DECIZIE Nr. 288 din 1 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin.
1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 23 din 16 ianuarie 2002
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 141 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de
Gheorghe Neculai si Duman Palfi in Dosarul nr. 3.285/2001 al Curtii de Apel
Pitesti - Sectia penala.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 141
din Codul de procedura penala nu incalca prevederile constitutionale ale art.
21, referitoare la liberul acces la justitie si nici pe cele ale art. 20 alin.
(2), referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului.
Dimpotriva, dreptul la un recurs efectiv exista, deoarece incheierea poate fi
atacata cu recurs atat de procuror, cat si de inculpat, in conformitate chiar
cu dispozitiile legale criticate, prevederi care nu contravin textelor
constitutionale invocate si nici celor ale art. 5 pct. 4 si ale art. 6 pct. 1
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale. In final se arata ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor
art. 141 din Codul de procedura penala Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat
prin mai multe decizii (de exemplu, prin Decizia nr. 180 din 14 iunie 2001,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490/2001), statuand
ca acestea nu contravin Constitutiei. Intrucat nu se invoca elemente noi care
sa determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii, solicita respingerea
exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 iunie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 3.285/2001,
Curtea de Apel Pitesti - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 din Codul de
procedura penala, exceptie ridicata de Gheorghe Neculai si Duman Palfi in recursul
declarat impotriva Incheierii din 31 mai 2001 prin care Tribunalul Arges -
Sectia penala a respins cererea acestora de revocare a arestarii preventive
luate fata de ei, precum si cererea de inlocuire a arestarii preventive cu
obligarea de a nu parasi localitatea, prevazuta la art. 136 lit. b) din Codul
de procedura penala, apreciind ca nu au incetat cauzele si conditiile care au
dus la arestarea inculpatilor.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca
dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 20
alin. (2), referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului,
precum si prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale si ale art. 2 pct. 1 din Protocolul aditional nr. 7
la aceasta conventie. Textul de lege criticat este considerat neconstitutional
de catre autorii exceptiei, deoarece nu prevede calea de atac a recursului si
impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de revocare a masurii
arestarii preventive. De asemenea, se considera ca este incalcat "dreptul
la doua grade de jurisdictie in materie penala", principiu prevazut de
Protocolul nr. 7 la conventie.
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca
aceasta este intemeiata, apreciind ca, in raport cu prevederile art. 20 alin.
(2) din Constitutie, referitoare la prioritatea reglementarilor din tratatele
internationale privind drepturile omului in cazul existentei unei neconcordante
intre legile interne si aceste tratate, la care Romania este parte, textul de
lege criticat este neconstitutional, deoarece contravine Conventiei pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, "in care este
consacrat principiul dreptului la doua grade de jurisdictie in materie
penala". In final se arata ca "Solutionarea pe fond a cauzelor penale
presupune o activitate ce se poate prelungi in timp, iar posibilitatea de a uza
de calea de atac a recursului o data cu fondul cauzei constituie o ingradire a
drepturilor constitutionale ale partilor, cu consecinte deosebite ce vizeaza
starea de libertate".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "principiul dublului
grad de jurisdictie se aplica, asa cum textual prevede Protocolul nr. 7,
persoanelor gasite vinovate de catre un tribunal, prin urmare persoanelor
condamnate de prima instanta. Or, textul art. 141 din Codul de procedura penala
are un cu totul alt obiect de reglementare, si anume arestarea preventiva. Prin
urmare, dispozitiile din protocol nu sunt aplicabile art. 141 din Codul de
procedura penala".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Conventiei pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, inclusiv la cele
ale Protocolului nr. 7 aditional la conventie, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Din cuprinsul incheierii de sesizare rezulta ca este contestata
legitimitatea constitutionala a dispozitiilor art. 141 din Codul de procedura
penala.
Curtea constata insa ca in realitate obiectul exceptiei il constituie doar
dispozitiile alin. 1 al art. 141 din Codul de procedura penala, iar nu ale
intregului articol, autorii exceptiei considerand textul art. 141 din Codul de
procedura penala ca fiind neconstitutional deoarece nu prevede calea de atac a
recursului si impotriva incheierii prin care se respinge cererea de revocare a
masurii arestarii preventive (cale de atac prevazuta de alin. 1 contra altor
incheieri privind masurile preventive). Or, alin. 2 al aceluiasi articol se
refera la recursul declarat impotriva acelor incheieri prin care s-a dispus
luarea unei masuri preventive, dispozitii care nu fac obiectul criticilor de
neconstitutionalitate.
Dispozitiile art. 141 alin. 1 au urmatorul continut: "Incheierea data
in prima instanta prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea sau
incetarea unei masuri preventive poate fi atacata separat cu recurs, de
procuror sau de inculpat. Termenul de recurs este de 3 zile si curge de la
pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia au
invocat urmatoarele prevederi constitutionale:
- Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania
este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile
internationale."
In acest sens autorii exceptiilor sustin ca textul de lege criticat incalca
si prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, referitoare la dreptul la doua grade de jurisdictie.
Curtea observa ca acest drept este prevazut de art. 2 din Protocolul
aditional nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, care are urmatoarea redactare: "1. Orice
persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul
sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o
jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru
care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege.
2. Acest drept poate face obiectul unor exceptii in cazul infractiunilor
minore, asa cum acestea sunt definite de lege, sau cand cel interesat a fost
judecat in prima instanta de catre cea mai inalta jurisdictie ori a fost
declarat vinovat si condamnat ca urmare a unui recurs impotriva achitarii sale."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza:
Dispozitiile art. 141 alin. 1 din Codul de procedura penala prevad
posibilitatea atacarii separat cu recurs, de procuror sau de inculpat, a
incheierii date in prima instanta prin care se dispune luarea, revocarea,
inlocuirea sau incetarea unei masuri preventive.
Curtea observa ca aceste dispozitii se refera la o hotarare care nu
solutioneaza fondul cauzei, ci care priveste o masura procesuala provizorie,
chiar daca aceasta este privativa de libertate. Inculpatul sau invinuitul poate
cere punerea sa in libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune,
conform art. 5 alin. 5 din Codul de procedura penala, in tot cursul procesului
penal, iar daca nu mai exista temei care sa justifice mentinerea masurii
preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere, potrivit art.
139 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Asadar, Curtea constata ca nu au incidenta in cauza prevederile art. 2 pct.
1 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, care se refera la dreptul oricarei
persoane "declarata vinovata de o infractiune penala" de a cere
"examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o
jurisdictie superioara", deci la dreptul la o cale de atac impotriva
hotararii judecatoresti prin care se constata vinovatia penala a unei persoane,
iar nu la dreptul la recurs impotriva incheierilor privind masurile preventive.
In sfarsit, Curtea constata ca nu se pune problema existentei unor
neconcordante intre reglementarile internationale privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, mentionate mai sus, reglementari care nu au incidenta
in cauza, si legile interne, respectiv Codul de procedura penala (in speta,
art. 141 alin. 1), si, prin urmare, retine ca nici prevederile art. 20 alin.
(2) din Constitutie nu sunt incalcate.
Pe de alta parte, faptul ca legiuitorul nu a prevazut, separat, calea de
atac impotriva incheierii prin care a fost respinsa cererea de revocare a
masurii arestarii preventive nu poate fi considerat neconstitutional, fiind
atributul exclusiv al legiuitorului de a reglementa asemenea cai de atac,
potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, care prevede: "Competenta si
procedura de judecata sunt stabilite de lege."
De altfel, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 141 alin. 1 din
Codul de procedura penala Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, respingand exceptiile
ridicate (spre exemplu: Decizia nr. 649 din 16 decembrie 1997, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80 din 19 februarie 1998, si
Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998). Prin aceste decizii Curtea a
retinut ca "restrangerea prin lege a cailor de atac este constitutionala,
nefiind contrara dispozitiilor art. 128 din Constitutie".
Curtea constata ca atat considerentele, cat si solutiile pronuntate prin
aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au
intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei
Curtii.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1
din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gheorghe Neculai si Duman
Palfi in Dosarul nr. 3.285/2001 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia penala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 1 noiembrie 2001.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Marioara Prodan