În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/585 din 23.11.2017,Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Senatul:
(1) consideră că:
– doar o reducere a decalajelor economice şi sociale atât din interiorul statelor membre, cât şi între statele membre poate duce la o convergenţă reală şi o stabilitate prosperă a Uniunii Europene;
– reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni sau convergenţa economică şi socială ar trebui să fie incluse drept criterii de evaluare în propunerea Comisiei;
– este esenţial să existe norme bine concepute, un „cadru unic de reglementare" pentru toate procesele şi instrumentele sau aplicarea unor norme şi condiţii identice pentru acelaşi tip de proiect, pentru a se asigura faptul că fondurile Uniunii Europene sunt cheltuite în mod corespunzător şi că banii contribuabililor sunt protejaţi.
(2) sprijină:
– menţinerea finanţării bazate pe granturi, instrumentele financiare fiind complementare acestora, utilizarea/combinarea lor trebuind să fie la latitudinea statelor membre, în conformitate cu realitatea internă a pieţelor financiare şi pe baza unei evaluări ex-ante aprofundate. E necesar un mix personalizat între aceste instrumente, adecvat particularităţilor naţionale, pentru maximizarea efectelor utilizării;
– menţinerea duratei de 7 ani a cadrului financiar multianual post 2020, dată fiind importanţa prezervării caracterului strategic al bugetului, ca instrument stabil şi predictibil care să susţină îndeplinirea obiectivelor UE pe termen mediu şi lung.
(3) atrage atenţia că:
– o arhitectură bugetară cu un buget separat al zonei euro, precum şi crearea oricăror mecanisme decizionale în cadrul zonei euro ar însemna o ameninţare la adresa politicilor tradiţionale (politica agricolă comună şi politica de coeziune), adâncind astfel decalajele dintre statele net contribuitoare şi cele net beneficiare, respectiv creşterea divergenţelor economice şi sociale dintre statele membre ale UE;
– nu trebuie condiţionate fondurile europene de realizarea obiectivelor din Recomandările specifice de ţară, deoarece mecanismele democratice nu pot fi subminate de mecanisme birocratice;
– mecanismele de corecţie existente pe partea de venituri ale bugetului UE nu corespund principiilor de transparenţă, simplitate, echitate şi eficienţă. Aceste mecanisme ar trebui să dispară treptat, în funcţie de structura cheltuielilor în următoarea perspectivă financiară;
– noile provocări legate de migraţie, controlul frontierelor, terorism, apărare şi securitate să nu afecteze cele două politici tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună, care au un rol important în atenuarea decalajelor dintre SM.
(4) constată că interesele României ar fi mai bine satisfăcute în scenariul 5. Totuşi, acest scenariu conţine câteva propuneri inacceptabile, motiv pentru care se propune următoarea abordare, un scenariu 5 îmbunătăţit: a)Tendinţa generală şi volumul
– majorare semnificativă a bugetului european în cadrul CFM;
– majorarea plafonului resurselor proprii; b)Cheltuieli
– sume mai mari alocate politicii agricole comune, dar concretizate prin creşterea sprijinului pentru exploataţiile agricole de dimensiuni medii şi mici;
– coeziunea economică, socială şi teritorială:
|
|
(i) |
consolidarea dimensiunii sociale (de exemplu, garanţia pentru copii); |
|
|
(ii) |
un accent mai puternic pe incluziunea socială, ocuparea forţei de muncă, competenţe, inovare, schimbările climatice, tranziţia energetică şi ecologică; |
|
|
(iii) |
consolidarea dimensiunii de cooperare teritorială; |
|
|
(iv) |
investiţii pentru regiunile defavorizate şi pentru cooperarea transfrontalieră; |
– priorităţi noi şi priorităţi cu o valoare adăugată mare:
|
|
(i) |
securitatea şi apărarea comună (accelerarea cercetării comune şi a interoperabilităţii forţelor armate europene, dar finanţarea în comun a capabilităţilor esenţiale şi a achiziţiilor publice să se facă din surse interguvernamentale); |
– reforme structurale legate de semestrul european prin stimulente pozitive, fie prin politica de coeziune, fie prin intermediul unui fond special;
– un mecanism de finanţare cu capital de risc;
– un fond monetar european;
– consolidarea acţiunii externe; includerea în buget a Fondului european de dezvoltare;
– crearea unui instrument de aderare la zona euro, care să ofere asistenţă tehnică şi financiară statelor membre non-euro; c)Venituri
– simplificarea sistemului actual: abrogarea tuturor corecţiilor, reformarea sau eliminarea resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată;
– noi resurse proprii pentru a finanţa o parte din bugetul UE şi a contribui la îndeplinirea obiectivelor în materie de politică (de exemplu, taxa ecologică, taxa pe tranzacţiile financiare, baza fiscală consolidată comună a societăţilor);
– introducerea unor măsuri de combatere a practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale şi de evaziune fiscală (paradisuri fiscale, modalităţile de planificare fiscală agresivă etc.) care să stopeze erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor companiilor multinaţionale;
– finanţarea bugetului UE din alte surse de venituri sau taxe. Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, IULIAN-CLAUDIU MANDA