DECIZIE Nr. 490 din 16 decembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit.
a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si
autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse
accizelor
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 56 din 23 ianuarie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul
de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor
produse supuse accizelor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Malaxor Prod" - S.R.L. Braila in Dosarul nr. 5.260/2003 al
Judecatoriei Braila.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece principiul egalitatii in
fata legii presupune aceeasi situatie juridica. Or, in cauza nu se poate pune
problema egalitatii intre cele doua categorii de societati la care se refera
art. 38 lit. a) din Legea nr. 521/2002.
Referitor la prevederile art. 62 din acelasi act normativ, reprezentantul
Ministerului Public arata ca din analiza textului supus controlului nu se
desprinde in nici un fel concluzia ca acesta s-ar aplica retroactiv.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 august 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.260/2003,
Judecatoria Braila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr.
521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului
si circulatiei unor produse supuse accizelor.
Exceptia a fost ridicata in dosarul de mai sus de Societatea Comerciala
"Malaxor Prod" - S.R.L. Braila.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile art. 62 din Legea nr. 521/2002 sunt neconstitutionale, intrucat
vizeaza situatii juridice din trecut si restrang un drept castigat in afara
sferei de reglementare prevazute in art. 53 din Constitutie. Prin anularea unor
acte administrative (cum ar fi autorizatii de comercializare) inainte de
expirarea termenului legal sunt afectate drepturile si interesele agentului
economic, creandu-se o situatie de insecuritate a mediului de afaceri, cu
consecinta afectarii dreptului de proprietate ocrotit de Constitutie si de
Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
De asemenea, prevederile art. 38 lit. a) din Legea nr. 521/2002, care
instituie in sarcina anumitor agenti economici necesitatea de a achita
obligatiile fiscale restante fata de bugetul de stat, aduc atingere
principiului egalitatii in fata legii, deoarece alti agenti economici nu sunt
obligati la obtinerea autorizatiilor, desi comercializeaza alcool, iar ceilalti
agenti economici care nu comercializeaza alcool pot sa desfasoare activitatea
indiferent daca inregistreaza sau nu obligatii fiscale la bugetul de stat.
Judecatoria Braila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002 este
neintemeiata, intrucat textele criticate impun agentilor economici anumite
obligatii pe care trebuie sa le indeplineasca pentru viitor, si anume pana la
data de 15 noiembrie 2002 (Legea nr. 521/2002 a intrat in vigoare la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, respectiv 2 august
2002), si ca atare dispozitiile nu se aplica retroactiv si nu contravin
prevederilor referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertati. De asemenea, instanta apreciaza ca este dreptul statului ca prin
organele sale abilitate sa reglementeze conditii diferite pentru situatii
diferite. Principiul egalitatii in fata legii presupune un tratament egal
pentru situatii juridice identice.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat
punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca egalitatea in fata legii
inseamna tratament juridic egal pentru persoane avand aceeasi situatie juridica.
Or, din acest punct de vedere agentii economici care inregistreaza obligatii
fiscale restante si cei care si-au indeplinit toate obligatiile fiscale nu au
aceeasi situatie juridica, iar un tratament juridic diferentiat apare ca deplin
justificat. Prin urmare dispozitiile art. 38 lit. a) din Legea nr. 521/2002 nu
sunt in masura sa incalce prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie.
La art. 62, Legea nr. 521/2002 prevede ca agentii economici care detin
autorizatii de comercializare valabile pe toata perioada de desfasurare a
activitatii, eliberate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 521/2002, au
obligatia sa prezinte, pana la data de 15 noiembrie 2002, aceste autorizatii
organelor emitente, in vederea eliberarii unor noi autorizatii, cu plata
taxelor aferente si in conditiile legii. Criticile acestei dispozitii, care
vizeaza incalcarea prevederilor referitoare la principiul neretroactivitatii
legilor si a celor referitoare la restrangerea unor drepturi sau a unor
libertati, nu sunt intemeiate, deoarece rezulta cu claritate ca obligatiile
prevazute pentru agentii economici se nasc la intrarea in vigoare a noii legi,
pentru viitor, nefiind avuta in vedere activitatea desfasurata de acestia in
baza vechii reglementari.
Guvernul considera ca sustinerea incalcarii principiului neretroactivitatii
legii apare nefundamentata, intrucat din continutul reglementarii nu rezulta
aspecte de retroactivitate, prevederile legale in discutie producand efecte
numai pentru viitor, chiar daca legea noua se aplica si efectelor produse de
situatiile juridice anterioare, dupa intrarea ei in vigoare.
Nici raportarea la art. 16 alin. (1) si art. 49 devenit art. 53 din
Constitutie nu poate fi avuta in vedere, intrucat art. 16 alin. (1) se refera
la egalitatea in drepturi a cetatenilor, si nu a persoanelor juridice, iar in
raport cu art. 53 nu se constata restrangerea exercitiului unor drepturi sau al
unor libertati, Legea nr. 521/2002 stabilind unele obligatii in sarcina
agentilor economici, ce nu afecteaza exercitarea drepturilor si libertatilor
acestora.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia invocata este neintemeiata,
deoarece, prin acordarea de facilitati doar acelor agenti economici care au
obtinut inlesniri la plata sumelor reprezentand obligatii fiscale, nu se aduce
atingere egalitatii in drepturi a cetatenilor. Astfel, prin faptul ca in cazul
anumitor agenti economici obligatiile fiscale nu sunt considerate restante, ei
putand obtine autorizatii de comercializare fara achitarea acestora, se creeaza
o situatie juridica distincta, care justifica un regim juridic diferit.
Referitor la neconstitutionalitatea prevederilor art. 62 din Legea nr.
521/2002 fata de dispozitiile art. 15 alin. (2) si art. 49 devenit art. 53 din
Constitutie, Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt
de imediata aplicabilitate si produc efecte numai pentru viitor, iar
prevederile referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertati nu au incidenta in cauza.
Invocarea incalcarii dispozitiilor art. 5 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este nerelevanta, intrucat
acestea se refera la altceva, si anume la dreptul persoanei la libertate si
siguranta.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,
republicata, ale art. 1 alin. (1) si ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
38 lit. a) si art. 62 din Legea nr. 521/2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, care au urmatorul continut:
Art. 38 lit. a): "Agentii economici nu vor fi autorizati in situatia
in care:
a) inregistreaza obligatii fiscale restante fata de bugetul de stat. Nu se
considera obligatii fiscale restante fata de bugetul de stat sumele pentru care
agentii economici au obtinut inlesniri la plata acestora, potrivit
reglementarilor legale;"
Art. 62: "(1) Agentii economici care detin autorizatii de
comercializare valabile pe toata perioada de desfasurare a activitatii,
eliberate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, au obligatia ca pana
la data de 15 noiembrie 2002 sa prezinte aceste autorizatii organelor emitente
in vederea anularii si emiterii unor noi autorizatii. Dupa data de 15 noiembrie
2002 autorizatiile eliberate anterior datei de intrare in vigoare a prezentei
legi sunt nule de drept.
(2) Eliberarea noilor autorizatii se face cu plata taxei aferente si in
conditiile prevazute in prezenta lege."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 15 alin.
(2), ale art. 16 alin. (1) si ale art. 49 din Constitutia Romaniei, ale art. 5
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
si ale art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Dupa aprobarea Legii de
revizuire a Constitutiei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile constitutionale invocate sunt
cuprinse in art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si art. 53 cu urmatorul continut:
Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia
legii penale sau contraventionale mai favorabile."
Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi
restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
Art. 5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale: "1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta.
Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si
potrivit cailor legale:
a) daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un
tribunal competent;
b) daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru
nesupunerea la o hotarare pronuntata, conform legii, de catre un tribunal ori
in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege;
c) daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata
autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a
banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a crede
in necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa
savarsirea acesteia;
d) daca este vorba de detentia legala a unui minor, hotarata pentru
educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, in scopul aducerii
sale in fata autoritatii competente;
e) daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa
transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui
toxicoman sau a unui vagabond;
f) daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei persoane
pentru a o impiedica sa patrunda in mod ilegal pe teritoriu sau impotriva
careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare.
2. Orice persoana arestata trebuie sa fie informata, in termenul cel mai
scurt si intr-o limba pe care o intelege, asupra motivelor arestarii sale si
asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa.
3. Orice persoana arestata sau detinuta, in conditiile prevazute de
paragraful 1 lit. c) din prezentul articol, trebuie adusa de indata inaintea
unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea
atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil
sau eliberata in cursul procedurii. Punerea in libertate poate fi subordonata
unei garantii care sa asigure prezentarea persoanei in cauza la audiere.
4. Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detinere are
dreptul sa introduca un recurs in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa
statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna
eliberarea sa daca detinerea este ilegala.
5. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in
conditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii."
Art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "Orice persoana fizica
sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi
lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in
conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului
international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta
legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor
conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor
contributii, sau a amenzilor."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca pentru a se
putea retine o inegalitate de tratament juridic a unor subiecte de drept este
necesar ca acestea sa se afle in aceeasi situatie juridica. In cazul de fata
agentii economici care inregistreaza obligatii fiscale restante fata de bugetul
de stat - si care, tinand seama de aceasta imprejurare, nu vor fi autorizati -
nu se afla in aceeasi situatie juridica cu agentii economici care nu au
asemenea obligatii restante, carora li se elibereaza autorizatia prevazuta de
lege. Situatia este diferita si in ceea ce priveste agentii economici care au
obtinut inlesniri la plata obligatiilor fiscale, deoarece acestia, potrivit
art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea
arieratelor bugetare, trebuie sa indeplineasca anumite criterii de performanta
economico-financiara si de disciplina fiscala.
Discriminarea fiind justificata, nu se poate primi critica privind
incalcarea art. 16 din Constitutia Romaniei.
Curtea constata ca reglementarea instituita in art. 62 din Legea nr.
521/2002 nu contine nici o dispozitie din care s-ar putea deduce ca restrange
exercitiul unor drepturi sau al unor libertati si ca se aplica retroactiv.
Dimpotriva, textul mentioneaza o data ulterioara intrarii in vigoare, pana la
care agentii economici au obligatia sa prezinte autorizatiile pe care le detin
organelor emitente, in vederea anularii si emiterii unor noi autorizatii,
stabilind astfel unele obligatii ce cad in sarcina acestora, obligatii care nu
afecteaza insa exercitarea neingradita a drepturilor si libertatilor consacrate
de Legea fundamentala.
Dispozitiile din conventiile internationale invocate in sustinerea
exceptiei de neconstitutionalitate nu au legatura cu motivele invocate de
autorul exceptiei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d), al art. 147
alin. (4), al art. 15 alin. (2), al art. 16 alin. (1) si al art. 53 din
Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a)
si art. 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare
a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Malaxor Prod" - S.R.L. Braila in
Dosarul nr. 5.260/2003 al Judecatoriei Braila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 decembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru