DECIZIE Nr.
689 din 5 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a
utiliza aparate de marcat electronice fiscale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 392 din 10 iunie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu -
procuror
Irina Loredana Gulie -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale, excepţie invocată de Societatea
Comercială „Petrana" - S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 7.239/306/2007 al
Tribunalului Sibiu - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare
este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 5 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 7.239/306/2007, Tribunalul Sibiu - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a
utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepţia a fost invocată de
Societatea comercială „Petrana" - S.R.L., într-o cauză civilă având ca
obiect plângerea împotriva unui proces-verbal de contravenţie emis de Garda
Financiară Sibiu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor
art. 41 teza întâi din Constituţie, referitoare la neîngrădirea dreptului la
muncă, prin aceea că, instituind suspendarea activităţii unui operator economic
care nu şi-a îndeplinit obligaţia cuprinsă în prevederile art. 10 lit. b) din
actul normativ criticat, respectiv aceea referitoare la utilizarea aparatelor
de marcat electronice fiscale sau emiterea bonurilor fiscale în condiţiile
legii, se instituie în fapt răspunderea colectivă a tuturor angajaţilor
operatorului economic respectiv pentru fapta culpabilă a unui singur angajat.
Se mai susţine că modalitatea de redactare a textului de lege criticat atrage
şi încălcarea dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală,
referitoare la criteriul proporţionalităţii măsurii de restrângere a
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, autoarea
excepţiei susţine şi o contradicţie ce ar exista între textul de lege criticat
şi dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 45 - Libertatea economică
şi art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la obligaţia statului de a
asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, fără a arăta în
ce constă această contradicţie.
Tribunalul Sibiu - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi-a exprimat opinia în
sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. A arătat, în acest
sens, că sancţiunea suspendării activităţii unui operator economic care
săvârşeşte contravenţia prevăzută de art. 10 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 28/1999 nu respectă întotdeauna principiul proporţionalităţii
care trebuie să existe între măsura restrângerii exerciţiului unor drepturi şi
situaţia care a determinat adoptarea acesteia.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 14
alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia
operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie
2005, având următorul cuprins:
„(2) Nerespectarea de către operatorii economici a
prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat
electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate
sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale
şi nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzacţiile
efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei
operative, atrage şi suspendarea activităţii unităţii pe o perioadă de 3
luni."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale cuprinse în art. 41 teza întâi referitoare la
neîngrădirea dreptului la muncă, art. 53 alin. (2) referitoare la criteriul
proporţionalităţii măsurii de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi, art. 45 - Libertatea economică şi art. 135
alin. (2) lit. a) privind obligaţia statului de a asigura libertatea
comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia, Curtea constată că prevederile art.
14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 au mai făcut
obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi
dispoziţii constituţionale invocate şi în prezenta cauză şi cu aceeaşi
motivare. Astfel, prin Decizia nr. 529 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2007, Curtea a statuat că
prevederile legale criticate reprezintă norme coercitive, instituind sancţiuni
contravenţionale pentru operatorii economici care nu respectă dispoziţiile
legale incidente în materie, consecinţa încălcării acestora fiind amendarea
contravenientului şi suspendarea activităţii acestuia. Or, stabilirea unei
contravenţii şi sancţionarea acesteia cu amendă, respectiv cu suspendarea
activităţii operatorului economic reprezintă o opţiune a
legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura
libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, în deplină
concordanţă cu prevederile art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea
fundamentală.
S-a mai arătat, în decizia menţionată, că suspendarea
activităţii operatorului economic în cazul constatării contravenţiilor
prevăzute de lege este justificată de imperativul protejării interesului social
şi al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare
şi de sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene
economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală, şi nu poate fi considerată ca
aducând atingere prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi ori dreptului la muncă.
Intrucât în prezenta cauză au fost invocate aspecte
deja examinate în decizia menţionată, atât soluţia, cât şi considerentele
acesteia îsi menţin valabilitatea.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale, excepţie invocată de Societatea Comercială „Petrana"
- S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 7.239/306/2007 al Tribunalului Sibiu - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie