Decizia Nr.859 din 23.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18² alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Constantin Cozmanciuc în Dosarul nr. 3.927/314/2009 al Judecătoriei Suceava.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.927/314/2009, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18² alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Constantin Cozmanciuc în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetări pentru comiterea infracţiunii reglementate de textul criticat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 45 referitoare la Libertatea economică, deoarece nu se menţionează în mod concret care este latura subiectivă a acestei infracţiuni şi în ce măsură folosirea fondurilor obţinute de la bugetul general al Uniunii Europene poate fi considerată o acţiune de schimbare a destinaţiei acestora.Judecătoria Suceava opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18² alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, aşa cum au fost modificate şi completate prin cartea II titlul I art. I pct. 18 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, şi care au următorul conţinut: „(1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 45 referitoare la Libertatea economică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 552 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 10 iunie 2008, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18¹ şi art. 18² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, statuând că, „potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. Acest lucru nu presupune însă uniformitate de reglementare, motiv pentru care, din anumite raţiuni de politică penală ori din considerente ce izvorăsc din realităţi iminente, Parlamentul poate incrimina prin lege specială o anumită conduită susceptibilă de a leza o serie de relaţii sociale ocrotite“, inclusiv pe cele referitoare la libertatea economică.Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate din Legea nr. 78/2000, care reglementează una dintre modalităţile de săvârşire a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, au fost instituite de legiuitor în vederea ocrotirii relaţiilor sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de documente în vederea obţinerii de fonduri din bugetul general al instituţiei europene Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Distinct de acestea, Curtea mai constată că reglementarea criticată vizează un obiect juridic special care are în vedere acele relaţii sociale cu caracter patrimonial în legătură directă cu interesele financiare ale Uniunii Europene, astfel cum acestea sunt definite în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Astfel, prin Hotărârea din 10 iulie 2003, pronunţată în Cauza C-11/00 Comisia vs Banca Centrală Europeană, paragraful 89, şi Hotărârea din 10 iulie 2003, pronunţată în Cauza C-15/00 Comisia vs Banca Europeană de Investiţii, paragraful 120, a fost definită noţiunea „interese financiare“ ca incluzând nu numai veniturile/cheltuielile din bugetul Comunităţii (în prezent al Uniunii), dar şi veniturile/cheltuielile din bugetul organizaţiilor/oficiilor/agenţiilor prevăzute de tratat, întrucât protecţia intereselor financiare se referă nu numai la administrarea alocărilor bugetare, ci şi la totalitatea măsurilor care afectează sau pot afecta activele acestora. Prin urmare, în ceea ce priveşte temeiul constituţional invocat în prezenta cauză referitor la libertatea economică, Curtea constată că acesta urmează a fi înţeles în sensul că nu este absolut, ci condiţionat şi limitat de respectarea legii şi a contractelor de finanţare în care părţile se angajează.Aşa fiind, din această perspectivă, legiuitorul român este ţinut de necesitatea adoptării în legislaţia internă a unei reglementări care să răspundă exigenţelor minimale instituite în sensul Actului Consiliului din 26 iulie 1995 referitor la adoptarea Convenţiei privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii Europene (cunoscută şi sub numele de Convenţia „PIF“), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene C 316 din 27 noiembrie 1995, cu cele 3 protocoale adiţionale adoptate în baza art. 325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (ex-articolul 280 din TCE), întrucât Uniunea Europeană şi statele membre combat frauda care afectează interesele sale financiare prin măsuri care se referă la aplicarea dreptului penal intern (a se vedea în acest sens art. 1 paragraful 2 din Convenţia menţionată).Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18² alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Constantin Cozmanciuc în Dosarul nr. 3.927/314/2009 al Judecătoriei Suceava.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru