DECIZIE   Nr. 540 din  7 decembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 273, 278 si 278^1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 15 din  5 ianuarie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Marilena Minca        - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273, 278 si 278^1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Elena Corsei in Dosarul nr. 6.505/2004 al Judecatoriei Timisoara.
    La apelul nominal raspunde avocat Arcadie Anastasescu, pentru autoarea exceptiei. Procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Avand cuvantul pe fond, avocatul autoarei exceptiei arata ca textele de lege criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat se creeaza un tratament inegal intre procuror si invinuit sau inculpat datorita lipsei unui termen legal privind redeschiderea urmaririi penale. Se mai arata ca, in absenta unei reglementari care sa prevada posibilitatea persoanei interesate de a ataca in fata instantei ordonanta prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale, se incalca dispozitiile art. 21 din Constitutie, privind accesul liber la justitie. In concluzie, se solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate asa cum a fost formulata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca textul legal criticat nu incalca dispozitiile constitutionale invocate de autoarea exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 16 iunie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 6.505/2004, Judecatoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273, 278 si 278^1 din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Elena Corsei in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea plangerii formulate de aceasta impotriva Ordonantei nr. 628/II/6/2004 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 273, 278 si 278^1 din Codul de procedura penala contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, referitoare la egalitatea in drepturi, precum si celor ale art. 21, privind accesul liber la justitie. In acest sens, autoarea exceptiei arata ca dispozitiile art. 273 din Codul de procedura penala creeaza un tratament inegal intre procuror si invinuit sau inculpat datorita lipsei unui termen legal privind redeschiderea urmaririi penale. De asemenea, autoarea exceptiei arata ca dispozitiile art. 278 si ale art. 278^1 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, venind in contradictie cu prevederile art. 21 din Constitutie, intrucat nu prevad posibilitatea persoanei interesate de a ataca in fata instantei ordonanta prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale, aceasta masura avand un caracter absolut, nefiind supusa vreunei verificari de legalitate si oportunitate.
    Judecatoria Timisoara arata ca dispozitiile art. 273 din Codul de procedura penala nu contravin in nici un fel art. 16 din Constitutie. Totodata, se arata ca prevederile art. 278 si ale art. 278^1 nu pot fi considerate neconstitutionale pe motiv ca nu ar permite contestarea in instanta a solutiei de redeschidere a urmaririi penale de catre o persoana ale carei interese legitime ar fi vatamate de o asemenea solutie, atata timp cat persoana interesata a contestat o asemenea solutie.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, pe de o parte, redeschiderea urmaririi penale, potrivit dispozitiilor art. 273 din Codul de procedura penala, nu se dispune in modalitati diferite, pe baza unor criterii discriminatorii, iar pe de alta parte, invinuitul sau inculpatul, in ipoteza in care se va dispune trimiterea sa in judecata, are asigurat accesul la justitie prin trecerea in faza a doua a procesului penal, faza cercetarii judecatoresti, iar in situatia in care s-ar dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale ori clasarea, dispozitiile art. 278 si ale art. 278^1 din Codul de procedura penala asigura posibilitatea persoanei vatamate, precum si a oricarei alte persoane ale carei interese legitime au fost vatamate, de a formula o plangere impotriva solutiei procurorului.
    Avocatul Poporului apreciaza ca este neintemeiata critica de neconstitutionalitate fata de dispozitiile art. 16 din Constitutie, intrucat prevederile art. 273 din Codul de procedura penala nu contin privilegii sau discriminari. Mai arata ca prevederile art. 278 si ale art. 278^1 din Codul de procedura penala nu contravin art. 21 din Legea fundamentala, deoarece accesul la justitie nu presupune, in toate cazurile, accesul la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 273, 278 si 278^1 din Codul de procedura penala, astfel cum au fost modificate si completate prin Legea nr. 281/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 273 (Reluarea in caz de redeschidere a urmaririi): "Redeschiderea urmaririi penale in cazul in care s-a dispus incetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire are loc daca ulterior se constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat luarea acestor masuri sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia incetarea sau scoaterea de sub urmarire.
    Redeschiderea urmaririi penale are loc, de asemenea, cand instanta de judecata, potrivit art. 278^1 a admis plangerea impotriva ordonantei sau, dupa caz, a rezolutiei procurorului de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale ori de clasare si a trimis cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale. In cazul in care instanta, potrivit art. 278^1, a admis plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale si a trimis cauza procurorului in vederea inceperii urmaririi penale, acesta poate reveni asupra neinceperii urmaririi si dispune inceperea urmaririi in conditiile prevazute de lege.
    In cazurile prevazute in alin. 1 si 1^1, daca se considera pe baza datelor din dosar ca se justifica luarea unei masuri preventive, procurorul procedeaza potrivit art. 233 sau 236, care se aplica in mod corespunzator. In ordonanta prin care s-a dispus reluarea urmaririi penale, se face mentiune cu privire la luarea acestor masuri.
    Redeschiderea urmaririi penale se dispune de procuror prin ordonanta.";
    - Art. 278 (Plangerea contra actelor procurorului): "Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
    In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la instiintarea persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
    Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator.";
    - Art. 278^1 (Plangerea in fata instantei impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata): "Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
    In cazul in care prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea in termenul de 20 de zile prevazut in art. 277, termenul de 20 de zile prevazut in alin. 1 curge de la data expirarii termenului de 20 de zile.
    Dosarul va fi trimis de parchet instantei in termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.
    Persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi, precum si persoana care a facut plangerea se citeaza. Neprezentarea acestor persoane legal citate nu impiedica solutionarea cauzei. Cand instanta considera ca este absolut necesara prezenta persoanei lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia.
    La judecarea plangerii prezenta procurorului este obligatorie.
    La termenul fixat pentru judecarea plangerii, instanta da cuvantul persoanei care a facut plangerea, persoanei fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi si apoi procurorului.
    Instanta, judecand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate.
    Instanta pronunta una dintre urmatoarele solutii:
    a) respinge plangerea, prin sentinta, mentionand solutia din rezolutia sau ordonanta atacata;
    b) admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau a redeschiderii urmaririi penale, dupa caz. Dispozitiile art. 333 alin. 2 se aplica in mod corespunzator;
    c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator.
    In cazul prevazut la alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei, ca prima instanta, il constituie plangerea persoanei la care se refera alin. 1.
    Hotararea instantei pronuntata potrivit alin. 8 lit. a) si b) poate fi atacata cu recurs de procuror, de persoana care a facut plangerea, de persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, precum si de orice persoane ale caror interese legitime sunt vatamate.
    In situatia prevazuta in alin. 8 lit. a) persoana in privinta careia instanta, prin hotarare definitiva, a decis ca nu este cazul sa se inceapa ori sa se redeschida urmarirea penala, nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, afara de cazul cand s-au descoperit fapte sau imprejurari noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmarire penala si nu a intervenit unul dintre cazurile prevazute in art. 10.
    Instanta este obligata sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice, de indata si motivat, persoanei care a facut plangerea, modul in care aceasta a fost rezolvata."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
    Referitor la sustinerea autoarei exceptiei conform careia dispozitiile art. 273 din Codul de procedura penala creeaza un tratament inegal intre procuror si invinuit sau inculpat datorita lipsei unui termen legal privind redeschiderea urmaririi penale, incalcandu-se astfel dispozitiile constitutionale ale art. 16, se constata ca aceasta nu poate fi retinuta.
    Astfel, pe de o parte, prevederile art. 273 din Codul de procedura penala nu aduc nici o atingere principiului constitutional al egalitatii in drepturi, deoarece sensul art. 16 alin. (1) din Constitutie este garantarea egalitatii in drepturi intre cetateni in fata legii si a autoritatilor publice, iar nu intre cetateni si autoritatile publice. Or, procurorul care dispune reluarea urmaririi penale, in conditiile art. 273 din Codul de procedura penala, actioneaza in calitate de reprezentant al unei autoritati publice, si anume Ministerul Public.
    Pe de alta parte, stabilirea unui termen de felul celui sugerat de catre autoarea exceptiei este lipsita de temei atata timp cat redeschiderea urmaririi penale in cazul in care, ca in speta, s-a dispus scoaterea de sub urmarire are loc daca ulterior se constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat luarea acestei masuri ori atunci cand a disparut imprejurarea pe care se intemeia scoaterea de sub urmarire, ipotezele legale care pot surveni oricand inainte de prescriptia raspunderii penale si fac necesara redeschiderea urmaririi. Existenta unui termen maxim inlauntrul caruia poate fi dispusa redeschiderea urmaririi penale reiese din dispozitiile art. 270 alin. 2, coroborate cu cele ale art. 10 alin. 1 lit. g) din Codul de procedura penala, iar inainte de implinirea acestui termen organele judiciare sunt obligate sa indeplineasca actele necesare desfasurarii procesului penal in concordanta cu prevederile art. 1 - 4 din Codul de procedura penala privind scopul procesului penal, principiul legalitatii, principiul oficialitatii, principiul aflarii adevarului si principiul rolului activ al organelor de urmarire penala si al instantelor de judecata. In baza acestor principii fundamentale ale procesului penal si atata timp cat nu exista impedimente legale privind punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea acesteia in continuare, organele judiciare au obligatia sa indeplineasca din oficiu actele necesare desfasurarii procesului penal in vederea tragerii la raspundere penala a persoanelor vinovate de savarsirea unei infractiuni, potrivit vinovatiei acesteia.
    Nu pot fi retinute nici sustinerile autoarei exceptiei privind contrarietatea dispozitiilor art. 278 si ale art. 278^1 din Codul de procedura penala cu cele ale art. 21 din Legea fundamentala pe motiv ca acestea nu reglementeaza posibilitatea persoanei interesate de a ataca in fata instantei ordonanta prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale. Sub acest aspect se observa ca autoarea exceptiei solicita, in realitate, completarea prevederilor de lege criticate, in sensul de a se permite atacarea la instantele judecatoresti nu doar a rezolutiilor si ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, ci si a altor acte sau masuri ale procurorului, precum, in speta de fata, ordonanta prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale, ceea ce este contrar atat dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, in conformitate cu care in exercitarea controlului, "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederea supusa controlului", cat si prevederilor constitutionale cuprinse in art. 61 alin. (1), potrivit carora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii".
    Totodata, nu se poate retine sustinerea potrivit careia ordonanta prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale ar avea un caracter absolut, nefiind supusa vreunei verificari de legalitate si oportunitate, deoarece invinuitul sau inculpatul, in situatia in care se dispune trimiterea sa in judecata, are asigurat accesul la justitie prin posibilitatea de a invoca in fata instantei de judecata toate neregularitatile savarsite in cursul urmaririi penale sau in cazul in care se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale ori clasarea are posibilitatea formularii unei plangeri in fata instantei impotriva rezolutiei sau a ordonantei procurorului de netrimitere in judecata, in temeiul prevederilor art. 278^1 din Codul de procedura penala.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273, 278 si 278^1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Elena Corsei in Dosarul nr. 6.505/2004 al Judecatoriei Timisoara.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 decembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu