 şi 3.10:

4.1.5.1    Necesitatea şi procesul de implementare a echipamentelor necesare la utilizator vor fi mediatizate corespunzător şi în timp util;

4.1.5.2  Va fi susţinută dotarea doar de la furnizori de echipamente acreditaţi în acest sens de către organismele abilitate;

4.1.5.3  Pe întreg parcursul procesului de dotare, furnizorii vor pune la dispoziţia autorităţilor competente toate datele statistice necesare urmăririi centralizate a procesului;

4.1.5.4   Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii va determina şi asigura respectarea unui set minimal de caracteristici impuse la echipamentele de recepţie ce vor intra în dotarea populaţiei.

4.1.6 Calendarul procesului de tranziţie, conform obiectivului strategic prevăzut la pct. 3.1:

4.1.6.1  Lansarea, cu începere la data de 1 decembrie 2009, a unei campanii de informare şi mediatizare a procesului de tranziţie de la televiziunea terestră analogică la televiziunea terestră digitală.

4.1.6.2 Cel târziu la data de 31 decembrie 2010: realizarea unei acoperiri de minimum 60% din populaţie şi 50% din teritoriu pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;

4.1.6.3  Cel târziu la data de 30 iunie 2011: realizarea unei acoperiri de minimum 80% din populaţie şi 70% din teritoriu pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;

4.1.6.4 Cel târziu la data de 31 decembrie 2011: realizarea unei acoperiri de minimum 90% din populaţie şi 80% din teritoriu pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;

4.1.6.5 Cel târziu la data de 1 ianuarie 2012: încetarea oricărei emisii analogice de televiziune terestră în banda de frecvenţe UHF alocată emisiei digitale.

4.2 In vederea atingerii obiectivului strategic prevăzut la pct. 3.5, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale va realiza o analiză a premiselor tehnice şi legale şi va elabora un set de propuneri legislative necesare, până cel târziu la data de 1 noiembrie 2009.

4.3 Linii directoare ale strategiei pe termen lung:

4.3.1  In conformitate cu obiectivele strategice prevăzute la pct. 3.2, 3.4 şi 3.8, începând cu anul 2012 toate receptoarele noi de televiziune vândute vor trebui să aibă încorporate decodoare DVB-T la standardul solicitat (cel puţin MPEG-4).

4.3.2   Multiplexele regionale/locale disponibile în urma procesului de tranziţie, altele decât cele ce au preluat posturile regionale/locale de televiziune, vor fi acordate după data de 1 ianuarie 2012.

4.3.3  Niciun emiţător analogic de televiziune din banda de frecvenţe UHF nu va mai emite pe teritoriul României după data de 1 ianuarie 2012.

4.3.4  Până la finele anului 2015, peste 95% din populaţia României va beneficia de acoperire cu servicii de televiziune digitală, cel puţin pentru posturile publice naţionale de televiziune.

CAPITOLUL 5

Modalităţile de aplicare a măsurilor

Pentru atingerea obiectivelor şi punerea în practică a planului de măsuri stabilit, se va trece la implementarea sistemelor de televiziune digitală terestră - DVB-T, în cel mai scurt timp, într-o modalitate care să asigure eşalonat preluarea tuturor posturilor de televiziune care deţin şi operează în prezent licenţe de emisie analogică terestră, în condiţii cel puţin similare ca acoperire.

In scopul coordonării procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, la momentul intrării în vigoare a prezentei hotărâri se va constitui un grup interdepartamental format din reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerului Finanţelor Publice, ANCOM şi CNA. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, instituţiile menţionate vor desemna, printr-o notificare adresată Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, câte 3 reprezentanţi în Grupul interdepartamental, dintre care unul la nivel de secretar de stat, cu excepţia ANCOM, care va desemna unul dintre reprezentanţi la nivel de vicepreşedinte. Grupul interdepartamental astfel constituit îşi va stabili în prima şedinţă de lucru propriul regulament de organizare şi funcţionare.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite de prezenta strategie, Grupul interdepartamental va colabora, atunci când este necesar, cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale de profil, respectiv cu reprezentanţii televiziunilor locale şi regionale.

Grupul interdepartamental va avea următoarele sarcini specifice:

- analizarea Planului de frecvenţe pentru România asociat Acordului   Geneva  2006  şi   a   repartizării  frecvenţelor  pe multiplexe, în urma propunerii ANCOM, bazată pe rezultatele obţinute la coordonarea internaţională a frecvenţelor;

- urmărirea îndeplinirii cerinţelor prevăzute la pct. 3.5;

-  elaborarea calendarului şi a condiţiilor tehnice pentru acordarea celor 4 multiplexe prevăzute la subpct. 4.1.4.1.

- coordonarea şi monitorizarea procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră;

-  identificarea eventualelor necesităţi normativ-legislative pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră;

- elaborarea şi urmărirea derulării programelor de dotare cu echipamente de recepţie pentru categoriile defavorizate ale populaţiei;

- analizarea necesităţilor legislativ-financiare şi elaborarea de propuneri legislative necesare asigurării tranziţiei de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră.

De asemenea, în cadrul procesului de tranziţie se stabilesc următoarele responsabilităţi individuale:

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale este responsabil de:

- coordonarea Grupului interdepartamental, care urmăreşte derularea şi evaluarea implementării şi efectelor prezentei strategii;

-   analizarea premiselor tehnice şi legale şi iniţierea propunerilor legislative necesare pentru asigurarea utilizării în comun a infrastructurilor de emisie digitală terestră, astfel încât utilizatorul final să poată avea acces la toate sursele existente (programe TV) fără a fi necesară dotarea cu mai multe seturi de echipamente de recepţie (antenă, decodor etc).

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional este responsabil de:

- monitorizarea şi asigurarea punerii în practică a politicilor culturale şi audiovizuale asumate de România şi eventuala iniţiere de propuneri legislative în acest sens.

ANCOM este responsabilă de:

- elaborarea şi prezentarea, până la data de 15 octombrie 2009, către Grupul interdepartamental, a Planului de frecvenţe radio prevăzut la pct. 3.11;

- stabilirea calendarului de încetare a emisiilor analogice terestre;

- acordarea licenţelor de emisie digitale pentru difuzarea programelor în sistem digital terestru pentru operatorul/operatorii de multiplex în conformitate cu Planul de frecvenţe pentru România asociat Acordului Geneva 2006;

- autorizarea tehnică a emisiilor digitale;

-   supravegherea şi controlarea respectării obligaţiilor prevăzute în licenţele de emisie digitale;

-  verificarea respectării de către operatorii de emisii analogice terestre a calendarului de încetare a emisiei.

CNA este responsabil de:

- monitorizarea şi asigurarea punerii în practică, împreună cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, a politicilor audiovizuale asumate de România, a campaniilor de informare şi mediatizare a procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră;

-   acordarea licenţelor audiovizuale digitale în cadrul multiplexelor pentru serviciile media audiovizuale digitale, în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin potrivit legii;

- stabilirea calendarului de încetare a emisiilor analogice terestre.