DECIZIE   Nr. 30 din 31 ianuarie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 124 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 123 din 15 februarie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Cristina Nicoara      - procuror
    Vlad Mihai Cercel     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 124 din Codul penal, exceptie ridicata de Catalin Croitoru in Dosarul nr. 21.983/2000 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    La apelul nominal se prezinta avocat Iosif Friedmann Nicolescu pentru autorul exceptiei, lipsind partile Cristian Sandu si Societatea Comerciala "Fundatia Editura Revista Romania Mare" - S.R.L., fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Autorul exceptiei, prin avocat, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. Arata ca dispozitiile art. 124 din Codul penal prejudiciaza partile vatamate, creand inechitate intre persoanele aflate intr-o cauza penala. Se poate intampla ca, desi partea vatamata respecta termenul de introducere a plangerii prealabile, organele statului sa nu isi exercite atributiile cu operativitate si astfel termenul de prescriptie prevazut la art. 124 din Codul penal sa fie depasit. Considera inadmisibil ca partea care isi indeplineste obligatiile prevazute de lege sa suporte aceste consecinte prejudiciabile. In final avocatul autorului exceptiei apreciaza ca dispozitiile art. 124 ar trebui sa fie completate in sensul ca prescriptia speciala sa fie implinita doar in cazul in care intreruperile termenului de prescriptie sunt imputabile partii vatamate.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 124 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 16 si 21 din Constitutie. Ratiunea instituirii prescriptiei raspunderii penale este aceea ca scopul pedepsei nu mai poate fi realizat dupa trecerea unui termen indelungat de la savarsirea infractiunii, iar termenele de prescriptie sunt stabilite in functie de gravitatea infractiunilor. Se invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 287/2001 prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a mai multor dispozitii legale, printre care si cele ale art. 124 din Codul penal.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 iunie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 21.983/2000, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 124 din Codul penal. Exceptia a fost invocata de Catalin Croitoru, partea vatamata intr-o cauza penala avand ca obiect savarsirea infractiunilor de insulta si calomnie.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prescriptia raspunderii penale prevazuta de art. 124 din Codul penal impiedica accesul la justitie al persoanei vatamate, incalcandu-se in felul acesta prevederile art. 21 din Constitutie, si ca, pe de alta parte, prin efectul prescriptiei instituite prin textul de lege mentionat autorul infractiunii beneficiaza de un tratament privilegiat, care, contrar prevederilor art. 16 din Constitutie, il situeaza mai presus de lege. Fata de faptul ca persoana vatamata nu are nici o vina pentru depasirea termenului de prescriptie, autorul exceptiei solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca dispozitiile criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 21 din Constitutie, intrucat pentru realizarea scopului legii penale este necesar ca stabilirea raspunderii penale si aplicarea sanctiunilor sa se realizeze cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii. Astfel, dupa trecerea unui timp indelungat de la data savarsirii acesteia nu se mai poate realiza preventia generala, intrucat a scazut considerabil rezonanta sociala a faptei. In consecinta, instanta apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, deoarece prescriptia speciala constituie o reflectare a necesitatii de a se angaja in mod operativ si eficient raspunderea penala. Dispozitiile art. 124 din Codul penal nu contravin principiului egalitatii in drepturi, intrucat nu instituie nici un privilegiu intemeiat pe vreunul dintre criteriile prevazute la art. 4 alin. (2) din Constitutie, in favoarea unei persoane fata de altele aflate in aceeasi situatie juridica. De altfel si Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a stabilit ca instituirea unor reguli speciale nu contravine principiului egalitatii in drepturi atat timp cat este asigurata egalitatea cetatenilor in utilizarea acestor reguli.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere exprimat de Guvern, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 124 din Codul penal, dispozitii avand urmatorul cuprins: "Prescriptia inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar interveni, daca termenul de prescriptie prevazut in art. 122 este depasit cu inca jumatate."
    Dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei in sustinerea acesteia sunt urmatoarele:
    - art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate invocata, Curtea constata ca este neintemeiata. Instituirea prescriptiei ca una dintre cauzele de inlaturare a raspunderii penale constituie o consecinta fireasca a intelegerii infractiunii ca o fapta antisociala si a raspunderii penale ca o riposta publica la infractiune. Tragerea la raspundere penala pentru comiterea unei fapte periculoase pentru societate este utila si necesara numai daca se produce intr-un interval de timp in care pedeapsa aplicata infractorului isi poate indeplini functiile preventive si educative pentru care a fost instituita. In afara de infractiunile impotriva pacii si omenirii, exceptate de la prescriptie conform art. 121 alin. 2 din Codul penal, in cazul tuturor celorlalte infractiuni trecerea unui anumit interval de timp determina ca raspunderea penala sa nu mai prezinte nici o utilitate, fapta ca atare si raul social produs de aceasta fiind sterse din constiinta publica pe cale naturala, prin uitare.
    Dispozitiile art. 124 din Codul penal nu contravin principiului egalitatii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat nu implica un regim juridic diferit pentru persoane aflate in aceeasi situatie. Raspunderea penala opereaza pentru toti infractorii in privinta carora nu s-a implinit termenul de prescriptie prevazut de lege si este inlaturata in cazul tuturor celor care nu au fost pedepsiti in limitele acestui termen.
    Textul de lege atacat nu contravine nici prevederilor art. 21 din Constitutie, deoarece nu se impiedica accesul la justitie al persoanei vatamate prin infractiune. Prin faptul ca un infractor nu mai poate fi pedepsit dupa implinirea termenului de prescriptie nu se incalca drepturile sau interesele legitime ale persoanei vatamate, tragerea la raspundere penala constituind un drept exclusiv al societatii, in sistemul legislativ actual. De aceea nu poate fi primita nici sustinerea ca infractorul s-ar situa mai presus de lege prin efectul prescriptiei. Persoanei vatamate prin infractiune ii ramane in continuare deschisa calea actiunii civile impotriva autorului infractiunii, cu conditia ca si in acest caz actiunea sa se exercite inauntrul termenului de prescriptie extinctiva prevazut de lege.
    In ceea ce priveste sustinerea ca dispozitiile art. 124 din Codul penal ar trebui sa fie completate in sensul ca prescriptia speciala sa opereze doar in cazul in care intreruperile termenului de prescriptie se datoreaza persoanei vatamate, Curtea retine ca aceasta nu intra in sfera controlului de constitutionalitate, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, fiind un aspect ce tine de competenta Parlamentului, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, conform art. 58 alin. (1) din Constitutie.
    Cu privire la dispozitiile art. 124 din Codul penal Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 287 din 1 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002, respingand exceptia de neconstitutionalitate.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 124 din Codul penal, exceptie ridicata de Catalin Croitoru in Dosarul nr. 21.983/2000 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 31 ianuarie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Vlad Mihai Cercel