DECIZIE   Nr. 3 din 18 ianuarie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 133 din 28 martie 2000

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Laurentiu Cristescu    - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Mariana Moldovan in Dosarul nr. 1.160/1999 al Tribunalului Sibiu.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public arata ca neaprobarea de catre Parlament a unei ordonante in sesiunea in care a fost depusa nu este de natura sa conduca la anularea acesteia. Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face prin lege, neexistand inca o prevedere legala care sa impuna un termen in care acestea sa fie discutate de Parlament. Solicita respingerea exceptiei ca fiind nefondata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Tribunalul Sibiu, prin Incheierea din 4 octombrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 1.160/1999, a dispus sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Mariana Moldovan.
    Autorul exceptiei considera ca Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 este neconstitutionala in ansamblul ei, invocand mai multe motive pe care le raporteaza la dispozitii din Constitutie, astfel:
    1. ordonanta incalca prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie, intrucat reglementeaza un domeniu care face obiectul legii organice;
    2. ordonanta criticata a devenit neconstitutionala si pentru faptul ca nu a fost aprobata inca de Parlament, desi au trecut 2 ani de la data adoptarii ei. Curtea Constitutionala, sustine autorul exceptiei, a constatat prin mai multe decizii abrogarea unor dispozitii legale. Tot astfel poate constata si perimarea ordonantei neaprobate de Parlament in sesiunea in care a fost depusa. Prin mentinerea in vigoare a ordonantei in aceste conditii au fost incalcate: dispozitiile art. 58 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare; dispozitiile art. 114 alin. (5), care prevad ca aprobarea sau respingerea ordonantelor se face prin lege; dispozitiile art. 113, potrivit carora legiferarea fara votul Parlamentului se poate face numai in cazul angajarii raspunderii Guvernului, precum si dispozitiile art. 77 alin. (2) si ale art. 113 alin. (4) din legea fundamentala, deoarece Presedintele Romaniei este privat astfel de posibilitatea de a cere Parlamentului reexaminarea legii;
    3. dispozitiile ordonantei, potrivit carora hotararile judecatoresti pronuntate la fond si in apel trebuie motivate doar daca sunt atacate, incalca prevederile art. 126 din Constitutie, referitoare la publicitatea sedintelor de judecata, pentru ca, nemotivandu-se hotararea, nu se intocmeste nici practicaua, iar dezbaterile "nu sunt nicaieri consemnate". In acest fel "Dosarul nu devine doar secret, dar se exclude si orice posibilitate de a se afla cum s-au desfasurat dezbaterile la fond si care au fost considerentele instantei pentru a pronunta o anumita hotarare";
    4. normele procedurale modificate sau introduse prin ordonanta criticata incalca in opinia autorului exceptiei si prevederile art. 31 alin. (1) si (2) din Constitutie, referitoare la dreptul de acces la informatii de interes public, intrucat, in lipsa motivarii sentintei, nimeni nu poate fi "informat corect asupra unor elemente esentiale dintr-un dosar";
    5. dispozitiile ordonantei, potrivit carora motivarea hotararilor pronuntate la fond sau in apel se comunica doar in cazurile in care au fost atacate cu apel sau cu recurs, incalca si principiul accesului liber la justitie, consacrat prin art. 21 din Constitutie, "deoarece nu exista acces la cunoasterea considerentelor hotararii decat cu obligatia de a ataca hotararea";
    6. autorul exceptiei mai sustine ca prevederile legale criticate incalca si dispozitiile art. 47 din Constitutie, referitoare la dreptul de petitionare, avand in vedere ca "pentru dreptul elementar de a cunoaste motivarea unei hotarari impricinatul este obligat sa petitioneze, adica sa declare o cale de atac".
    Exprimandu-si opinia, instanta a apreciat ca exceptia ridicata este nefondata si a propus respingerea ei, intrucat ordonanta criticata s-a adoptat pe baza legii de abilitare, iar prin dispozitiile ei "nu s-au incalcat in nici un mod drepturile fundamentale ale cetateanului, ci, dimpotriva, se asigura tuturor cetatenilor nemultumiti de hotararile judecatoresti posibilitatea de a cunoaste motivele pentru care s-au pronuntat respectivele hotarari".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului spre a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei ridicate.
    In punctul de vedere al Guvernului se arata ca art. 72 alin. (3) din Constitutie prevede majoritatea domeniilor care sunt supuse reglementarii prin lege organica. Din cuprinsul prevederilor acestui text, precum si din celelalte dispozitii constitutionale nu rezulta ca reglementarile referitoare la procedura civila, in ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice. Referitor la sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca ordonantele neaprobate intr-un anume termen de Parlament sunt perimate, se arata ca, potrivit art. 114 alin. (1) - (3) din Constitutie, aceste acte normative raman fara efect numai in cazul in care nu sunt depuse spre aprobare la Parlament in termenul prevazut de legea de abilitare. In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei ca prevederile Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 nu ar respecta principiul accesului liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, se arata ca prin dispozitii exprese ordonanta asigura exercitarea drepturilor partilor in proces, prin comunicarea in anumite termene atat a solutiei pronuntate, cat si a motivelor hotararii. In concluzie, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 este nefondata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, sustinerile autorului exceptiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, cu care a fost legal sesizata.
    Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila. Autorul exceptiei a invocat mai multe motive de neconstitutionalitate a acestui act normativ, pe care le-a raportat la diferite dispozitii din legea fundamentala.
    a) Referitor la primul motiv invocat, potrivit caruia prin adoptarea Ordonantei nr. 13/1998 Guvernul a emis o reglementare ce tine de domeniul legilor organice, incalcand astfel dispozitiile art. 114 alin. (1) din Constitutie, care prevad ca "Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice", Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa ca legea fundamentala nu a instituit obligatia ca reglementarile in materie de procedura civila sa se stabileasca prin lege organica. Astfel alin. (3) al art. 125 din Constitutie prevede: "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege"; nu se precizeaza insa ca legea respectiva trebuie sa fie organica, astfel cum s-a procedat prin alte texte atunci cand s-a considerat necesar. In acest sens, in Decizia nr. 61 din 20 aprilie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, Curtea Constitutionala a retinut ca, "potrivit sistemului Constitutiei din 1991, calificarea legilor ca fiind organice se face expres prin textele constitutionale si nu pe cale de interpretare. Art. 72 alin. (3) din Constitutie prevede majoritatea domeniilor care sunt supuse reglementarii prin lege organica. Atat in acest text, cat si in celelalte articole ale Constitutiei, in care se specifica necesitatea adoptarii de legi organice, nu se prevede ca procedura civila este supusa reglementarii prin asemenea legi".
    Considerentele deciziei citate sunt valabile si in prezenta cauza, neintervenind nici un element nou care sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
    b) Sustinerea autorului exceptiei, potrivit careia ordonanta neaprobata in sesiunea parlamentara in care a fost depusa trebuie considerata neconstitutionala si inaplicabila, nu se intemeiaza pe nici o prevedere constitutionala. Conform dispozitiilor art. 114 alin. (3) din Constitutie ordonantele se supun aprobarii Parlamentului in termenul prevazut in legea de abilitare, iar potrivit dispozitiilor, alin. (5), aprobarea sau respingerea ordonantei se face printr-o lege, dar nicaieri nu se prevede vreun termen in care Parlamentul este obligat sa se pronunte cu privire la ordonantele ce i-au fost supuse spre aprobare.
    Stabilirea datei la care vor fi discutate ordonantele tine de organizarea interna a Camerelor Parlamentului, iar in art. 61 alin. (1) teza intai din Constitutie se prevede ca "Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu".
    c) Prevederile art. 77 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora: "Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii", nu au incidenta in cauza, intrucat acestea se refera la legi, iar ordonantele isi produc efectele proprii pana cand sunt aprobate sau respinse prin lege.
    d) De asemenea, sunt nefondate sustinerile referitoare la incalcarea prevederilor art. 113 din Constitutie, intrucat angajarea raspunderii de catre Guvern pentru un proiect de lege, reglementata prin acest text constitutional, nu are nici o incidenta in cauza si nu are nimic comun cu reglementarea delegarii legislative prin abilitarea Guvernului de a emite ordonante.
    e) Motivarea sau nemotivarea hotararilor nu are nici o inraurire asupra respectarii principiului privind caracterul public al sedintelor de judecata, consacrat in art. 126 din Constitutie, care prevede: "Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege." Acest principiu vizeaza timpul si locul desfasurarii sedintelor de judecata, iar nu si documentele intocmite in timpul acestora. Consemnarea dezbaterilor, formele si modalitatile acesteia sunt probleme de procedura, care, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, sunt stabilite de lege.
    f) Inlaturarea obligatiei de a motiva hotararile, daca acestea nu sunt atacate cu apel sau cu recurs, nu ingradeste in nici un fel exercitiul dreptului de acces la informatii de interes public si, prin urmare, nu incalca art. 31 alin. (1) din Constitutie, care prevede: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate ingradit." Datele ce rezulta din dosarele aflate in curs de judecata la instante nu sunt, in general, destinate publicitatii, dar solutiile pronuntate pot fi aduse la cunostinta publica prin orice mijloace legale. Toate partile procesului, indiferent de calitatea lor, au acces nelimitat la actele dosarului.
    g) Necomunicarea motivarii hotararilor neatacate cu apel sau cu recurs nu ingradeste accesul liber la justitie si nu contravine prevederilor art. 21 din Constitutie, potrivit carora: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept." Toate partile procesului iau cunostinta despre modul de solutionare a acestuia si isi pot exprima nemultumirea fata de solutia instantei de judecata prin exercitarea cailor de atac. Partea nemultumita, luand cunostinta despre hotararea pronuntata, o poate ataca cu apel sau cu recurs intr-un termen rezonabil, dupa care i se comunica si considerentele hotararii, pe baza carora, tot intr-un termen rezonabil, poate motiva propriul apel sau recurs, combatand motivele avute in vedere de instanta.
    h) Invocarea incalcarii prevederilor art. 47 din Constitutie, referitoare la dreptul de petitionare, denota ca autorul exceptiei face o confuzie in privinta materiei reglementate. Acest text prevede: "(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
    (2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
    (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
    (4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii." Rezulta deci ca dreptul de petitionare al cetatenilor si solutionarea petitiilor de catre autoritatile publice constituie un domeniu diferit si o procedura de urmat aparte fata de cererile adresate justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor legitime ale persoanei, cu procedura specifica de solutionare a litigiilor de catre instantele de judecata, corespunzatoare diferitelor grade si faze ale judecatii.
    Curtea constata asadar ca nu sunt intemeiate criticile aduse Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 nici prin raportare la aceste norme constitutionale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Mariana Moldovan in Dosarul nr. 1.160/1999 al Tribunalului Sibiu.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2000.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Laurentiu Cristescu