DECIZIE Nr.
343 din 25 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 303 din 10 mai 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil, ale
Decretului nr. 73/1954 privind modificarea art. 680 şi art. 700 din Codul
civil, precum şi celor ale Decretului nr. 88/1951 pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 6/1949 pentru taxele şi impozitele de timbru,
excepţie ridicată de Mihai Titu Boier în Dosarul nr. 6.961/299/2007
ai Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III'-a civilă
şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi de către
Ecaterina C. Bercea în Dosarul nr. 15.095/299/2007 al Tribunalului Bucureşti
- Secţia a V-a civilă, şi care formează obiectul dosarelor
nr. 5.317D/2009 şi nr. 5.418D/2009 ale Curţii Constituţionale.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema
conexării dosarelor nr. 5.317D/2009 şi nr. 5.418D/2009, având în
vedere identitatea parţială de obiect al acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 5.418D/2009 la Dosarul
nr. 5.317D/2009, care este primul înregistrat.
Magistratul-asistent referă asupra faptului
că doamna Ecaterina C. Bercea, autor al excepţiei de
neconstituţionalitate formulate în Dosarul nr. 5.418D/2009, a depus note
scrise prin care solicită admiterea acesteia.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin Incheierea din 18 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 6.961/299/2007 al Curţii de Apel Bucureşti -
Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de
familie, şi Incheierea din 11 mai 2009, pronunţată în Dosarul
nr. 15.095/299/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a
civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din
Codul civil, ale Decretului nr. 73/1954 privind modificarea art. 680 şi
art. 700 din Codul civil, precum şi celor ale Decretului nr. 88/1951
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 6/1949 pentru taxele şi
impozitele de timbru.
Excepţia a fost ridicată de recurenţii -
reclamanţi Mihai Titu Boier şi Ecaterina C. Bercea, cu ocazia
soluţionării unor cauze având ca obiect „succesiune".
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorii acesteia
consideră că prin instituirea unui termen de acceptare a succesiunii
excesiv de scurt, prin comparaţie cu alte termene de prescripţie, se
realizează un profund dezechilibru, de care statul este avantajat,
blocându-se astfel transmiterea proprietăţii către moştenitorii
legali. Prin aceasta se ajunge la o situaţie discriminatorie între stat
şi cetăţean, iar presupusul drept de a utiliza repunerea în
termen nu este viabil, urmărindu-se „abolirea" proprietăţii
private şi nicidecum salvgardarea acesteia pe calea moştenirii.
Totodată, se arată că „dreptul la moştenire este un drept
fundamental la care nici beneficiarul acestuia nu poate renunţa, fiind
inseparabil de persoana sa, astfel încât acesta nu poate fi condiţionat
sau prescris, cu atât mai mult cu cât la succesiune vin rezervatarii de
prim-grad ai defunctului".
De asemenea, autorii excepţiei susţin
că, la data adoptării modificărilor aduse art. 700 alin. 1 din
Codul civil, prin Decretul nr. 73/1954, singurul organ legislativ era Marea
Adunare Naţională, astfel încât dispoziţiile luate prin acest decret
sunt neconstituţionale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a
civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează în sensul că invocarea
neconstituţionalităţii textelor de lege criticate este
dedusă parţial din modul de aplicare a prevederilor legale privind
prescripţia extinctiva în cauza aflată pe rolul instanţei.
Totodată, instanţa apreciază că prevederile criticate nu
sunt de natură să îngrădească dreptul de proprietate
privată, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil este neîntemeiată.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a
civilă apreciază că excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil
este neîntemeiată, având în vedere că legiuitorul a vrut să
limiteze la o perioadă cât mai scurtă de timp incertitudinea cu
privire la titularul drepturilor succesorale şi să permită, în
acelaşi timp, oricărui succesibil exercitarea dreptului de
opţiune succesorală.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile
procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit.
d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate,
potrivit încheierilor de sesizare a Curţii Constituţionale, îl
constituie prevederile art. 700 alin. 1 din Codul civil, ale Decretului nr.
