DECIZIE Nr. 380 din 7 iulie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 484 alin.
1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 709 din 5 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 484 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata
de Oana Marina Zugravu, prin aparator, in Dosarul nr. 1.621/2004 al
Judecatoriei Constanta.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare
a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca
dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile constitutionale invocate
de autorul exceptiei. Astfel, considera ca dispozitiile art. 484 alin. 1 din
Codul de procedura penala instituie o masura de protectie a minorilor, care au
o situatie juridica evident diferita fata de cea a majorilor, protectie care da
expresie garantarii principiului dreptului la aparare. Totodata, apreciaza ca
nu se incalca nici prevederile art. 32 din Constitutie privind dreptul la
invatatura, intrucat desfasurarea instructiei penale este unul din cazurile in
care se admite restrangerea exercitiului unor drepturi, potrivit art. 53 din
Constitutie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr.
1.621/2004, Judecatoria Constanta a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 484 alin. 1 din Codul de procedura
penala. Exceptia a fost ridicata de Oana Marina Zugravu, prin aparator, autorul
exceptiei avand calitatea procesuala de inculpata - parte vatamata intr-o cauza
penala avand ca obiect savarsirea infractiunii de lovire in forma agravanta,
prevazuta de art. 180 alin. 2 din Codul penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
prin textul legal criticat se creeaza o discriminare intre inculpatii minori si
cei majori, acestia din urma nefiind obligati sa participe la judecata. In
cazul in care reprezentantul inculpatului minor nu poate participa la sedinta
de judecata, iar inculpatul minor trebuie sa fie prezent la scoala, apreciaza
ca se incalca si dreptul la invatatura. Considera ca "minorul are dreptul
sa fie reprezentat in instanta, nu poate fi respect al principiului legalitatii
si dreptului la invatatura aducerea sa la judecata mereu, fara a fi posibila,
ca la inculpatii majori, reprezentarea sa". Totodata, arata ca textul de
lege criticat are un efect contrar scopului urmarit de legiuitor, lipsind
minorul de dreptul de a fi reprezentat si, in consecinta, de dreptul la
aparare. Potrivit Legii nr. 51/1995, avocatul are dreptul sa reprezinte
clientii sai in fata autoritatilor publice, iar acest drept, element
constitutiv al dreptului la aparare, este interzis de dispozitiile legale
criticate.
Judecatoria Constanta si-a exprimat opinia in sensul ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, potrivit art. 126 alin. (2)
din Constitutie, legiuitorul este unica autoritate competenta de a reglementa
procedura de judecata, cu respectarea celorlalte norme constitutionale.
Dispozitiile legale criticate nu creeaza o discriminare a inculpatilor minori
fata de cei majori, ci sunt menite sa asigure minorilor o garantie suplimentara
in raport cu ceilalti subiecti de drept penal si de drept procesual penal. Si
in cazul minorilor sunt respectate principiile Declaratiei Universale a
Drepturilor Omului, insa exista o serie de exceptii care vin sa asigure o
protectie speciala a minorilor, asa cum sunt, pe plan intern, dispozitiile
legale criticate.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, arata ca dispozitiile art. 484 alin. 1 din Codul de procedura
penala sunt in deplina concordanta cu art. 126 alin. (2) din Constitutie,
potrivit caruia legiuitorul stabileste in mod suveran procedura de judecata, cu
respectarea celorlalte norme constitutionale.
Scopul instituirii regulii potrivit careia judecarea cauzei privind o
infractiune savarsita de un minor se face in prezenta acestuia a fost interesul
aflarii adevarului si a justei solutionari a cauzei, iar nu discriminarea
minorului fata de inculpatul major. S-a avut in vedere faptul ca aplicarea unor
masuri sau sanctiuni penale, pentru a nu afecta in mod negativ dezvoltarea
fizica si psihica a minorului, trebuie sa se intemeieze nu numai pe stabilirea
elementelor constitutive ale infractiunii, dar si pe cunoasterea in profunzime
a personalitatii minorului. Or, pentru a permite instantei de judecata
cunoasterea trasaturilor care caracterizeaza personalitatea fiecarui inculpat
minor, este necesara stabilirea unui contact direct cu acesta. Temeiurile care
au stat la baza instituirii regulii prevazute de art. 484 alin. 1 din Codul de
procedura penala vizeaza interesul minorului si interesul societatii de a
reeduca minori.
Principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal
pentru situatii care nu sunt diferite. Or, in cazul inculpatilor minori
legiuitorul a instituit regula participarii obligatorii a inculpatului la
judecata in considerarea situatiei speciale in care se afla minorul in raport
cu inculpatul major, constand in particularitatile psiho-fizice care
caracterizeaza persoana minorului. Optiunea legislativa privind participarea
obligatorie a inculpatului minor nu creeaza vreun privilegiu ori vreo
discriminare intre cetateni in raport cu vreunul din criteriile prevazute in
art. 4 alin. (2) din Constitutie. Prevederile legale criticate se aplica
tuturor minorilor, fara a se avea in vedere vreunul din criteriile
discriminarii mentionate anterior.
Cu privire la pretinsa incalcare a art. 32 din Constitutie referitor la
dreptul la invatatura, apreciaza ca exercitarea acestui drept constitutional se
face "in conditiile legii", iar participarea la unele termene de
judecata nu este de natura sa afecteze dreptul la invatatura. Totodata,
potrivit art. 53 alin. (2) din Constitutie, exercitarea unor drepturi poate fi
restransa prin lege si, daca se impune, in considerarea unor situatii expres
prevazute de lege, printre care se afla si "desfasurarea instructiei
penale".
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, intrucat dispozitiile legale criticate, referitoare la prezenta
minorului care a savarsit o infractiune la judecarea cauzei, nu instituie
privilegii sau discriminari pe considerente arbitrare si se aplica in mod egal
tuturor persoanelor fizice aflate in situatia reglementata de ipoteza normei
juridice.
In ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la dispozitiile
art. 32 alin. (1) din Constitutie, apreciaza ca textul legal criticat nu
ingradeste sub nici un aspect dreptul partilor procesului penal la invatatura.
Pe de alta parte, arata ca prevederile criticate sunt norme speciale de
procedura, pe care legiuitorul are competenta sa le adopte, in considerarea unor
situatii deosebite, in deplina concordanta cu art. 126 alin. (2) din
Constitutie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii
Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10, si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
484 alin. 1 din Codul de procedura penala, dispozitii care au urmatorul
continut: "Judecarea cauzei privind o infractiune savarsita de un minor se
face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la
judecata."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile legale
criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 32 alin. (1) din
Constitutie, care au urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 32 alin. (1): "Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul
general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin
invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de
perfectionare."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca
dispozitiile legale criticate constituie norme de procedura potrivit carora, in
cadrul procesului penal care are ca obiect savarsirea unei infractiuni de catre
un minor, judecarea acestuia se face numai in prezenta minorului, cu exceptia
situatiei in care minorul s-a sustras de la judecata.
Conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, "Competenta
instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin
lege" si, ca atare, legiuitorul este suveran in adoptarea regulilor de
procedura, insa, evident, respectand si celelalte principii si dispozitii
constitutionale.
In ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei, in sensul ca
dispozitiile legale criticate incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata
legii si a autoritatilor judecatoresti, prevazut de art. 16 alin. (1) din Legea
fundamentala, intrucat s-ar institui o discriminare intre inculpatii majori si
cei minori, Curtea constata ca minorii se afla intr-o situatie juridica
diferita, data chiar de starea lor de minoritate, ceea ce justifica existenta
unui tratament juridic diferentiat de cel al majorilor.
Dispozitia legala criticata reprezinta o masura de protectie a minorului
aflat in situatia de a fi judecat pentru o fapta penala. Curtea observa ca
prezenta minorului la judecata raspunde unei duble cerinte, prima fiind aceea
de a da posibilitate judecatorilor sa cunoasca nemijlocit pe minorul inculpat
si sa inteleaga astfel etiologia faptelor comise de acesta, iar cea de-a doua,
aceea de a face posibila exercitarea rolului educativ al procesului penal
asupra minorului.
Referitor la pretinsa incalcare a prevederilor art. 32 alin. (1) din
Constitutie privind garantarea dreptului la invatatura, Curtea constata ca
dispozitiile legale criticate, prin instituirea obligativitatii prezentarii
minorului la judecata, nu au semnificatia impiedicarii exercitarii accesului
minorului la invatatura.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 484 alin. 1
din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Oana Marina Zugravu, prin
aparator, in Dosarul nr. 1.621/2004 al Judecatoriei Constanta.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 7 iulie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiorean