DECIZIE   Nr. 432 din 21 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1176 din 13 decembrie 2004

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Aurelia Popa           - procuror
    Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Camadi Serv Com" - S.R.L. din Craiova in Dosarul nr. 1.389/2004 al Judecatoriei Craiova.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca, potrivit art. 126 din Constitutie, republicata, procedura de judecata este prevazuta numai prin lege, reglementarea unei exceptii de la regula prevazuta de art. 389 din Codul de procedura civila fiind atributul exclusiv al legiuitorului. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor constitutionale referitoare la egalitate, se arata ca acestea nu sunt aplicabile, deoarece litigiul poarta asupra unei creante a unei autoritati publice fata de o persoana juridica.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 iunie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.389/2004, Judecatoria Craiova a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Camadi Serv Com" - S.R.L. din Craiova.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece creeaza o discriminare pozitiva in favoarea creditorului ale carui creante sunt supuse regimului de executare silita reglementat de dispozitiile Codului de procedura fiscala, fiind restrans, in acelasi timp, exercitiul unui drept al debitorului. In contradictie cu principiile constitutionale, prin dispozitia criticata a fost prevazuta o exceptie de la dispozitiile dreptului comun continute in art. 389 din Codul de procedura civila privind perimarea executarii.
    Judecatoria Craiova opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece legiuitorul nu a urmarit crearea unui regim discriminatoriu, ci protejarea creantelor pe care statul le are impotriva persoanelor fizice si juridice, urmarindu-se eliminarea cazurilor de intarziere in executarea silita a creantelor fiscale. Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice aflate in ipoteza prevazuta de norma legala, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece exceptia reglementata de dispozitia legala criticata si care se refera la neperimarea executarii silite a creantelor fiscale este aplicabila tuturor participantilor la executarea silita, fara a se incalca principiul egalitatii in fata legii. De altfel, asa cum reiese din art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, procedura de judecata si competenta instantelor judecatoresti sunt prevazute numai prin lege, reglementarea unei exceptii de la regula prevazuta de art. 389 din Codul de procedura civila reprezentand atributul exclusiv al legiuitorului ordinar. De asemenea, se arata ca dispozitiile art. 20 din Constitutie, republicata, nu sunt relevante in cauza. In ceea ce priveste raportarea la dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul la aparare, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece debitorul are la indemana posibilitatea de a apela la contestatia la executare silita reglementata de art. 168 si urmatoarele din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003. De asemenea, este neintemeiata si critica potrivit careia dispozitiile criticate incalca art. 53 din Constitutie, republicata, deoarece exceptia reglementata de Codul de procedura fiscala nu restrange drepturile sau libertatile cetatenilor, ci, dimpotriva, constituie o norma juridica ce are ca ratiune eliminarea situatiilor de intarziere a executarii silite a creantelor fiscale si care este menita sa garanteze colectarea creantelor fiscale.
    Avocatul Poporului arata ca nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 137 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, fata de dispozitiile constitutionale privind egalitatea in drepturi, deoarece, asa cum a statuat si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 207 din 9 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 806 din 6 noiembrie 2002, aceste dispozitii constitutionale garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor, si nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice.
    Textul de lege criticat ca fiind neconstitutional reprezinta o transpunere in plan legislativ a exigentelor inscrise la art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, republicata, conform carora statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Curtea Constitutionala a fost sesizata prin Incheierea din 23 iunie 2004 cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala a fost republicata cu renumerotarea articolelor, dispozitiile art. 131 alin. (4) regasindu-se in aceeasi formulare la art. 137 alin. (4).
    Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 137 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 137 alin. (4): "Executarea silita a creantelor fiscale nu se perimeaza."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (1), art. 24 alin. (1) si art. 53, precum si in art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ce au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege."
    - Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte."
    - Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat."
    - Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."
    - Art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: "Toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul fara deosebire la o protectie egala a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar incalca prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o astfel de discriminare."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, Curtea constata ca prin aceste dispozitii legale se consacra, in materia executarii creantelor fiscale, un regim derogatoriu de la dreptul comun, prin aceea ca se prevede neperimarea executarii silite a acestor creante. Aceasta derogare de la dreptul comun este in deplin acord cu Legea fundamentala care, la art. 126 alin. (2), prevede ca "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", legiuitorul fiind astfel indreptatit sa stabileasca norme de procedura speciale, derogatorii de la regulile generale, determinate de anumite situatii speciale. In cazul de fata, situatia speciala a fost determinata de faptul ca obiectul executarii silite il constituie incasarea creantelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, ceea ce reprezinta un interes general.
    De altfel, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 91 din 25 iunie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 258 din 10 iulie 1998, potrivit art. 135 alin. (2) din Constitutie, republicata, statul are obligatia sa actioneze pentru apararea intereselor generale ale societatii, iar agentii economici trebuie sa se integreze cadrului constitutional, in concordanta cu interesul public la care statul este obligat sa vegheze.
    In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile art. 137 alin. (4) vin in contradictie cu art. 16 din Constitutie, republicata, Curtea constata ca nici aceasta nu este intemeiata. Spre deosebire de regula generala cuprinsa in art. 389 din Codul de procedura civila, care se refera la orice persoana fizica sau juridica care are calitatea de creditor sau debitor, dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 au in vedere subiecte calificate ale raportului juridic fiscal, si anume statul, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport. Pentru aceleasi considerente Curtea nu poate retine nici critica referitoare la art. 20 din Constitutie, republicata, cu raportare la art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
    In concordanta cu ceea ce Curtea a statuat in mod constant, egalitatea de tratament presupune in mod necesar identitatea de situatii juridice, calificarea unei reglementari ca fiind discriminatorie justificandu-se doar atunci cand, pentru situatii similare, se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele carora li se aplica. Asa fiind, situatia diferita in care se gasesc persoanele la care se refera textul de lege criticat justifica un tratament diferentiat si, prin urmare, critica de neconstitutionalitate a reglementarii in cauza, in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, este neintemeiata.
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei potrivit careia neperimarea executarii silite a creantelor fiscale restrange in mod nejustificat dreptul la aparare al debitorului unei astfel de creante, Curtea retine ca debitorul are posibilitatea de a utiliza calea de atac a contestatiei impotriva oricarui act de executare si de a-si valorifica, in acest cadru, toate drepturile procesuale, dovedind netemeinicia pretentiilor creditorului.
    In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 53 din Constitutie, republicata, Curtea retine ca acestea sunt aplicabile numai in ipoteza in care exista o restrangere a exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, restrangere care, astfel cum s-a aratat anterior, nu s-a constatat.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Camadi Serv Com" - S.R.L. din Craiova in Dosarul nr. 1.389/2004 al Judecatoriei Craiova.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 octombrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Daniela Ramona Maritiu