Hotărârea Nr.64 din 30.09.2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Radu Moraru împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 27 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.559F/2019, la care au fost ataşate propunerea de candidatură a domnului Radu Moraru, împreună cu Decizia nr. 29/D din 27 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 306/C/BEC/P/2019 din 28 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.494 din 28 septembrie 2019.3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.4. La termenul de judecată fixat pentru data de 29 septembrie 2019, Curtea, constatând imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată la acest termen potrivit art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a dispus, în temeiul art. 51 alin. (1) teza întâi şi al art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, amânarea judecării cauzei pentru data de 30 septembrie 2019.5. Contestatorul solicită constatarea tardivităţii emiterii Deciziei Biroului Electoral Central nr. 29/D din 27 septembrie 2019, întrucât aceasta ar fi trebuit adoptată în termen de 48 de ore de la data depunerii propunerii de candidatură, în speţă 22 septembrie 2019. Acest termen nu poate fi prelungit printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale, astfel cum s-a întâmplat în cauză prin pronunţarea Hotărârii nr. 41 din 26 septembrie 2019.6. Se susţine că, prin raportare la art. 146 lit. f) din Constituţie, atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea pentru Preşedintele României se limitează la a admite sau respinge o contestaţie, fără ca instanţa constituţională să dispună de competenţa ori dreptul de a da dispoziţii obligatorii părţilor implicate. A stabili altfel înseamnă fie că instanţa constituţională exercită o vădită activitate jurisdicţională în soluţionarea acestor contestaţii, astfel că, în acest caz, este deplin admisibilă şi judecarea unei excepţii de neconstituţionalitate, fie că îşi depăşeşte atribuţiile de „veghetor" al respectării procedurii pentru alegerea pentru Preşedintele României. Sunt redate sensurile cuvântului „a veghea".7. În susţinerea contestaţiei mai este invocat un considerent de ordin moral, şi anume că domnul Radu Moraru este singurul candidat care nu poate fi suspectat de uz de fals cu privire la depunerea unor liste de semnături falsificate.8. Se solicită admiterea contestaţiei depuse, constatarea tardivităţii emiterii deciziei Biroului Electoral Central de respingere a candidaturii sale şi anularea acesteia, urmând ca Biroul Electoral Central să procedeze la înregistrarea candidaturii sale în temeiul Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 41 din 26 septembrie 2019.9. Se apreciază că, în măsura în care în exercitarea atribuţiei reglementate de art. 146 lit. f) din Constituţie Curtea Constituţională „judecă", este admisibilă şi o excepţie de neconstituţionalitate, sens în care consideră că art. 4 alin. (2), art. 27 alin. (2) lit. c), alin. (3), alin. (3¹) şi alin. (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt neconstituţionale, fiind contrare art. 16 alin. (1) şi (3), art. 36 şi art. 37 din Constituţie.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prin condiţionarea imperativă a candidaturii de existenţa unei liste cu minimum 200.000 de semnături este direct şi neechivoc îngrădit dreptul oricărui cetăţean care ar intenţiona să candideze la alegerile prezidenţiale. Strângerea unui număr de 200.000 de semnături reprezintă o operaţiune extrem de greoaie şi de costisitoare. Dacă un candidat al unui partid politic sau al altei organizaţii beneficiază la strângerea de semnături de suportul logistic al organizaţiei, prin oameni care să strângă acele semnături, în mod voluntar sau plătiţi fiind, în cazul unui candidat independent această activitate este aproape imposibilă. Numărul de 200.000 de semnături şi distribuţia lor, potrivit legii, reprezintă mai mult decât populaţia medie urbană/localitate a României. Prin urmare, pentru a putea strânge un număr atât de mare de semnături, este absolut necesară asistenţa a cel puţin câteva zeci de persoane care să fie distribuite cel puţin în oraşele mari, cu peste 20-30.000 de locuitori. Cum o asemenea activitate consumă un timp semnificativ este evident că vor exista foarte puţine persoane care să accepte această activitate cu titlu gratuit, iar remunerarea presupune existenţa unor fonduri băneşti importante. O asemenea condiţionare a dreptului de a fi ales este extrem de oneroasă şi nu are o justificare pertinentă.11. Referitor la lista cu cele 200.000 de semnături, se arată că, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare, acestea nu ar fi putut fi obţinute legal, deoarece reprezintă în sine o prelucrare a datelor cu caracter personal a tuturor semnatarilor (minimum 200.000 de persoane). Limitarea este şi mai evidentă în condiţiile în care acest număr imens de semnături trebuie strâns cu minimum 51 de zile înainte de data alegerilor, dar strângerea efectivă nu poate începe înainte de validarea datei alegerilor, prin hotărâre a Guvernului. Astfel, rămâne o perioadă de cel mult 2-3 luni pentru completarea listei de semnături. În acest mod se creează o discriminare implicită şi evidentă a candidaţilor independenţi faţă de candidaţii partidelor politice. Candidaţii independenţi sunt puşi într-o situaţie de inferioritate juridică în faţa autorităţii publice, într-o imposibilitate de fapt de a accede la candidatura pentru funcţia de Preşedinte al României.12. Prin această prevedere legală un intelectual cu venituri modeste nu va putea accede niciodată la funcţia prezidenţială, neputând avea fondurile necesare pentru efortul financiar impus de condiţia completării listei cu minimum 200.000 de semnături. Constituţia nu prevede niciun fel de posibilitate acordată Parlamentului de a adăuga alte condiţii de acces la funcţia prezidenţială, din moment ce toate aceste condiţii sunt stabilite prin chiar textul Constituţiei.13. Se încalcă, totodată, caracterul egal, direct şi liber exprimat al votului de către cetăţenii care doresc să voteze un anumit candidat, o persoană care îşi anunţă public candidatura, dar nu poate strânge toate cele 200.000 de semnături. În aceste condiţii, cetăţeanul fie nu va vota, fie va vota un alt candidat decât cel preferat, astfel că votul devine inegal, forţat şi condiţionat.14. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a contestaţiei formulate, având în vedere că instanţa constituţională, prin Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019, nu a obligat Biroul Electoral Central să emită o decizie de înregistrare a candidaturii domnului Radu Moraru, ci, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura acestuia.CURTEA,examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 15. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind neînregistrarea candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.16. Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.17. Potrivit art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, au dreptul de a fi aleşi pentru funcţia de Preşedinte al României cetăţenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în ţară şi cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;b)cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;c)sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători". 18. Curtea reţine că în faza contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, după caz, competenţa sa vizează îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de fond şi formă pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. În cazul de faţă, Curtea constată că, prin Hotărârea sa nr. 41 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Totodată, în considerentele acestei hotărâri, la paragraful 17, s-a precizat că „în condiţiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susţinători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligaţia de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019". Ca urmare a acestei hotărâri, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 29/D din 26 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Radu Moraru pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019. Curtea constată că decizia adoptată este legală, întrucât propunerea de candidatură a domnului Radu Moraru nu a fost însoţită de lista de susţinători prevăzută de art. 4 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 19. De asemenea, Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulţumit şi de soluţia legislativă prevăzută de art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători, pe care o consideră neconstituţională. Prin Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019, paragraful 18, Curtea a statuat că verificarea constituţionalităţii legilor pe calea controlului a posteriori de constituţionalitate se realizează pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie. O asemenea excepţie poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuţiei Curţii Constituţionale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie, potrivit căruia Curtea „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului", iar nu şi în cadrul atribuţiei reglementate de dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului", astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral. 20. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge contestaţia formulată de domnul Radu Moraru împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly