DECIZIE   Nr. 598 din 4 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul civil

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 425 din 24 iunie 2010

Ioan Vida                             - preşedinte

Nicolae Cochinescu            -judecător

Aspazia Cojocaru                -judecător

Acsinte Gaspar                    -judecător

Petre Lăzăroiu                     -judecător

Ion Predescu                       - judecător

Tudorel Toader                    -judecător

Puskas Valentin Zoltan        -judecător

Augustin Zegrean                -judecător

Antonia Constantin              - procuror

Fabian Niculae                    - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 616 din Codul civil, excepţie ridicată de Augusta Tofalvi în Dosarul nr. 1.021/323/2008 al Judecătoriei Târnăveni.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Dorel Sim a depus la dosar o cerere prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 10 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.021/323/2008, Judecătoria Târnăveni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 616 din Codul civil.

Excepţia a fost ridicată de Augusta Tofalvi într-un dosar având ca obiect o acţiune ce viza sistarea unui drept de servitute.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Textul de lege criticat instituie un tratamentjuridic diferit în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate, întrucât proprietarul al cărui loc este înfundat este condiţionat în exercitarea prerogativelor sale de buna dispoziţie a proprietarului celuilalt fond, fondul dominant. Având în vedere că dreptul de servitute reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate permisă de dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 teza a doua, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, legiuitorul trebuia să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, instituind anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, în aşa fel încât să nu interfereze cu interesele generale sau particulare ale altor subiecţi de drept.

Judecătoria Târnăveni apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 616 din Codul civil, prevederi care au următorul conţinut: „Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporţie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona."

In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi în art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 616 din Codul civil prin Decizia nr. 536 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituţionale.

Curtea a reţinut cu această ocazie că dreptul de servitute este un drept real imobiliar, dezmembrământ al dreptului de proprietate, care presupune prin natura sa imposibilitatea exercitării dreptului de proprietate în deplinătatea atributelor sale, proprietarul fondului asupra căruia se exercită servitutea fiind obligat să permită folosirea bunului imobil aservit. Prin urmare, cei doi proprietari se află în situaţii juridice obiectiv diferite, astfel încât este justificată instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate.

Mai mult, dreptul de servitute reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate, permisă de dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Aşadar, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, în aşa fel încât să nu interfereze cu interesele generale sau cu interesele particulare ale altor subiecte de drept.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 616 din Codul civil, excepţie ridicată de Augusta Tofalvi în Dosarul nr. 1.021/323/2008 al Judecătoriei Târnăveni.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.

In temeiul dispoziţiilor art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1 din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae