DECIZIE   Nr. 66 din  3 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 142 din 17 februarie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Marinela Minca          - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Emil Balaure in dosarele nr. 15.764/2004, nr. 15.765/2004, nr. 15.766/2004, nr. 15.769/2004, nr. 15.771/2004, nr. 15.768/2004 si nr. 15.982/2004 ale Judecatoriei Iasi.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele Curtii Constitutionale nr. 681D/2004, nr. 709D/2004, nr. 710D/2004, nr. 711D/2004, nr. 729D/2004, nr. 756D/2004 si nr. 757D/2004 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedura civila, nu se opune conexarii dosarelor.
    Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 709D/2004, nr. 710D/2004, nr. 711D/2004, nr. 729D/2004, nr. 756D/2004 si nr. 757D/2004 la Dosarul nr. 681D/2004, care este primul inregistrat.
    Cauza se afla in stare de judecata.
    Partile Alexandru Tanasache, Mihaela Ailenei si Aneta Mihai au depus concluzii scrise prin care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de contencios constitutional, ocazie cu care Curtea a statuat, prin Decizia nr. 415 din 12 octombrie 2004, ca acestea sunt constitutionale. Pana in prezent nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea acestei jurisprudente.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
    Prin Incheierile din 26 octombrie 2004, 16 noiembrie 2004, 30 noiembrie 2004 si 7 decembrie 2004, pronuntate in dosarele nr. 681D/2004, nr. 709D/2004, nr. 710D/2004, nr. 711D/2004, nr. 729D/2004, nr. 756D/2004 si nr. 757D/2004, Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedura penala.
    Exceptia a fost ridicata de Emil Balaure in dosarele cu numerele de mai sus, avand drept obiect solutionarea unor plangeri formulate impotriva rezolutiilor de netrimitere in judecata dispuse de procuror.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile art. 278^1 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, deoarece impun judecarea de catre instantele de judecata a plangerilor contra solutiilor date de parchete, printr-o procedura si metodologie de urgenta, cu termene extrem de scurte, in care nu se poate consulta dosarul si, pe cale de consecinta, nu se poate pregati apararea, cadru in care s-ar putea propune probe noi, si se incalca dreptul la un proces echitabil. In opinia sa, judecatorii sunt impinsi sa pronunte solutii prestabilite, fara o cercetare judecatoreasca corecta, chiar si atunci cand rezolutiile procurorilor sunt total netemeinice si nelegale.
    Judecatoria Iasi opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedura penala este neintemeiata, deoarece, in cadrul judecarii unei plangeri intemeiate pe dispozitiile legale criticate, instanta judecatoreasca urmeaza sa examineze legalitatea si temeinicia solutiei atacate, care se face numai pe baza lucrarilor si a materialului existent la dosar, precum si pe baza unor eventuale inscrisuri noi prezentate.
    De asemenea, deoarece instanta nu a fost sesizata cu judecarea cauzei in fond, nu poate administra probe noi.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece art. 278^1 din Codul de procedura penala stabileste dreptul persoanei vatamate sau al oricarei alte persoane ale carei interese legitime sunt afectate de a face plangere impotriva solutiilor de netrimitere in judecata date de procuror, la instanta judecatoreasca careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta. Prevederile legale criticate nu incalca dreptul la un proces echitabil si nici accesul liber la justitie, petentul avand deplina libertate de a demonstra in fata instantei de judecata ilegalitatea actului atacat, in raport cu lucrarile si materialul probator existent la dosar, precum si posibilitatea prezentarii unor probe suplimentare fata de cele care au fost deja administrate, respectiv inscrisuri noi.
    De asemenea, termenul de 20 de zile in care instanta este obligata sa rezolve plangerea a fost instituit tocmai in considerarea dreptului partii la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, in concordanta cu art. 21 din Constitutie si, respectiv, cu prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cata vreme plangerea reglementata de art. 278^1 din Codul de procedura penala vizeaza doar legalitatea si temeinicia solutiei de netrimitere dispuse de procuror, iar nu judecarea fondului cauzei, este de dorit ca acest examen al legalitatii actului atacat sa se realizeze cu celeritate, pentru a nu tergiversa eventuala judecare a fondului.
    Totodata, Guvernul mai arata ca incheierea prin care instanta admite plangerea impotriva rezolutiei ori ordonantei de netrimitere in judecata si retine cauza spre rejudecare poate fi atacata cu apel sau cu recurs o data cu fondul ori cu sentinta sau decizia recurata, in temeiul dispozitiilor art. 361 alin. 2 si art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, asigurandu-se pe deplin accesul liber la justitie, cat si dreptul la un proces echitabil. Astfel, in temeiul dispozitiilor constitutionale, legiuitorul este unica autoritate competenta de a reglementa procedura de judecata, cu respectarea celorlalte norme fundamentale.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece posibilitatea formularii plangerii in fata instantei de judecata impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata nu ingradeste accesul liber la justitie, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept in conformitate cu prevederile art. 21 din Constitutie, respectiv cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, obligativitatea depunerii plangerii de catre persoana interesata in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare a plangerii facute conform art. 275 - 278 din Codul de procedura penala contribuie la urgentarea solutionarii cauzei si la evitarea tergiversarii judecatii, realizandu-se astfel solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si indeplinirea conditiilor unui proces echitabil.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala, care are urmatorul continut:
    - Art. 278^1 (Plangerea in fata instantei impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata):
    "Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
    In cazul in care prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea in termenul de 20 de zile prevazut in art. 277, termenul de 20 de zile prevazut in alin. 1 curge de la data expirarii termenului de 20 de zile.
    Dosarul va fi trimis de parchet instantei in termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.
    Persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi, precum si persoana care a facut plangerea se citeaza. Neprezentarea acestor persoane legal citate nu impiedica solutionarea cauzei. Cand instanta considera ca este absolut necesara prezenta persoanei lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia.
    La judecarea plangerii prezenta procurorului este obligatorie.
    La termenul fixat pentru judecarea plangerii, instanta da cuvantul persoanei care a facut plangerea, persoanei fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi si apoi procurorului.
    Instanta, judecand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate.
    Instanta pronunta una dintre urmatoarele solutii:
    a) respinge plangerea, prin sentinta, mentinand solutia din rezolutia sau ordonanta atacata;
    b) admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau a redeschiderii urmaririi penale, dupa caz. Dispozitiile art. 333 alin. 2 se aplica in mod corespunzator;
    c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator.
    In cazul prevazut la alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei, ca prima instanta, il constituie plangerea persoanei la care se refera alin. 1.
    Hotararea instantei pronuntata potrivit alin. 8 lit. a) si b) poate fi atacata cu recurs de procuror, de persoana care a facut plangerea, de persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, precum si de orice persoane ale caror interese legitime sunt vatamate.
    In situatia prevazuta in alin. 8 lit. a) persoana in privinta careia instanta, prin hotarare definitiva, a decis ca nu este cazul sa se inceapa ori sa se redeschida urmarirea penala, nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, afara de cazul cand s-au descoperit fapte sau imprejurari noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmarire penala si nu a intervenit unul dintre cazurile prevazute in art. 10.
    Instanta este obligata sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice, de indata si motivat, persoanei care a facut plangerea, modul in care aceasta a fost rezolvata."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 21, referitoare la Accesul liber la justitie, precum si cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul de lege atacat contine norme de procedura judiciara, pe care legiuitorul este liber sa le adopte potrivit competentei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constitutie.
    Prin dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala nu se incalca prevederile constitutionale privind accesul liber la justitie, asa cum fara temei sustine autorul exceptiei, ci, dimpotriva, se instituie accesul direct la justitie al persoanelor nemultumite de solutiile de netrimitere in judecata date de procuror.
    Nu poate fi primita nici sustinerea autorului exceptiei in sensul ca prin stabilirea termenelor in care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor si ordonantelor de netrimitere in judecata se incalca dreptul la un proces echitabil, dat fiind ca autoritatile judiciare la care se refera textul atacat sunt obligate, in limitele acestor termene, sa respecte toate normele si principiile procesuale care asigura dreptul la un proces echitabil. In acelasi sens este de retinut ca, in cazurile prevazute de art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala, hotararile pronuntate de instanta pot fi atacate cu recurs, iar in cazul prevazut de art. 278^1 alin. 8 lit. c) din acelasi cod, potrivit caruia instanta retine cauza spre judecare, partile au posibilitatea sa isi apere drepturile si interesele in cursul judecatii, prin mijloacele prevazute de lege si cu respectarea tuturor garantiilor procesuale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Emil Balaure in dosarele nr. 15.764/2004, nr. 15.765/2004, nr. 15.766/2004, nr. 15.769/2004, nr. 15.771/2004, nr. 15.768/2004 si nr. 15.982/2004 ale Judecatoriei Iasi.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 februarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru