DECIZIE   Nr. 791 din 27 septembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 790 din 21 noiembrie 2007

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                          -judecător

Puskas Valentin Zoltan         -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Maria Bratu                            - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Cristina-Victoria Ailincuţei în Dosarul nr. 533/C/2006 al Tribunalului Neamţ - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc o omisiune de reglementare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 22 noiembrie 2006 pronunţată în Dosarul nr. 533/C/2006, Tribunalul Neamţ - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Cristina-Victoria Ailincuţei.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Titlul I al Legii nr. 247/2005 modifică Legea nr. 10/2001, fără a conţine nicio prevedere cu privire la repunerea în termen a dreptului de notificare. Astfel, susţine autorul excepţiei, Legea nr. 247/2005 este neconstituţională, întrucât reglementează „diferenţiat şi preferenţial" modul de reconstituire a dreptului de proprietate pentru foştii proprietari ai terenurilor agricole şi forestiere faţă de foştii proprietari ai imobilelor preluate abuziv.

Tribunalul Neamţ - Secţia civilă consideră excepţia de neconstituţionalitate întemeiată. In acest sens, arată că prin modificările aduse în domeniul proprietăţii de Legea nr. 247/2005, în ce priveşte termenul pentru formularea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, s-a creat un regim juridic discriminatoriu între beneficiarii legilor fondului funciar şi beneficiarii Legii nr. 10/2001.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu­ţionalitate.

Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizează o omisiune legislativă.

Avocatul Poporului consideră prevederile de lege ca fiind constituţionale, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Aceste prevederi privesc modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005.

Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) privind protecţia proprietăţii private şi art. 53 alin. (2) - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea vizează, de fapt, o omisiune de reglementare legislativă. Autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate nu conţin nicio reglementare cu privire la repunerea în termen a celor care au pierdut termenul de notificare în temeiul Legii nr. 10/2001. In opinia acestuia, legiuitorul a reglementat „diferenţiat şi preferenţial" modul de reconstituire a dreptului de proprietate pentru foştii proprietari ai terenurilor agricole şi forestiere (pentru care termenul în care pot formula cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost prelungit) faţă de foştii proprietari ai imobilelor-constructii preluate abuziv şi restituite în baza Legii nr. 10/2001.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992: „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

In acest sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, din care menţionăm Decizia nr. 229 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 8 iunie 2005. Prin această decizie, Curtea a statuat că „nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" şi nici „nu-si poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o normă juridică. Prin acceptarea susţinerilor autorului excepţiei de neconstitu­ţionalitate, în sensul deficienţei de reglementare a normei juridice, instanţa de contencios constituţional s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării»".

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Cristina-Victoria Ailincuţei în Dosarul nr. 533/C/2006 al Tribunalului Neamţ - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu