DECIZIE Nr. 93 din 20 octombrie 1994
cu privire la constitutionalitatea votului final exprimat in plenul Senatului
asupra proiectului de lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor
imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 326 din 25 noiembrie 1994
Curtea Constitutionala a fost sesizata la 27 septembrie 1994 de catre 26 de
senatori, si anume: Voicu Valentin Glodean, Dumitru Calueanu, Ioan Paul
Popescu, Emilian Buzica, Constantin Moiceanu, Florin Buruiana, Tanase Tavala,
Vasile Vetisanu, Nistor Badiceanu, Sabin Ivan, Adrian Sirbu, Petre Constantin
Buchwald, Matei Boila, Karoly Ferenc Szabo, Iosif Csapo, Attila Verestoy,
Alexandru Paleologu, Gheorghe Catuneanu, Stefan Augustin Popa Doinas, Gheorghe
Frunda, Emil Tocaci, Maria Matilda Tetu, Cristian Sorin Dumitrescu, Stefan
Radoff, Constantin-Ticu Dumitrescu, Ioan Lup, asupra neconstitutionalitatii votului
final, exprimat in plenul Senatului in sedinta din 20 iunie 1994, privind
proiectul de lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu
destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului.
In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca
adoptarea legii - cu caracter organic - necesita 72 de voturi si ca, dupa
exprimarea electronica a votului, s-a scos din calculator o lista, cu care
ocazie s-ar fi constatat ca, desi au fost exprimate 72 de voturi in favoarea
proiectului, numarul lor real era, de fapt 68, deoarece 4 senatori au fost
lipsa in momentul votarii.
Potrivit dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au fost
solicitate puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
In opinia presedintelui Camerei Deputatilor s-a aratat ca sesizarea Curtii
Constitutionale se poate face numai pentru cazurile si in limitele stabilite la
art. 144 din Constitutie, intre care nu figureaza situatii de felul celei
aratate in sesizare, care se refera la un proiect legislativ adoptat numai de
una dintre Camere.
In opinia primita din partea presedintelui Senatului se arata ca analiza
caracterului constitutional al unei legi presupune adoptarea acesteia de catre
ambele Camere si nu de catre una singura, astfel ca sesizarea este prematura;
cat priveste contestarea votului, se considera ca aceasta este o simpla
problema de fapt care a fost rezolvata, asa cum era normal, in Senat si nu
intra in competenta Curtii Constitutionale, cu atat mai mult cu cat nici nu se
contesta corectitudinea inregistrarii voturilor, care s-au exprimat atat
electronic, cat si prin ridicarea mainii.
In punctul de vedere al Guvernului se subliniaza ca intre competentele
Curtii Constitutionale nu intra si verificarea votului exprimat de parlamentari
cu ocazia dezbaterii proiectelor de legi, problema corectitudinii votului fiind
- in speta - de competenta presedintelui Senatului.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
examinind sesizarea grupului de deputati, punctele de vedere exprimate de
presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si de Guvern, raportul
judecatorului-raportor, precum si dispozitiile art. 144 lit. a) din Constitutie
si ale art. 17 din Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Obiectia de neconstitutionalitate priveste contestarea rezultatului votului
exprimat in plenul Senatului, cu prilejul adoptarii proiectului de lege pentru
reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte,
trecute in proprietatea statului, aflat in prezent - si neadoptat inca - la
Camera Deputatilor.
Potrivit dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie, Curtea
Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de
promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre
presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, a Guvernului, a Curtii Supreme
de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de
senatori.
Controlul constitutionalitatii legii functioneaza, asadar, in conditiile
art. 144 lit. a), ca un control prealabil si preventiv inainte de promulgarea
legii, dupa ce aceasta a fost adoptata in aceeasi forma de catre ambele Camere
ale Parlamentului, fie in sedinte separate, inclusiv in cadrul procedurii de
mediere, fie in sedinta comuna.
Dispozitiile art. 144 lit. a) din Constitutie sunt clar detaliate si prin
dispozitiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora: "In
vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, cu 5 zile
inainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica Guvernului si Curtii
Supreme de Justitie si se depune la secretarul general de la Camera Deputatilor
si de la Senat".
Deci, declansarea sesizarii este conditionata de adoptarea legii in aceeasi
forma de catre ambele Camere ale Parlamentului. De aceea sesizarea Curtii,
intr-un moment in care numai Senatul a votat proiectul legislativ, este facuta
cu incalcarea dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie.
Fata de cele aratate, in temeiul art. 144 lit. a) din Constitutie, precum
si al art. 1, art. 2, art. 12, art. 13 si art. 17 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
1. Constata ca obiectia de neconstitutionalitate, formulata de un grup de
26 de senatori, cu privire la votul final asupra proiectului de lege pentru
reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte,
trecute in proprietatea statului nu a fost invocata in conditiile art. 144 lit.
a) din Constitutie si, in consecinta, o respinge.
2. Prezenta decizie se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Deliberarea a avut loc in data de 20 octombrie 1994 si la ea au participat
Vasile Gionea, presedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos
Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu
si Victor Dan Zlatescu, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu