DECIZIE Nr.
420 din 15 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 si art. 28 din Decretul-lege nr.
115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 341 din 21 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 şi art. 28 din
Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la
cărţile funciare, excepţie ridicată de Ile Ilie în Dosarul
nr. 411/187/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 8 mai 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 411/187/2008, Tribunalul Bihor - Secţia civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 şi art. 28 din
Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile
funciare, excepţie ridicată de Ile Ilie într-o cauză având
ca obiect uzucapiune.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
arată că, potrivit Codului civil, dobândirea dreptului de proprietate
pe calea prescripţiei achizitive se face prin exercitarea unei posesii
utile de 30 de ani, în vreme ce potrivit Decretului-lege nr. 115/1938
dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune se face numai în
condiţiile reglementate de art. 27 şi art. 28 din actul normativ
menţionat. Totodată, se susţine că posibilitatea
cetăţenilor români din Transilvania de a dobândi un drept de
proprietate prin uzucapiune este limitată, raportat la cetăţenii
din celelalte provincii istorice ale României.
Tribunalul Bihor - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul
constituţionalităţii prevederilor de lege criticate. In acest
sens, arată că reglementarea criticată se aplică în mod
egal tuturor persoanelor care se încadrează în contextul normelor,
fără nicio discriminare.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 27 şi art. 28 din Decretul-lege nr.
115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile
funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938,
cu modificările ulterioare, având următorul conţinut:
- Art. 27: „In cazul când s-au înscris,
fără cauză legitimă, drepturi reale, care pot fi dobândite
în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite dacă
titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă, potrivit
legii, timp de 10 ani.";
- Art. 28: „(1) Cel ce a posedat un bun
nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după
moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere
înscrierea dreptului uzucapat.
2) De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului
său, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile
legii, timp de 20 ani, socotiţi de la înscrierea în cartea funciară a
declaraţiunii de renunţare la proprietate."
Autorul excepţiei invocă încălcarea
dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea
în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse
controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi
dispoziţii din Legea fundamentală şi cu o motivare
similară. In acest sens, prin Decizia nr. 401 din 19 martie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14
aprilie 2009, Curtea a statuat că reglementarea criticată nu aduce
atingere egalităţii în drepturi a cetăţenilor.
In acest context, în jurisprudenţa sa, în deplin
acord cu aceea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a statuat,
în mod constant, faptul că principiul egalităţii în faţa
legii nu înseamnă uniformitate, aşa încât, în cazul unor
situaţii diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se
justifică în mod obiectiv şi raţional. Or, aplicabilitatea
tranzitorie a dispoziţiilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 este
justificată obiectiv şi raţional de procesul de definitivare a
lucrărilor de cadastru şi a registrelor de publicitate
imobiliară pentru întreg teritoriul ţării. Ca efect al
aplicării Legii nr. 7/1996, se va realiza, însă, o unificare
legislativă a regimului de publicitate imobiliară.
De altfel, Curtea Constituţională a
reţinut în deciziile nr. 653 din 10 iunie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iulie 2008, şi nr.
205 din 9 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 544 din 25 iulie 2002, faptul că în dreptul român au existat
şi mai există norme legale aplicabile doar pe o anumită parte a
teritoriului naţional, de exemplu: Legea nr. LX/1881 privitoare la
executarea silită imobiliară în Transilvania, Legea nr. 84/1992
privind regimul zonelor libere, Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea
regională în România, însă existenţa unor acte normative
diferite pentru anumite zone ale ţării nu este de natură să
creeze discriminări.
Cu privire la aplicabilitatea sistemului de carte
funciară reglementat prin Decretul-lege nr. 115/1938 ce consacră
cazurile speciale de dobândire a proprietăţii prin uzucapiune
înscrise în art. 27-28, Curtea a reţinut faptul că, în absenţa
unor dispoziţii cu caracter tranzitoriu, trebuie să se recurgă
la interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 69 alin. (2)
şi (3), cu referire la art. 56 alin. (1)şi art. 58 alin. (1)din Legea
nr. 7/1996, republicată. Sub acest aspect, este de reţinut că
art. 69 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicată, a prevăzut
că numai la finalizarea lucrărilor cadastrale şi a registrelor
de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unui
judeţ îşi încetează aplicabilitatea Decretul-lege nr. 115/1938,
iar în conformitate cu dispoziţia alin. (3) al aceluiaşi articol,
doar ca urmare a definitivării cadastrului la nivelul întregii
ţări se abrogă acest decret.
Din această reglementare a Legii nr. 7/1996, prin
care s-a reglementat regimul general al cadastrului şi al
publicităţii imobiliare, rezultă voinţa legiuitorului de a
institui o aplicare treptată a noii legi, cu consecinţa
incidenţei, în continuare, a vechilor dispoziţii ale Decretului-lege
nr. 115/1938 în regimul de carte funciară. In acest sens, este şi
Decizia nr. 86 din 10 decembrie 2007 a Inaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 697 din 14 octombrie 2008.
Aşa fiind, deoarece nu au intervenit elemente noi,
de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii,
cele statuate anterior îşi menţin valabilitatea şi în prezenta
cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 27 şi art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru
unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare,
excepţie ridicată de Ile Ilie în Dosarul nr. 411/187/2008 al
Tribunalului Bihor - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 15 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora