DECIZIE   Nr. 25 din 27 ianuarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 124 alin. (1) si art. 126 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 202 din  8 martie 2004

    Nicolae Popa            - presedinte
    Costica Bulai           - judecator
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Lucian Stangu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Ioan Vida               - judecator
    Florentina Balta        - procuror
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 124 alin. (1) si art. 126 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Victor Dan Moisa in Dosarul nr. 5.438/2003 al Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, avand in vedere ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 17 septembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.438/2003, Tribunalul Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 124 alin. (1) si art. 126 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Victor Dan Moisa, administratorul Societatii Comerciale "Sinbet" - S.A. din Onesti, intr-o cauza comerciala avand ca obiect cererea de angajare a raspunderii acestuia, cerere formulata de lichidatorul societatii, Costica Bordeianu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 124 alin. (1) si ale art. 126 din Legea nr. 64/1995 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, prin aceea ca se creeaza o serie de privilegii de care beneficiaza unii creditori "in defavoarea proprietatii debitorului". De asemenea, apreciaza ca textele criticate il plaseaza pe judecatorul-sindic intr-o situatie privilegiata fata de administratorul a carui raspundere se solicita a fi angajata, facand posibila interpretarea in sensul ca cererea poate fi solutionata chiar de catre autorul sesizarii. Totodata apreciaza ca, prin instituirea unor masuri asiguratorii, administratorului ii este ingradit dreptul la proprietate privata. In continuare, considera ca sunt incalcate si prevederile art. 49, art. 134 alin. (2) lit. a) si art. 135 alin. (6) din Constitutie, dar prin alte masuri decat cele reglementate de textele de lege criticate pentru neconstitutionalitate.
    Tribunalul Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contravin normelor constitutionale, deoarece cererea de angajare a raspunderii administratorului se solutioneaza de o instanta de judecata, in urma administrarii unui probatoriu. Aceste reglementari legale nu instituie o prezumtie de culpa a administratorului, faptele care antreneaza raspunderea acestuia trebuind dovedite.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia ridicata este nefondata, intrucat art. 16 alin. (1) din Constitutie prevede egalitatea intre cetateni, or, autorul exceptiei pretinde egalitate de tratament juridic intre judecatorul-sindic (care reprezinta instanta judecatoreasca) si partile din litigiu, dar acestea au caracter si roluri diferite. Referitor la pretinsa incalcare a dreptului de proprietate privata, apreciaza ca aceasta sustinere nu poate fi primita, intrucat dreptul de proprietate si prerogativele sale, in special dreptul de dispozitie, trebuie exercitate in conditiile legii, adica respectand corelativ drepturile creditorilor. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 49 alin. (2) din Constitutie, apreciaza ca sustinerile nu sunt pertinente, iar referitor la pretinsa incalcare a libertatii comertului, ca aceasta este nefondata.
    Avocatul Poporului apreciaza ca fiind neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale criticate in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat textul constitutional "se refera exclusiv la egalitatea in drepturi a cetatenilor, iar nu la raporturile dintre cetateni si autoritatile publice ori reprezentantii lor", asa cum a constatat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 286/2001. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 44 alin. (1) si (2) si a art. 136 alin. (5) din Constitutia republicata, apreciaza ca si aceasta este neintemeiata, intrucat continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, iar titularul unui drept este liber sa-l exercite in anumite limite statornicite prin lege, in asa fel incat sa nu stanjeneasca drepturile altor titulari, in egala masura ocrotite. De asemenea, textele legale criticate nu contravin nici obligatiei statului de a asigura libertatea comertului si protectia concurentei loiale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 124 alin. (1) si art. 126 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, dispozitii care au fost modificate prin art. I pct. 106, respectiv prin art. I pct. 108 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2002 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002), aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 82/2003 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003), dispozitii care, in prezent, au urmatorul continut:
    - Art. 124 alin. (1): "Judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului societatii pe actiuni, al societatii cu raspundere limitata sau, dupa caz, al organizatiei cooperatiste ori a asociatiei cooperatiste teritoriale, ajunsa in stare de insolventa, sa fie suportata de catre membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori - care au contribuit la ajungerea debitorului in aceasta situatie, prin una dintre urmatoarele fapte:
    a) au folosit bunurile sau creditele societatii in folosul propriu sau in cel al unei alte societati;
    b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea societatii;
    c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea in mod vadit societatea la incetarea de plati;
    d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
    e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul societatii sau au marit, in mod fictiv, pasivul acesteia;
    f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura societatii fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
    g) in luna precedenta incetarii platilor au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.";
    - Art. 126: "In vederea luarii masurilor prevazute la art. 124 judecatorul-sindic poate fi sesizat de catre administrator/lichidator, de catre oricare dintre creditori sau asociati/actionari, de camera de comert si industrie teritoriala sau, dupa caz, asociatia cooperatista teritoriala, respectiv nationala, sau se poate sesiza din oficiu, pe baza datelor din dosarul cauzei, si va dispune masuri asiguratorii."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia apreciaza ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (1) si alin. (2) teza intai, art. 49, art. 134 alin. (2) lit. a) si art. 135 alin. (6), dispozitii care, in urma revizuirii si republicarii Constitutiei Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au devenit art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) si alin. (2) teza intai, art. 53, art. 135 alin. (2) lit. a) si art. 136 alin. (5), avand urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 44 alin. (1) si alin. (2) teza intai: (1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. [...]";
    - Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.";
    - Art. 135 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie sa asigure: a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;";
    - Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor legale criticate, administratorul sau lichidatorul, oricare dintre creditori, oricare dintre asociati sau actionari, camera de comert si industrie teritoriala pot introduce, in fata judecatorului-sindic, o cerere pentru suportarea unei parti din pasivul debitorului, cerere indreptata impotriva unor persoane fizice, membri ai conducerii persoanei juridice insolvente. In cadrul acestui tip de litigiu, judecatorul-sindic apare ca reprezentant al autoritatii publice cu atributia de infaptuire a justitiei, iar administratorul sau lichidatorul, persoana fizica ori persoana juridica, actioneaza in numele debitorului pentru reintregirea patrimoniului acestuia in vederea satisfacerii creantelor creditorilor. Ca atare, sustinerile autorului exceptiei, potrivit carora dispozitiile legale criticate ar institui o inegalitate intre judecatorul-sindic si partile din proces, nu pot fi primite, intrucat principiul egalitatii cetatenilor in drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutia republicata, nu este aplicabil in speta de fata, instanta de judecata nefiind in situatie similara cu partile din proces.
    Curtea retine ca, in principiu, potrivit dispozitiilor legale criticate, stabilirea raspunderii persoanelor din conducerea societatii comerciale debitoare are loc la sesizarea administratorului ori a lichidatorului, a oricarui creditor, a asociatilor sau actionarilor la societatea comerciala ajunsa in stare de insolventa, a camerei de comert si industrie teritoriale sau a asociatiei cooperatiste teritoriale ori nationale, dupa caz. In cazul in care judecatorul-sindic se sesizeaza din oficiu, acesta o face pe baza datelor rezultate din documentele aflate la dosarul cauzei si in cadrul indeplinirii obligatiei sale legale de a lamuri si solutiona cauza sub toate aspectele sale, asigurand realizarea deopotriva a drepturilor si intereselor legitime ale tuturor partilor, fara sa urmareasca vreun interes personal.
    Astfel, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate nu instituie prezumtia de culpa a persoanei a carei raspundere se solicita a fi stabilita, asa cum sustine fara temei autorul exceptiei. Art. 124 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede in concret natura faptelor pagubitoare pentru societatea comerciala debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acesteia in stare de insolventa si care pot antrena raspunderea unor persoane din organele sale de conducere. Stabilirea existentei unor asemenea fapte si a masurii in care ele au contribuit la ajungerea in stare de insolventa a societatii comerciale debitoare se face cu respectarea tuturor normelor procedurale aplicabile si in dreptul comun, pe baza unui probatoriu complet si pertinent. In cadrul acestui proces, persoana a carei responsabilitate se cere a fi stabilita poate exercita fara nici o ingradire dreptul la aparare, precum si caile legale de atac.
    In ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la interpretarea dispozitiilor legale criticate, Curtea constata ca acestea nu pot fi primite, intrucat, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicata, "[...] Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei".
    Curtea constata ca celelalte prevederi constitutionale invocate de autorul exceptiei nu sunt incidente in cauza, intrucat sunt invocate pentru critica unor masuri procedurale ce nu intra in sfera de reglementare a dispozitiilor art. 124 alin. (1) si nici a art. 126 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii care constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.
    Cu privire la dispozitiile legale criticate, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 286 din 30 octombrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2002, statuand ca acestea sunt constitutionale. Neexistand elemente noi de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia acestei decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 124 alin. (1) si art. 126 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Victor Dan Moisa in Dosarul nr. 5.438/2003 al Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 ianuarie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Ioana Marilena Chiorean