73/1954 privind modificarea art. 680 şi art. 700 din Codul civil, publicat
în Buletinul Oficial nr. 14 din 19 martie 1954, precum şi cele ale
Decretului nr. 88/1951 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 6/1949
pentru taxele şi impozitele de timbru, publicat în Buletinul Oficial nr.
69 din 21 iunie 1951. (Legea nr. 6/1949, publicată în Monitorul Oficial
nr. 1 din 1 ianuarie 1949, a fost abrogată expres prin art. 14 din
Decretul nr. 199 din 20 mai 1955 asupra taxelor de timbru).
In realitate, Curtea constată că, aşa
cum rezultă din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate,
sunt criticate numai prevederile art. 700 alin. 1 din Codul civil, cu
modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, Curtea,
potrivit jurisprudenţei sale, se va pronunţa numai asupra acestui
text de lege, care are următorul cuprins: „Dreptul de a accepta
succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea
succesiunii."
Normele constituţionale pretins încălcate
sunt cele ale art. 4 referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între
cetăţeni, art. 6 privind dreptul la identitate, art. 16 privind
egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate
privată şi celor ale art. 46 referitoare la dreptul la
moştenire.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra
constituţionalităţii normei legale criticate, prin raportare la
aceleaşi dispoziţii constituţionale ca cele invocate în prezenta
cauză şi având motivări similare.
Astfel, prin Decizia nr. 1.394 din 29 octombrie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 7
decembrie 2009, Curtea Constituţională a statuat că art. 700
alin. 1 din Codul civil nu contravine dispoziţiilor constituţionale
ale art. 4 referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între
cetăţeni, art. 6 privind dreptul la identitate, art. 16 privind
egalitatea în drepturi şi celor ale art. 44 alin. (2) referitoare la
dreptul de proprietate privată. Curtea a constatat că prin
instituirea unui termen mai scurt legiuitorul a urmărit să asigure
celeritatea procedurilor referitoare la cauzele succesorale şi să
înlăture echivocul care s-ar menţine un timp îndelungat în ceea ce
priveşte drepturile cuvenite moştenitorilor. Prin aceasta,
legiuitorul nu a creat însă niciun cadru discriminator între stat şi
succesibil, persoana îndreptăţită la moştenire putând
solicita repunerea în termen, în situaţia în care, din motive temeinice,
nu a putut exercita dreptul de opţiune succesorală în termenul legal
de 6 luni.
Referitor la critica de neconstituţionalitate
raportată la art. 44 din Constituţie, Curtea a constatat că
prevederile de lege criticate nu contravin principiului garantării
dreptului de proprietate ale cărui conţinut şi limite sunt
stabilite de lege, iar în ceea ce priveşte invocarea principiilor şi
normelor constituţionale prevăzute de art. 4 şi art. 6, s-a
reţinut că aceste critici nu sunt relevante pentru soluţionarea
excepţiei, neavând incidenţă cu obiectul acesteia.
De asemenea, prin Decizia nr. 374 din 19 martie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie
2009, Curtea a reţinut că „dispoziţiile art. 700 alin. 1 din
Codul civil au ca obiect dreptul subiectiv de opţiune succesorală,
iar nu însuşi dreptul la moştenire, care este garantat prin art. 46
din Constituţie".
Deoarece în cauza de faţă nu sunt relevate
aspecte noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei în
materie a Curţii, atât soluţia pronunţată prin deciziile
menţionate, cât şi considerentele care le-au fundamentat îşi
păstrează valabilitatea şi în acest dosar.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 700 alin. 1 din Codul civil, excepţie ridicată de
Mihai Titu Boier în Dosarul nr. 6.961/299/2007 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori
şi de familie, precum şi de către Ecaterina C. Bercea în Dosarul
nr. 15.095/299/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a
civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 25 martie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora