DECIZIE Nr.
258 din 20 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006
pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea
si completarea altor legi
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 280 din 26 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ion Predescu
- judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea
Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, excepţie
ridicată de Felicia Crişan în Dosarul nr. 9.841/300/2006 (nr. vechi
12.971/2005) al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal se prezintă personal autorul
excepţiei, precum şi partea Vasile Niţă. Se constată lipsa celeilalte părţi.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepţiei, deşi arată că are cunoştinţă de
conţinutul Deciziei nr. 62 din 18 ianuarie 2007 prin care a fost admisă excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, partea referitoare la abrogarea
art. 205, 206 şi 207 din Codul penal, solicită admiterea acesteia aşa cum a
fost formulată. Depune, de asemenea, concluzii scrise.
Partea Vasile Niţă solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate, arătând că a fost ridicată în scop de tergiversare a
judecării cauzei.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
devenită inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 27 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 9.841/300/2005 (nr. vechi 12.971/2005), Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006
pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea
şi completarea altor legi, excepţie ridicată de
Felicia Crişan în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze
penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul
român ca stat de drept, în care respectarea Constituţiei şi a legilor este
obligatorie, art. 4 alin. (2) referitoare ia egalitatea între cetăţenii României, art. 20 referitoare la Tratatele
internaţionale privind drepturile omului, art. 21
alin. (1) şi (2) referitoare la liberul acces la justiţie, precum şi ale art.
14 referitoare la Interzicerea discriminării din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 7 referitoare
la egalitatea cetăţenilor din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi
art. 1 şi 20 din Carta drepturilor fundamentale adoptată de CE. în reuniunea
din 7 decembrie 2000, potrivit cărora „Demnitatea umană este inviolabilă. Trebuie respectată si protejată" si „ Toate persoanele sunt egale în fata legii".
Astfel, prin dezincriminarea faptelor de insultă şi
calomnie, legiuitorul a eliminat instrumentele necesare implementării
dispoziţiilor referitoare la garantarea demnităţii omului. Totodată, prin
scoaterea acestor fapte din sfera ilicitului penal, se îngrădeşte liberul acces
la justiţie, întrucât numai persoanele care dispun de mijloacele materiale
necesare plăţii taxei de timbru se pot adresa judecătorului pentru a-şi apăra,
pe cale civilă, demnitatea şi onoarea. In acest fel se produce şi o
discriminare pe criterii de avere.
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece dispoziţiile constituţionale invocate stabilesc cu valoare de
principiu protejarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor,
fără să impună însă, ca metodă de protecţie, prevederea în legea penală.
De asemenea, sumele plătite cu titlu de taxe judiciare
reprezintă, de fapt, contravaloarea serviciilor prestate justiţiabilului, fiind
suportată în final de partea care cade în pretenţii şi, prin urmare, nu
echivalează cu încălcarea liberului acces la justiţie.
In sfârşit, în opinia instanţei, Curtea Constituţională
a României nu are competenţa de a cenzura dispoziţiile din dreptul intern prin
raportare la reglementări internaţionale, controlul acesteia vizând doar
conformitatea legilor şi ordonanţelor Guvernului cu Legea fundamentală.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece prin Decizia
nr. 62/2007 Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate
ce a avut acelaşi obiect.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal,
precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din
12 iulie 2006, care au următorul conţinut: „Articolele
205, 206, 207 şi 2361 se abrogă."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, ulterior sesizării sale prin Incheierea din 27 octombrie 2006,
prin Decizia nr. 62, pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie
2007, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea
I, nr. 104 din 12 februarie 2007, a admis excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, partea referitoare la abrogarea
art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Nu pot face
obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o
decizie anterioară [...]". Prin urmare, partea din textul legal criticat care a constituit obiectul
excepţiei anterioare de admitere a devenit inadmisibilă.
Cât priveşte partea referitoare la abrogarea art. 2361 din Codul penal - Defăimarea ţării sau a naţiunii - Curtea
constată că obiectul litigiului dedus instanţei de judecată vizează fapte ca
insulta, calomnia şi proba verităţii referitoare la acestea. Or, dispoziţiile
art. 2361 din Codul
penal nu au niciun fel de legătură cu soluţionarea cauzei. Aşa fiind, având în
vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea
Constituţională decide asupra excepţiilor[...]privindneconstituţionalitatea
unei legi [...], care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]", coroborate
cu cele ale alin. (6) al aceluiaşi articol, Curtea constată că excepţia este
inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca devenită
inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru
modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi
completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 şi 207
din Codul penal, excepţie ridicată de Felicia Crişan în Dosarul nr.
9.841/300/2006 (nr. vechi 12.971/2005) al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
2. Respinge ca inadmisibilă
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I
pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi
completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor
legi, partea referitoare la abrogarea art. 2361 din Codul penal, excepţie ridicată în acelaşi dosar de acelaşi
autor.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru