Decizia Nr.889 din 30.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Mircea Todericiu în Dosarul nr. 48.590/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.671D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece aceasta nu este motivată, conform exigenţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 48.590/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Mircea Todericiu într-o cauză civilă având ca obiect Legea nr. 10/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 aduc atingere dreptului de proprietate privată, în acest sens făcând referire la situaţia concretă a cauzei deduse judecăţii, fără a argumenta în ce constă pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu norma constituţională invocată.Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 este neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea unui termen înlăuntrul căruia persoana îndreptăţită este obligată să formuleze contestaţie împotriva modului de soluţionare a notificării nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 1995. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prevederile de lege criticate au fost modificate prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, şi prevăd că „Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel“.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în concret, criticile autorului excepţiei vizează fondul cauzei deduse judecăţii. Astfel, acesta procedează la o analiză critică a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în speţă, cu înfăţişarea pe larg a ceea ce pretinde a constitui erori de judecată săvârşite de instanţa de judecată sau de alte autorităţi, considerând că sorgintea acestor erori nu se află în aplicarea greşită a legii, ci în caracterul neconstituţional al textului de lege criticat.Aşa fiind, Curtea constată că autorul excepţiei invocă probleme ce ţin de modul de interpretare şi de aplicare a textului legal criticat, care nu pot constitui motive de neconstituţionalitate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional. Exercitarea controlului asupra activităţii de aplicare a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională fiind competentă, potrivit art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe numai asupra problemelor de drept.Totodată, Curtea constată că autorul excepţiei nu motivează în ce ar consta pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu norma constituţională invocată, astfel încât simpla enumerare în susţinerea excepţiei a unor norme constituţionale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, prevederi potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“.În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Mircea Todericiu în Dosarul nr. 48.590/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora