DECIZIE   Nr. 292 din 22 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 308 din 9 mai 2007

Ioan Vida                                      -  preşedinte

Nicolae Cochinescu                     -  judecător

Aspazia Cojocaru                         -  judecător

Acsinte Gaspar                            -  judecător

Kozsokar Gabor                           -  judecător

Ion Predescu                                -  judecător

Şerban Viorel Stănoiu                 -  judecător

Ion Tiucă                                      -  procuror

Maria Bratu                                  -   magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dan Niculescu Isaiia în Dosarul nr. 11.360/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

La apelul nominal răspunde partea Petre Neguţ, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la cererea de amanare în vederea pregătirii apărării, formulată de autorul excepţiei.

Partea prezentă, precum şi reprezentantul Ministerului Public se opun amanării judecării excepţiei de neconstituţionalitate.

Curtea, deliberand, respinge cererea de amanare a judecării formulate de autorul excepţiei.

Cauza fiind în stare de judecată, Petre Neguţ solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

C U R T E A,

avand în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 24 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 11.360/300/2005, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dan Niculescu Isaiia.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 11, art. 20 şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, pentru motivul că judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică. In consecinţă, consideră autorul excepţiei, nici judecătorii de la aceste instanţe nu pot fi abilitaţi să judece şi să pronunţe hotărari, „deoarece nu au capacitate de exerciţiu".

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază excepţia ca neîntemeiată, arătand că textul de lege criticat este în concordanţă cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază excepţia ca neîntemeiată, arătand că autoritatea judecătorilor nu decurge din faptul că aceştia îşi exercită activitatea în judecătorii, ea fiind stabilită de dispoziţiile constituţionale, precum şi de actele normative care stabilesc statutul judecătorilor.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt în concordanţă cu art. 126 alin. (2) din Constituţie. In ce priveşte încălcarea art. 11 şi art. 20 din Constituţie, arată că aceste texte nu sunt incidente în cauză, întrucat autorul excepţiei nu indică principiile din pactele şi tratatele internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte şi care ar fi încălcate prin textul criticat.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

C U R T E A,

examinand încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 25 din Codul de procedură penală, potrivit cărora „(1) Judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

(2) Judecătoria soluţionează şi alte cazuri anume prevăzute de lege."

Textele constituţionale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 11, referitor la Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 126 alin. (1) - Instanţele judecătoreşti.

Analizand criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei şi procedurii de judecată este atributul legiuitorului. Faptul că judecătoriile nu au personalitate juridică nu poate duce la concluzia că judecătorii care îşi desfăşoară activitatea în astfel de instanţe nu au capacitate de exerciţiu, judecătoriile fiind o structură organizatorică a puterii judecătoreşti, organizate potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Pe de altă parte, Curtea reţine că autoritatea judecătorilor decurge din dispoziţiile constituţionale şi din actele normative care stabilesc statutul acestora. Astfel, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituţie, „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii", obligaţiile lor fiind cele stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor.

In consecinţă, competenţa judecătorilor de a judeca şi a pronunţa hotărari nu este determinată de faptul că judecătoriile au sau nu personalitate juridică. De altfel, Legea nr. 304/2004 nu stabileşte personalitatea juridică ca o condiţie pentru funcţionarea instanţelor de judecată.

Curtea constată că în legătură cu art. 11 şi art. 20 din Constituţie autorul excepţiei nu indică actele internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului pretins a fi încălcate. în consecinţă, Curtea nu poate exercita control cu privire la încălcarea acestor dispoziţii constituţionale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢION ALĂ

In numele legii

DECI DE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dan Niculescu Isaiia în Dosarul nr. 11.360/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 martie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu