DECIZIE   Nr. 558 din 15 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 423 din 5 iunie 2008

Acsinte Gaspar                                - preşedinte

Nicolae Cochinescu                         -judecător

Aspazia Cojocaru                            -judecător

Ion Predescu                                    -judecător

Tudorel Toader                                -judecător

Augustin Zegrean                            -judecător

Marinela Mincă                                - procuror

Marieta Safta                                   - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Toma Zâmbrea în Dosarul nr. 6.000/207/2005 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală.

La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului excepţiei, domnul avocat Ioan Rotaru, din cadrul Baroului Olt, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, acesta solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, expunând, pe larg, motivele de neconstituţionalitate expuse în faţa instanţei de judecată.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 24 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.000/207/2005, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Toma Zâmbrea.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat contravine principiului constituţional al garantării dreptului la apărare, pentru că stabileşte anumite cazuri în care apărarea este obligatorie, lăsând la latitudinea organelor de anchetă sau a părţilor exercitarea dreptului la apărare. Astfel, în cauză, „în cursul urmăririi penale recurentului Zâmbrea Toma nu i s-a asigurat un avocat din oficiu, astfel că dreptul la apărare, deşi garantat de Constituţie, i-a fost încălcat, datorită formalismului textului procesual penal de care s-a făcut vorbire, aducându-i-se grave prejudicii în administrarea probelor."

Curtea de Apel Craiova - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală, „exprimând voinţa expresă a legiuitorului de stabilire a cazurilor în care asistenţa juridică a învinuitului sau inculpatului în cursul urmăririi penale este obligatorie, nu încalcă dispoziţiile art. 24 din Constituţie, care îşi găsesc aplicarea în alin. 1 al art. 171 din Codul de procedură penală, prin instituirea obligaţiei organelor judiciare de a aduce la cunoştinţa persoanei învinuite sau inculpate dreptul de a fi asistată de apărător, în tot cursul urmăririi penale."

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului, invocând şi considerentele care fundamentează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că textul de lege criticat este constituţional.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:„Asistenta juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reţinut sau arestat chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanţa apreciază că învinuitul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege."

Autorul excepţiei susţine că normele criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că prevederile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, în raport de aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauză. Astfel, de exemplu, prin deciziile nr. 141 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, şi nr. 62 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 25 februarie 2008, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, că prevederile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil.

Soluţia şi considerentele deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALA

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Toma Zâmbrea în Dosarul nr. 6.000/207/2005 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2008.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Marieta Safta