DECIZIE   Nr. 42 din  6 februarie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 196 din 19 aprilie 2001

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Maria Bratu        - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Luxten Lighting Company" - S.A. din Timisoara in Dosarul nr. 5.616/C/2000 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia civila.
    La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, prin consilier juridic Ana-Iolanda Lazar, lipsind Anca-Cristina Brandus, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul autorului exceptiei precizeaza ca obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, care se refera la acele tipuri de camine cu destinatia de locuinte. Se solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, aratandu-se ca Guvernul a emis o ordonanta de urgenta intr-un domeniu in care nu avea delegare legislativa, incalcandu-se astfel prevederile art. 114 din Constitutie. Se arata ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile Legii locuintei nr. 114/1996, precum si cele ale Hotararii Guvernului nr. 779 din 15 noiembrie 1991.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la caracterul de urgenta al Ordonantei nr. 40/1999, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. Se arata, de asemenea, ca dispozitiile ordonantei nu contravin nici prevederilor art. 49 din Constitutie, intrucat nu este ingradit dreptul de proprietate.
    In replica reprezentantul autorului exceptiei arata ca raporturile juridice dintre proprietari si chiriasi sunt reglementate de dispozitiile Legii locuintei nr. 114/1996 si precizeaza ca in aceasta speta caminele nu au destinatia de locuinta, ci pe aceea de spatii de cazare.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 17 octombrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 5.616/C/2000, Curtea de Apel Timisoara - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Luxten Lighting Company" - S.A. din Timisoara intr-un proces avand ca obiect obligarea acestei societati comerciale la incheierea contractului de inchiriere a unei locuinte.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca "Guvernul, in privinta caminelor muncitoresti, a emis o ordonanta pe care nu avea dreptul sa o emita, neavand delegarea legislativa conform art. 114 alin. (4) din Constitutie, nefiind vorba de un caz exceptional". Se mai arata ca dispozitia legala criticata "incalca prevederile art. 49 din Constitutie prin aceea ca restrange drepturile de dispozitie ale proprietarului, prevazute de art. 480 din Codul civil, drepturi care sunt exclusive si absolute, neexistand cele 6 exceptii prevazute strict in art. 49 din Constitutie".
    Curtea de Apel Timisoara - Sectia civila, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia ridicata "este neintemeiata deoarece inchirierea unei locuinte nu aduce atingere prerogativelor dreptului de proprietate, neafectand atributul dispozitiei, intrucat este un simplu act de administrare a proprietatii". Se mai arata ca "ratiunea adoptarii acestei ordonante a fost protectia chiriasilor si prelungirea contractelor de inchiriere".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia ridicata nu este intemeiata. In motivarea acestui punct de vedere se arata ca dispozitia legala criticata "nu are ca obiect restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati, situatie reglementata de art. 49 din Constitutia Romaniei" si ca ea nu restrange dreptul de dispozitie, "deoarece inchirierea nu este un act de dispozitie, ci de administrare". Se invoca si art. 480 din Codul civil, potrivit caruia "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Exceptia are ca obiect dispozitiile art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, care au urmatorul continut: "Pentru imobilele - terenuri si constructii -, precum si pentru suprafetele locative cu destinatia de locuinta, privatizate dupa 1 ianuarie 1990 o data cu societatile comerciale care le detineau in proprietate ca locuinte, locuinte de serviciu, camine pentru salariati, asezaminte social-culturale sau unitati de invatamant, proprietarul va incheia, la cererea chiriasului sau a fostului chirias care ocupa efectiv locuinta, un contract de inchiriere pe o durata de 5 ani."
    Dispozitiile constitutionale, invocate ca fiind incalcate prin textul de lege criticat, sunt urmatoarele:
    Art. 114 alin. (4)
    "In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.";
    Art. 49
    "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii."
    Cu privire la exceptia ridicata Curtea constata ca in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate, bazata pe incalcarea prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutie, cu motivarea ca nu a existat o situatie exceptionala care sa fi justificat adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, s-a pronuntat in mai multe cazuri. Astfel, prin Decizia nr. 107 din 13 iunie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, Curtea a respins, sub acest aspect, exceptia de neconstitutionalitate, retinand ca "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 a fost adoptata cu respectarea cerintelor art. 114 alin. (4) din Constitutie. Cazul exceptional avut in vedere de Guvern la adoptarea acestei ordonante a fost necesitatea reglementarii de urgenta a prelungirii contractelor de inchiriere, a caror valabilitate expira la data de 18 aprilie 1999, conform Legii nr. 17/1994".
    Considerentele si solutia adoptata prin aceasta decizie sunt valabile si in prezenta cauza, neintervenind fapte sau elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
    De altfel la aceeasi solutie de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate se ajunge si pe baza argumentelor infatisate in opinia separata formulata la Decizia Curtii Constitutionale nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, opinie pe care autorii acesteia, membri ai completului de judecata, o mentin si in cauza de fata.
    Referitor la critica de neconstitutionalitate privind incalcarea prevederilor art. 49 din Constitutie Curtea constata ca textul de lege criticat nu dispune restrangerea exercitiului vreunor drepturi sau libertati. Aceste dispozitii trebuie examinate sub aspectul respectarii prevederilor constitutionale referitoare la ocrotirea proprietatii. Sub acest aspect Curtea observa ca dispozitiile art. 5 din ordonanta nu restrang exercitiul dreptului de dispozitie al proprietarului, ci reglementeaza intr-un mod restrictiv exercitarea prerogativei folosintei, obligand proprietarul sa incheie contract de inchiriere pe o perioada determinata, in cazul in care chiriasul solicita aceasta. De altfel instituirea unui regim juridic in privinta caminelor pentru salariati, identic aceluia al locuintelor de serviciu si al altor categorii de spatii cu destinatia de locuinte, constituie optiunea legiuitorului, fara ca prin aceasta sa se incalce vreo norma constitutionala.
    Temeiul constitutional al acestei reglementari legale il constituie prevederile art. 41 alin. (1), potrivit carora "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege". De altfel in acelasi sens se dispune si prin art. 480 din Codul civil.
    Curtea retine ca scopul adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 a fost realizarea protectiei chiriasilor prin masuri corespunzatoare prevederilor art. 43 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent".

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Luxten Lighting Company" - S.A. din Timisoara in Dosarul nr. 5.616/C/2000 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 februarie 2001.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu